pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
în mare parte, de lucrările agricole din perioada modernă, când
s-a încercat recuperarea terenului pentru culturi agricole.
Pentru cercetarea movilei au fost trasate trei casete însumând
o suprafaţă de cca. 130 m 2 .
Stratigrafia din preajma movilei a fost afectată odată cu
înălţarea monumentului funerar. Un strat de pământ arat, gros
de cca. 0,25 m, suprapune un strat de pământ cenuşiu -
negricios, granulat, cu grosimi oscilând între 0,10-0,25 m.
Urmează un strat de pământ castaniu - cenuşiu, cu grosimi
între 0,30-0,40 m, care suprapune pământul galben, steril din
punct de vedere arheologic.
Aşezarea hallstattiană, cultura Babadag (II). Este posibil ca
în momentul înălţării monumentului funerar cu pământ adus
din împrejurimi, să fi fost distruse şi unele din locuinţele
aşezării din prima epocă a fierului. Prezenţa în mantaua
movilei, ca şi în camera funerară, a unei cantităţi mari de
chirpic, de cele mai multe ori cu impresiuni de nuiele, atestă
distrugerile provocate unui nivel de locuire preexistent.
Exceptând o mică concentraţie de chirpic şi o groapă
menajeră, materialele arheologice din prima epocă a fierului,
între care predomină cele ceramice, au fost descoperite în
stratul de cultură, în mantaua movilei şi în pământul de
umplutură al camerei funerare.
Fragmentele ceramice provenind de la vasele de uz
comun, lucrate din pastă cu cioburi pisate, sunt de dimensiuni
reduse şi indică un tip de vas cu profil arcuit şi cu gura uşor
evazată. Suprafeţele exterioare au un aspect zgrunţuros, mai
îngrijit lucrate, uneori chiar lustruite, sunt cele interioare.
Arderea este oxidantă, miezul având culoarea cenuşie sau
cenuşie - negricioasă. Decorul este format dintr-un brâu
alveolat, aplicat la mică distanţă de gura vasului.
Cele mai multe fragmente ceramice, aparţinând unei
categorii ceramice intermediare calitativ, lucrate tot din pastă
cu cioburi pisate în amestec, sunt de la vase de formă
bitronconică şi cu gura evazată. O parte dintre acestea sunt
arse oxidant şi lustruite, dar au fost descoperite şi fragmente
cu suprafeţele exterioare de culoare neagră, iar cele interioare,
de culoare gălbuie sau gălbuie - cenuşie, de asemenea,
lustruite. Sunt decorate prin incizare, imprimare sau canelare,
uneori decorul incizat asociindu-se cu cel imprimat. Câteva
fragmente atestă şi folosirea încrustării cu pastă albă iar pe
unele se păstrează mici orificii de la reparaţiile pe care le-a
suportat vasul. Elementele de decor, sub formă de triunghiuri
haşurate cu vârful în jos, zig-zag, linii orizontale incizate, striuri
în formă de val, mici cerculeţe imprimate, brâu crestat, caneluri
sub formă de ghirlandă, sunt amplasate pe diametrul maxim al
vasului sau la baza gâtului. Pe un fragment se păstrează o
mică proeminenţă verticală iar pe altul o parte dintr-o
proeminenţă triunghiulară având la bază incizii semicirculare
cu mici linii oblice incizate în interiorul spaţiilor delimitate de
acestea.
Din aceeaşi categorie ceramică fac parte şi fragmentele de
străchini cu marginea arcuită spre interior, de culoare gălbuie,
gălbuie - cenuşie sau cenuşie - gălbuie şi cu suprafeţele
lustruite.
Din pastă apropiată calitativ au fost descoperite şi două
fragmente de torţi.
Dintr-o pastă de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie,
erau lucrate ceştile cu torţi supraînălţate. Au formă
bitronconică, gura evazată, culoarea gălbuie, gălbuie - cenuşie
sau cenuşie şi sunt lustruite.
Majoritatea fragmentelor descoperite sunt decorate prin
incizare şi imprimare, în multe cazuri cele două tehnici de
decorare asociindu-se. Pe două dintre fragmentele de ceşti s-
au păstrat şi urme de încrustare cu pastă albă. Sunt atestate
elemente de decor sub formă de linii orizontale, fascicole de
linii oblice aşezate în sens contrar, romburi, zig-zag, triunghiuri,
mici proeminenţe conice. Suprafeţele decorate sunt amplasate
pe diametrul maxim, pe torţi, la baza gâtului sau imediat sub
buza vasului.
Au mai fost descoperite fragmente de fusaiole cu o formă
bitronconică, lucrate din pastă de bună calitate, de culoare
gălbuie şi lustruite, un mic fragment dintr-o lingură lucrată din
lut cu cioburi pisate în amestec, de culoare gălbuie şi lustruită,
un fragment de inel de buclă din bronz şi un frecător din piatră.
Tumulul nr. II. Deşi începută în anul 2005, cercetarea celui deal
doilea tumul de pe Platoul Hagieni 1 nu a putut fi finalizată. În
cele trei casete trasate s-a delimitat o suprafaţă de pământ
galben depusă împrejurul camerei funerare, peste nivelul de
călcare antic, cu o rază de peste 5 m. Camera funerară,
orientată NV-SE, a fost cercetată parţial. Resturile lemnoase
putrezite, descoperite în interiorul ei, atestă prezenţa unei
construcţii, câţiva pari aflaţi încă pe locul iniţial, sugerând o
compartimentare interioară. Pe fundul camerei funerare, jefuită
din vechime, au fost descoperite oase umane împrăştiate.
Printre oasele umane au fost descoperite mici fragmente
de la piese lucrate din fier, fragmente de amforă, un vas
grecesc de mici dimensiuni, o fibulă din argint, un vârf de
săgeată cu trei muchii din bronz şi o mărgică bitronconică din
aur.
Inventarul arheologic descoperit datează monumental
funerar în intervalul de timp dintre sfârşitul sec. IV a.Chr. şi cel
imediat următor.
Note:
1.Tumulul nr. I de pe Platoul Hagieni, punctul Valea lui Bursuc,
a fost cercetat în anul 2002 de un colectiv coordonat de Gh.
Matei. Pentru informaţii privitoare la acest monument funerar a
se vedea: Gh. Matei, R. Coman, Statuia traco-scitică de la
Platoneşti (com. Săveni, jud. Ialomiţa), Ialomiţa 3, 2000, p.15-
19; Gh. Matei şi colectiv, Platoneşti, com. Săveni, jud. Ialomiţa.
Punct: Valea lui Bursuc, CCA 2003, p. 240-241.
Résumé:
Les fouilles archéologiques de Plateau Hagieni – Valea
Babii, la commune Platoneşti, le département de Ialomita,
effectuées à environ 1 km SE du foyer du village, ont
commencé en 2002. Dans l’habitat encadré dans la prémière
époque du fer on a decouvert trois habitations de surface, une
fosse de culte et quelques trous ménagers.
Les matériaux archéologiques datant de l’année 2006,
parmi lesquels les céramiques sont prédominants, ont été
découverts dans la couche de culture, dans la chemise de la
butte et dans la chambre mortuaire.
Les fragments céramiques appartiennent à une vaisselle
d’usage commun exécutée d’une pâte grossière, à des
vaisseaux bitronconiques et à des jattes, travaillées d’une pâte
de bonne qualité et à des pots avec les anses surhaussées,
travaillés d’une pâte fine.
D’autres fouilles ont été effectuées dans le monument
funéraire qui, à partir de l’inventaire archéologique découvert,
a été daté dans la deuxième époque du fer.
273