pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 adâncirea şi extinderea săpăturilor realizate în anii anteriori, atât pentru a permite cercetarea aprofundată a depozitelor geologice, cât şi din motive de securitate a lucrătorilor. Prin urmare, secţiunea V (9 m 2 ) - cercetată în decursul anilor 2003- 2004 şi extinsă în anul 2005 cu alţi 9 m 2 către E -, a fost redeschisă în campania 2006 şi extinsă cu alţi 9 m 2 (9 carouri, numerotate de la D1 la F3). Conservarea martorilor stratigrafici nu a fost considerată necesară, datorită omogenităţii generale a secvenţei geologice. Suprafaţa totală cercetată prin săpătură sistematică, la diverse adâncimi (între 0,5 şi 8 m), se ridică la 27 m 2 . Observaţii geomorfologice şi geologice asupra depozitului Observaţiile geomorfologice realizate în cursul campaniei 2006 au nuanţat cunoştinţele anterioare cu privire la originea şi natura depozitului geologic din acest sit. Astfel, acumularea de loess din perimetrul poienii s-a realizat atât în regim eolian, cât şi în regim coluvial, prin redepozitarea materialului loessic adus de pe versant de doi torenţi. Prezenţa secvenţială a pietricelelor rulate sau angulare susţine această interpretare. Diversele episoade de şiroire, mai active în cursul perioadelor mai umede, confirmă acest tip de acumulare. Prezenţa galeţilor rulaţi de cuarţit în partea inferioară a depozitului (între 5 şi 6 m adâncime) susţine şi ipoteza existenţei, în zona masiv împădurită de deasupra sitului, a unei terase superioare a Bistriţei, ca sursă a acestui material rulat. În fapt, în cursul campaniei 2006, s-a reuşit cercetarea exhaustivă a secvenţei geologice, a cărei adâncime maximă a fost estimată, în medie la 7-8 m, în perimetrul nordic al sitului, cel în care se află concentrate urmele de locuire paleolitică. Săpătura a fost adâncită până la 8,70 (de la punctul 0). În ciuda omogenităţii generale a părţii inferioare a depozitului, s-a putut totuşi observa o ciclicitate a acumulărilor şi, respectiv, spălărilor de carbonaţi. Acestea indică redepozitarea loessului, ca şi existenţa unor procese de eroziune şi solificare incipientă. Corelarea observaţiilor geologice cu rezultatele analizelor paleomagnetice şi cu rezultatele datărilor radiocarbon va permite ancorarea acestor episoade climatice în contextul schemelor de evoluţie paleoclimatică regională. În stadiul actual, se poate afirma că depozitul de la Poiana Cireşului este în mare parte depus în decursul Pleniglacialului Superior, ciclurile de depunere şi eroziune putând fi corelate unor oscilaţii climatice posterioare episodului pozitiv Hengelo. Semnătura stratigrafică a episoadelor climatice este, ca în majoritatea siturilor din zonă, foarte discretă, în particular din pricina umidităţii permanente şi a persistenţei vegetaţiei în această zonă montană, care şi explică puternicele episoade de bioturbare din partea superioară a depozitelor de pe Valea Bistriţei. Cel mai clar delimitat astfel de episod aparţine, după toate aparenţele, complexului de oscilaţii calde din Tardiglaciar (Bölling-Alleröd), care, la Poiana Cireşului, afectează superficial loessul tardiglaciar preexistent în care se află nivelul epigravettian II. În absenţa datărilor radiocarbon, aceste interpretări rămân preliminare. Descoperiri arheologice Redeschiderea şi extinderea secţiunii V ne-a permis, în anul 2006, continuarea cercetărilor în partea superioară de depozitului, deja cunoscută, dar şi identificarea unor episoade de prezenţă umană anterioare celui mai vechi nivel cercetat până în anul 2005 (nivelul gravettian I, datat la 26.000 BP). Cel mai recent nivel paleolitic, nivelul epigravettian I a fost cercetat în cuprinsul carourilor D1-F3 (extensiunea spre N a secţiunii V). Acest nivel, puternic afectat de intervenţii 264 moderne, nu a livrat decât resturi diseminate de debitaj paleolitice (cca. 150 de artefacte), amestecate cu material litic de factură neolitică. Nivelul epigravettian II, cercetat integral în cuprinsul carourilor D1-F3 şi parţial în cuprinsul suprafeţei estice (carourile A4-C6), deja săpate parţial în cursul anului 2005, a oferit, ca în fiecare an, o remarcabilă bogăţie de material litic şi faunistic, resturi de combustie şi pete de ocru. Dintre acestea din urmă, cu totul semnificativă este cea care acoperă integral caroul C1 şi se continuă în zona necercetată încă. Inventarul litic (cca. 400 de piese) realizat din menilit, silex, jasp, gresie şi şist negru este dominat de resturi de debitaj, lame de dimensiuni mici sau medii, burine şi lamele cu retuşă marginală măruntă directă. 3 eşantioane de cărbune pentru datări radiocarbon au fost recuperate din cuprinsul structurilor de combustie descoperite. O descoperire inedită au reprezentat-o cele 5 fragmente (în medie 0,5 cm) de os plat (scapulă de ren) incizate geometric. Din nefericire, dimensiunile acestora nu ne permit reconstituirea obiectului din care făceau parte. De asemenea, un vârf din corn a fost recuperat din acest nivel. Nivelul gravettian I a fost identificat şi în zona nordică, deşi se rezumă la mai puţin de 50 de piese litice (carourile D1-F3). Cercetarea lui în perimetrul vestic nu a fost posibilă în această campanie, din pricina densităţii de material din nivelele superioare. Nivelul gravettian II (4,70-5,10 m ad. de la punctul 0) continuă, spre N, în cuprinsul carourilor D1-F3. Conţinutul ansamblului litic (aprox. 150 piese) este relativ omogen în raport cu informaţiile anterioare, iar fauna aproape absentă, cu excepţia unor mici fragmente osoase. Materia primă dominantă, gresia silicioasă, este însoţită într-un procent de 20% de silexul de bună calitate, în care sunt realizate preponderent armăturile retuşate abrupt (vârfuri La Gravette fragmentare). Deşi densitatea acestui nivel scade gradat către N, în raport cu masiva structură de combustie identificată în anul 2004 în carourile A2, A3, B2 şi B3, resturile de combustie diseminate şi materialul litic indică gr. acestui nivel (în medie, 30 cm), ceea ce confirmă ipoteza noastră iniţială, cea a existenţei mai multor episoade de ocupaţie. Din acest nivel au fost recuperaţi alţi doi melci perforaţi, cu o morfologie întru-totul similară celor 10 recuperaţi în anul 2004. Cu totul semnificativă este identificarea, la o adâncime de 6-6,30 m (de la punctul 0), a unui nou nivel cultural, demonstrat de prezenţa resturilor de cărbune diseminat, ca şi a 5 obiecte litice, realizate în menilit, şist şi gresie silicioasă. Deşi prea puţine (două gratoare, o lamă şi două aşchii) pentru a fi relevante tehno-tipologic, aceste unelte pot fi prezumtiv atribuite unei orizont gravettian mai vechi. Această ipoteză nu se poate confirma, însă, înainte ca ansamblul respectiv să devină mai consistent, misiune ce revine campaniilor viitoare. O altă lentilă de concentrare a cărbunelui diseminat se înregistrează între 7,15-7,20 m adâncime (de la punctul 0). Ea nu este, însă, însoţită, de material litic, ceea ce indică şi posibilitatea ca resturile de cărbune să fie rezultatul unui incendiu natural. Această posibilitate rămâne a fi verificată prin cercetări ulterioare. Cercetările din campania 2006 au confirmat lungimea secvenţei geologice şi culturale de la Poiana Cireşului. În stadiul actual al cunoaşterii, prezenţa cel puţin a unui nivel cultural aparţinând paleoliticului superior (gravettian) mai vechi decât nivelul gravettian II, datat la 26.000 BP, este certă.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În condiţiile în care datarea amintită era deja cea mai veche datare a gravettianului de pe Valea Bistriţei, noile rezultate subliniază necesitatea unei reevaluări radicale a cronologiei şi conţinutului cultural al siturilor paleolitice din zonă. Cea mai evidentă problemă ridicată de noile descoperiri de la Poiana Cireşului o constituie, desigur, existenţa tehnocomplexului aurignacian în zonă, tot mai puţin susţinută de cercetările curente. Dimensiunea interdisciplinară a programului internaţional de cercetare de la Poiana Cireşului este evidentă, ca şi bogăţia fără precedent de informaţii arheologice pe care acest sit le livrează an de an. Colectivul nostru intenţionează extinderea acestui program de cercetare către alte situri paleolitice de pe valea Bistriţei. Principala raţiune care justifică extinderea cercetărilor în acest sit şi în regiune este necesitatea de a înţelege mecanismele adaptative ale vânătorilor-culegătorilor din paleoliticul superior, dar şi integrarea acestor noi informaţii în contextul mai larg al dinamicii culturale paleolitice din Europa Centrală şi de Est. Bibliografie: M. Cârciumaru et. al, Paleoliticul superior de la Poiana Cireşului (Piatra-Neamţ). Noi rezultate, interpretări şi perspective, CA 13, 2006 (27 p., sub tipar, 2006); M. Cârciumaru et. al., Şantierul paleolitic de la Poiana Ciresului (Piatra Neamt). O sinteza a rezultatelor recente, Materiale si Cercetari Arheologice, (38 p., sub tipar 2006) M. Cârciumaru et. al., Les découvertes d’art mobilier paléolithique de Poiana Cireşului-Piatra Neamţ (Roumanie), International Symposium La Spiritualité, Université de Liège (Belgium), December 2003, ERAUL 106, Liège, 2004, p. 123- 126. M. Cârciumaru, et al., The Upper Paleolithic site of Poiana Cireşului-Piatra Neamţ (North-Eastern Romania). Recent results, Archaeologisches Korrespondenzblatt 36, 2006, p. 319-331. Abstract: The Poiana Cireşului Upper Palaeolithic site is located on the third terrace of Bistriţa River (45 m), on the right bank of the river, 4 km from the city Piatra-Neamţ. The systematic excavations here are currently carried out by an international team from Walachia University of Târgovişte (Romania), Erlangen-Nürnberg and Bayreuth Universities (Germany) and Aix-en-Provence University (France). Several interdisciplinary analyses on the sedimentological sequence, the lithic tools and the faunistic material are currently under run. The 2006 campaign focused on the systematic excavation of the partially unknown layers previously identified through drills during the 2005 campaign. Another major objective was the sampling of the entire loessic deposit for sedimentological and paleomagnetical analysis. The first results were promising: at least one Palaeolithic cultural layer has been identified around 6 m in depth, although the toolkit is too small in order to allow a proper cultural identification (Gravettian). Given its stratigraphical position (below the 26,000 kyr old Gravettian II) and the radiocarbon chronology currently accepted in the area, the layer may well be one of the oldest Palaeolithic layers identified on the Bistriţa Valley so far. The extension and the systematic excavation of the section V was also carried on during the 2006 campaign. Most of the work has been done for the excavation of the very rich 265 Epigravettian II (Old Epigravettian) layer. Among the most spectacular finds one must mention two pierce snails from the Gravettian II layer, and 5 small fragments of a geometrically incised flat bone found in the Epigravettian II layer. 140. Pietrele, com. Băneasa, jud. Giurgiu Punct: Gorgana Cod sit: 101038.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 53/2006 Colectiv: Alexandru Vulpe – responsabil, Cristina Georgescu, Daniel Spânu, Meda Toderaş (IAB), Svend Hansen, Norbert Benecke, Reinder Neef, Agathe Reingruber (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin), Ivan Gatsov, Lili Gatsov, Petranka Nedelcheva (NBU, Sofia); Michael Prange (B Bochum); Florian Klimscha (DAI- Orient Abteilung, Berlin); Nico Becker, Tobias Groppe, Andreas Knäpper, Ute Koprivc, Melanie Röring, Tilmann Vachta, (IAW, Ruhr-Univ., Bochum); Jürgen Wunderlich, Tina Hoppe (IPG, Univ. Frankfurt a.M.), Andrei Mocanu, Bogdan Tănăsescu (MJTA Giurgiu), Richard Ehrich, Michael Müller, Christoph Schröder, Heide Wrobel (IPA, FU-Berlin); Maria Peters (HU Berlin); Petar Zidarov (Tübingen), Irma Berdzenisvili (Tbilisi), Jorrit Kelder (Amsterdam). A patra campanie de cercetări arheologice de la Pietrele- Măgura Gorgana s-a desfăşurat în perioada 17 iulie 2006–7 septembrie 2006. Finanţarea cercetării a fost asigurată de Deutsche Forschungsgemeinschaft (Germania) şi de MCC (România). Obiectivele urmărite în această campanie au fost: reconstituirea peisajului din perioada neo-eneolitică prin studiul geomorfologic al zonei; continuarea prospecţiunilor geomagnetice (începute în 2004) pe suprafaţa tell-ului şi în zona învecinată; continuarea săpăturilor arheologice în secţiunile B şi F începute în campaniile anterioare. Tell-ul din punctul „Gorgana” se află la jumătatea distanţei dintre satele Pietrele şi Puieni, pe marginea terasei Dunării, la cca. 7 km de malul fluviului. Spaţiul dintre terasă şi Dunăre, înainte ocupat de mai multe bălţi (cea mai importantă fiind Balta Pietrele), a fost „redat agriculturii” prin amenajarea mai multor canale. Prospecţiunile geomagnetice efectuate în anii 2004 şi 2005 au făcut posibilă reconstrucţia structurii aşezării de pe tell. Acestea au continuat şi în 2006 şi s-au axat în special în zona dinspre V, în luncă; şi la N şi E, pe terasa înaltă a Dunării, urmărindu-se completarea imaginii de ansamblu pentru întreaga zonă înconjurătoare tell-ului. Aşa cum am menţionat în rapoartele trecute pe suprafaţa tell-ului, casele erau aşezate în 4-5 şiruri paralele, orientate N-S, din care cel aflat la extremitatea sudică se adapta realităţilor terenului, existând posibilitatea ca aceste structuri să fi fost ridicate pe terase amenajate artificial. Pe tell au fost identificate cca. 28 de case. Tell-ul era înconjurat de un şanţ ce măsura în l cca. 5 m. În zona înconjurătoare tell-ului au fost identificate mai multe
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?