pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
În campania 2006 a fost trasată o singură suprafaţă (10 x
10 m).
Bibliografie:
I. H. Crişan, Ziridava, Arad, 1978.
John M. O’Shea, Alex W. Barker, S. Sherwood, A.
Szentmiklosi, New Archaeological Investigations at Pecica-
Şanţul Mare, Analele Banatului 12-13, 2004-2005, p. 81-110.
Abstract:
During the summer of 2006 a collaborative team of
archaeologists from Romania and the United States continued
archaeological investigations at the site of Pecica “Şanţul
Mare”. The research is focused on social and economic
changes that occur during the course of the Bronze Age within
the Carpathian Basin and beyond. The specific goals of the
2006 season were: 1) to initiate the layer by layer excavation of
a 10 by 10 meter block beneath the previously excavated
Dacian levels on the site; and 2) to investigate the end of the
Late Bronze Age sequence and determine the nature of the
thick deposits separating the final Bronze Age from the later
Dacian levels. A limited amount of off site testing, in the form of
auger cores and geological test columns, were also
undertaken.
Excavations during the 2006 season were highly
productive. Working from the upper portion of the exposed
Trench 1 profile from 2005, the 10 meter block was cleared
and excavated in a combination of natural and arbitrary levels
to expose the final Late Bronze Age surface of the site. The
excavations yielded dense deposits of carbonized plant
material, animal bone and metallurgical debris. Concurrent with
the site excavations was a program of soil auger sampling on
the site and in its environs. The coring program confirmed the
existence of extensive deposits of Bronze Age materials in a
number of areas beyond tell and in the encircling ditch. The
2006 season also saw the creation of a more detailed
topographic map of the areas around the Pecica tell, in
preparation for an ecological analysis of the site environs.
139. Piatra Neamţ, jud. Neamţ
Punct: Poiana Cireşului
Cod sit: 120735.04
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
73/2006
Colectiv: Marin Cârciumaru - responsabil, Mircea
Anghelinu, Loredana Niţă, Monica Mărgărit, Marian
Cosac, Florin Dumitru, Valentin Dumitraşcu (UV
Târgovişte), Leif Steguweit (Institut für Ur- und
Frühgeschichte, Univ. din Erlagen-Nürnberg), Ulrich
Hambach (Univ. din Bayreuth), Ovidiu Cârstina (CNMCD
Târgovişte)
Situl paleolitic de la Poiana Cireşului se află plasat la
aprox. 4 km de Piatra Neamţ, pe malul drept al Bistriţei, pe un
martor de eroziune echivalent terasei mijlocii a râului, la
poalele masivului Cernegura, în dreptul fostei baze nautice, pe
drumul care leagă oraşul Piatra-Neamţ de anexa Doamna.
Începând cu anul 1998 şi până în prezent, situl este
cercetat de către un colectiv de la Universitatea Valahia din
Târgovişte. Începând cu anul 2005, echipa de cercetare
interdisciplinară a sitului de la Poiana Cireşului s-a lărgit prin
cooptarea unor specialişti străini, de la universităţile din
Erlangen-Nürnberg şi Bayreuth (Germania), respectiv Aix-en-
Provence (Franţa).
Dată fiind concentrarea şi stadiul de conservare al
materialului arheologic din acest sit, cercetarea întreprinsă de
colectivul nostru a căutat să-şi adapteze sistemul de săpătură
şi înregistrare în vederea atingerii unor obiective
paleoetnografice. Decaparea şi înregistrarea materialului
arheologic s-a realizat, ca şi în anii anteriori, în funcţie de un
punct 0 unic, în regim planimetric, pentru dezvelirea solurilor
de locuire paleolitice. Săpătura se realizează fundamental în
plan orizontal şi este însoţită de trecerea prin sită (0,50, 0,10
cm) a sedimentului. Lipsa unei surse de apă la o distanţă
rezonabilă de sit interzice, deocamdată, utilizarea cernerii sub
jet de apă a sedimentului. Înregistrarea fiecărui artefact se
realizează pe trei coordonate (caroiaj fix 1/1m), foloseşte fişe
de înregistrare tip, desen pe hârtie milimetrică (în culori de
cod), însoţite de fotografierea cu camera digitală. Sistemul de
înregistrare permite uşor organizarea şi administrarea unei
baze de date, ca şi reconstituirea în trei dimensiuni a relaţiilor
spaţiale. În cursul campaniei 2006, sistemul de înregistrare a
materialului faunistic – a cărui recuperare se realizează sub
supravegherea permanentă a specialiştilor arheozoologi) a fost
îmbunătăţit, prin divizarea ariilor de înregistrare anterioare (1/1
m) în patru. Acest sistem permite nu numai recuperarea
conexiunilor anatomice, dar creşte şi rezoluţia cu care se poate
analiza repartiţia diverselor resturi osteologice. Spălarea,
conservarea preliminară, marcarea şi desenarea parţială a
materialului arheologic (piese litice, material osteologic) se
realizează pe loc, sub supravegherea specialistului în
conservare. În ciuda lentorii pe care o impune săpăturii, acest
sistem de conservare asigură o recuperare calitativ şi cantitativ
superioară a informaţiei arheologice conservate, în particular
de lotul faunistic.
Principalele obiective urmărite de campania 2006 au vizat
aprofundarea cunoaşterii secvenţei geologice acumulate la
Poiana Cireşului şi continuarea cercetării sistematice a
nivelelor arheologice identificate în anii anteriori, inclusiv a
celor identificate prin sondaje cu carotiera în campania 2005.
Totodată, s-a urmărit realizarea unei noi ridicări topografice a
sitului, în sistem STEREO 70, care să asigure uniformizarea
sistemului de înregistrare, în vederea trecerii, în cursul
campaniilor viitoare, la un sistem de înregistrare bazat de
staţie totală GPS. Cercetarea secvenţei geologice a urmărit doi
parametri: realizarea unei noi hărţi geomorfologice a sitului şi a
zonei sale de amplasare, respectiv descrierea riguroasă a
depozitelor geologice ale întregii secvenţe prezente în sit şi
recuperarea eşantioanelor pentru analize paleomagnetice.
Cercetarea sistematică a sitului a vizat atât completarea
informaţiilor cu privire la nivelele culturale deja identificate
(două nivele epigravettiene şi două gravettiene), cât şi
cunoaşterea nivelelor culturale încă necercetate, indicate însă
de prezenţa cărbunelui de lemn şi a fragmentelor litice în
sondajele cu carotiera din campania 2005.
Reamintim că, în cursul campaniei 2005, secvenţa
geologică şi culturală de la Poiana Cireşului s-a demonstrat a
fi, în urma sondajelor cu carotiera, mult mai lungă şi mai
complexă decât se cunoştea. În consecinţă, s-a impus
263