pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 De la -0,95 m apare un nivel de ardere superficială care, totuşi, a dus la formarea cruste mai subţiri spre centru complexului şi mai groasă spre capetele acestuia. Sub acest nivel era unul roşu constituit de difuziunea căldurii din complex spre exteriorul acestuia. Pe profilul lung al Cpl. 1 s-a mai observat că cele două capete rotunde ale complexului erau mai adâncite faţă de restul complexului. Din groapa Cpl. 1 au fost recoltate numai fragmente ceramice. Acestea pot fi împărţite în trei grupe: - ceramica lucrată cu roata, arsă oxidant, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară. Pasta are drept degresant numeroase pietricele. Miezul este de culoare neagră. Ca forme se poate recunoaşte oala-borcan cu corp mai zvelt, cu umeri arcuiţi, dar şi oala cu umerii ridicaţi, puternic dezvoltaţi, imediat după arcuirea gâtului, formând un uşor prag la trecerea de la gât la umăr. Decorul este reprezentat de incizii orizontale dispuse pe toată suprafaţa corpului. Pe singurul fragment de buză descoperit, apare şi un fascicol de linii în val. - ceramica lucrată la roată, arsă reducător, de culoare cenuşie sau cenuşie-negricioasă. Pasta are drept degresant nisip fin. Miezul este de culoare cenuşiu deschis. Aspectul este mai îngrijit ca al ceramicii arse oxidant, pasta mai compactă, fină, care permite executarea decorului realizat prin lustruire. Numărul mic al descoperirilor şi starea fragmentară ne împiedică să formulăm unele consideraţii asupra formelor dar, unele panouri care au pereţii mai groşi ne indică oala de formă globulară. Şi pe această ceramică apar două tipuri de decor: linii lustruite dispuse în reţea, şi linii lustruite dispuse vertical. Cele două tipuri de decor pot fi întâlnite în majoritatea aşezărilor cercetate. - a treia categorie ceramică este reprezentată de doar două fragmente. Este vorba despre o ceramică arsă oxidant, de culoare galben-portocalie, cu nisip în pastă drept degresant, fină, compactă, lustruită pe întreaga suprafaţă. Unul dintre fragmente este decorat cu linii incizate, dispuse orizontal, în timp ce al doilea mai poartă urmele unui slip de culoare roşie. Analogii pentru ceramica de la Brăneşti-Pasărea pot fi găsite în aşezările de la Dridu 3 , Bragadiru 4 , Bucov 5 , Bucureşti- Alba 6 , Bucureşti-Băneasa 7 , Bucureşti-Străuleşti 8 , Vadu Anei 9 sau Vâlcele 10 . Drept urmare, pe baza caracteristicilor ceramicii putem considera că acest complex aparţine sec. X–XI p.Chr. (culturii Dridu). Cpl. 2 În c. 4 al S. 2 a fost identificată şi cercetată o groapă menajeră. De formă ovală în grund şi trapezoidală în secţiune verticală, groapa este de mici dimensiuni (0,85 m d şi 0,67 m ad.). Singurul tip de material arheologic descoperit îl reprezintă bucăţile de chirpic ars. Înclinăm să atribuim şi acest complex aşezării culturii Dridu, singura identificată în acest punct. Pl. 54 3. Zaharia 1967, p. 82, p. 85, pl. III/11, pl. V/2,6; pl. VII/8, pl. XVI/3, pl. XVIII/2; pl. XXII/3,7 4. Mănucu-Adameşteanu 1992, p. 60 5. Comşa 1978, p. 73, p. 80, fig. 80/3; fig. 99/15 6. Mănucu-Adameşteanu 1992, p. 58 7. Mănucu-Adameşteanu 1992, p. 66 8. Mănucu-Adameşteanu 1992, p. 64 9. Teodor 2000, p. 141 10. Oprea, Corbu 2000, p. 62 Bibliografie: M. Comşa, Cultura materială veche românească. (Aşezările din sec. VIII-X de la Bucov-Ploieşti), Bucureşti, 1978 Gh. Mănucu-Adameşteanu, Aspecte ale culturii materiale vechi româneşti în lumina descoperirilor de la Bucureşti (sec. IX-XI), CAB 4, 1992, p.57-74 Gh. Mănucu-Adameşteanu, Brăneşti, com Brăneşti, jud Ilfov, CCA 2002, p. 65 – 66 Gh. Mănucu-Adameşteanu, C. Bojică, A. Măgureanu, Brăneşti, com Brăneşti, jud Ilfov, CCA 2006, p. 92 - 93 V. Oprea; E. Corbu, Consideraţii privind aşezarea medievaltimpurie (sec. IX-X) de la Vâlcele (jud. Călăraşi), Ialomiţa 3, 2000, p. 62-63 V.Sandu-Cuculea, Descoperiri arheologice în comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, Bucureşti MIM 19, 2005, p. 36-60 E.S. Teodor, Aşezări din Evul Mediu Timpuriu de la Vadu Anei, CA 11/1, 1998-2000, p. 125-170 E. Zaharia, Săpăturile de la Dridu. Contribuţie la arheologia şi istoria poporului român, Bucureşti, 1967 Abstract: The archaeological excavation was made on the North- East bank of the Pasărea Valley. Only two complexes, dated from Early Middle Ages, have been discovered. One is a garbage pit (Cpl. 2), while the other, Cpl. 1, could be the remains from a workshop. The pottery could be dividing in three categories: red – brown with incised decorations, grey with polished decoration and orange-yellow. Both complexes belong to the Dridu culture and could be dated in 10 th –11 th centuries. 138. Pecica, com.Pecica, jud. Arad Punct: Şanţul-Mare Cod sit: 11593.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 11/2006 Colectiv: George Pascu Hurezan - responsabil (CM Arad), Florin Draşovean, Alexandru Szentmiklosi (MB Timişoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Barker (Universitatea din Missouri, SUA) Note: Obiectivele cercetării: adâncirea săpăturii până la steril în 1. Sandu-Cuculea 2005, p. 36-38 suprafeţele excavate în campania precedentă; extinderea în 2. Mănucu-Adameşteanu 2002, p. 65-66; Sandu-Cuculea suprafaţă a cercetării; continuarea sondării vecinătăţilor sitului 2005, p. 36-46; Mănucu-Adameşteanu 2006, p. 92-93 prin carote. Situl arheologic Pecica ”Şanţul-Mare” este situat la 9 km V de Pecica şi 600 m N de albia actuală a Mureşului. 262
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În campania 2006 a fost trasată o singură suprafaţă (10 x 10 m). Bibliografie: I. H. Crişan, Ziridava, Arad, 1978. John M. O’Shea, Alex W. Barker, S. Sherwood, A. Szentmiklosi, New Archaeological Investigations at Pecica- Şanţul Mare, Analele Banatului 12-13, 2004-2005, p. 81-110. Abstract: During the summer of 2006 a collaborative team of archaeologists from Romania and the United States continued archaeological investigations at the site of Pecica “Şanţul Mare”. The research is focused on social and economic changes that occur during the course of the Bronze Age within the Carpathian Basin and beyond. The specific goals of the 2006 season were: 1) to initiate the layer by layer excavation of a 10 by 10 meter block beneath the previously excavated Dacian levels on the site; and 2) to investigate the end of the Late Bronze Age sequence and determine the nature of the thick deposits separating the final Bronze Age from the later Dacian levels. A limited amount of off site testing, in the form of auger cores and geological test columns, were also undertaken. Excavations during the 2006 season were highly productive. Working from the upper portion of the exposed Trench 1 profile from 2005, the 10 meter block was cleared and excavated in a combination of natural and arbitrary levels to expose the final Late Bronze Age surface of the site. The excavations yielded dense deposits of carbonized plant material, animal bone and metallurgical debris. Concurrent with the site excavations was a program of soil auger sampling on the site and in its environs. The coring program confirmed the existence of extensive deposits of Bronze Age materials in a number of areas beyond tell and in the encircling ditch. The 2006 season also saw the creation of a more detailed topographic map of the areas around the Pecica tell, in preparation for an ecological analysis of the site environs. 139. Piatra Neamţ, jud. Neamţ Punct: Poiana Cireşului Cod sit: 120735.04 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 73/2006 Colectiv: Marin Cârciumaru - responsabil, Mircea Anghelinu, Loredana Niţă, Monica Mărgărit, Marian Cosac, Florin Dumitru, Valentin Dumitraşcu (UV Târgovişte), Leif Steguweit (Institut für Ur- und Frühgeschichte, Univ. din Erlagen-Nürnberg), Ulrich Hambach (Univ. din Bayreuth), Ovidiu Cârstina (CNMCD Târgovişte) Situl paleolitic de la Poiana Cireşului se află plasat la aprox. 4 km de Piatra Neamţ, pe malul drept al Bistriţei, pe un martor de eroziune echivalent terasei mijlocii a râului, la poalele masivului Cernegura, în dreptul fostei baze nautice, pe drumul care leagă oraşul Piatra-Neamţ de anexa Doamna. Începând cu anul 1998 şi până în prezent, situl este cercetat de către un colectiv de la Universitatea Valahia din Târgovişte. Începând cu anul 2005, echipa de cercetare interdisciplinară a sitului de la Poiana Cireşului s-a lărgit prin cooptarea unor specialişti străini, de la universităţile din Erlangen-Nürnberg şi Bayreuth (Germania), respectiv Aix-en- Provence (Franţa). Dată fiind concentrarea şi stadiul de conservare al materialului arheologic din acest sit, cercetarea întreprinsă de colectivul nostru a căutat să-şi adapteze sistemul de săpătură şi înregistrare în vederea atingerii unor obiective paleoetnografice. Decaparea şi înregistrarea materialului arheologic s-a realizat, ca şi în anii anteriori, în funcţie de un punct 0 unic, în regim planimetric, pentru dezvelirea solurilor de locuire paleolitice. Săpătura se realizează fundamental în plan orizontal şi este însoţită de trecerea prin sită (0,50, 0,10 cm) a sedimentului. Lipsa unei surse de apă la o distanţă rezonabilă de sit interzice, deocamdată, utilizarea cernerii sub jet de apă a sedimentului. Înregistrarea fiecărui artefact se realizează pe trei coordonate (caroiaj fix 1/1m), foloseşte fişe de înregistrare tip, desen pe hârtie milimetrică (în culori de cod), însoţite de fotografierea cu camera digitală. Sistemul de înregistrare permite uşor organizarea şi administrarea unei baze de date, ca şi reconstituirea în trei dimensiuni a relaţiilor spaţiale. În cursul campaniei 2006, sistemul de înregistrare a materialului faunistic – a cărui recuperare se realizează sub supravegherea permanentă a specialiştilor arheozoologi) a fost îmbunătăţit, prin divizarea ariilor de înregistrare anterioare (1/1 m) în patru. Acest sistem permite nu numai recuperarea conexiunilor anatomice, dar creşte şi rezoluţia cu care se poate analiza repartiţia diverselor resturi osteologice. Spălarea, conservarea preliminară, marcarea şi desenarea parţială a materialului arheologic (piese litice, material osteologic) se realizează pe loc, sub supravegherea specialistului în conservare. În ciuda lentorii pe care o impune săpăturii, acest sistem de conservare asigură o recuperare calitativ şi cantitativ superioară a informaţiei arheologice conservate, în particular de lotul faunistic. Principalele obiective urmărite de campania 2006 au vizat aprofundarea cunoaşterii secvenţei geologice acumulate la Poiana Cireşului şi continuarea cercetării sistematice a nivelelor arheologice identificate în anii anteriori, inclusiv a celor identificate prin sondaje cu carotiera în campania 2005. Totodată, s-a urmărit realizarea unei noi ridicări topografice a sitului, în sistem STEREO 70, care să asigure uniformizarea sistemului de înregistrare, în vederea trecerii, în cursul campaniilor viitoare, la un sistem de înregistrare bazat de staţie totală GPS. Cercetarea secvenţei geologice a urmărit doi parametri: realizarea unei noi hărţi geomorfologice a sitului şi a zonei sale de amplasare, respectiv descrierea riguroasă a depozitelor geologice ale întregii secvenţe prezente în sit şi recuperarea eşantioanelor pentru analize paleomagnetice. Cercetarea sistematică a sitului a vizat atât completarea informaţiilor cu privire la nivelele culturale deja identificate (două nivele epigravettiene şi două gravettiene), cât şi cunoaşterea nivelelor culturale încă necercetate, indicate însă de prezenţa cărbunelui de lemn şi a fragmentelor litice în sondajele cu carotiera din campania 2005. Reamintim că, în cursul campaniei 2005, secvenţa geologică şi culturală de la Poiana Cireşului s-a demonstrat a fi, în urma sondajelor cu carotiera, mult mai lungă şi mai complexă decât se cunoştea. În consecinţă, s-a impus 263
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?