pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
elemente de planimetrie şi funcţionalitate ale edificiului în cele
trei faze.
9. Vezi CCA 2004, p. 225.
10. În suprafeţele C.13 şi C.14, în campaniile anterioare, a fost
cercetat un pavimentum, cu dimensiunile L max= 11,20 m, l
max= 5,70 m, însumând o suprafaţă de 72 m 2 , posibil palestra
edificiului termal. Vezi CCA 2004, p. 225; CCA 2006, p. 248.
11. Despre limita de N (denumit convenţional Z36) vezi CCA
2006, p. 247.
12. În suprafaţa C.14, sub nivelul de călcare al încăperii 2 din
edificiul nr. 3, o porţiune de 1,20 m din fundaţia lui Z36 a fost
cruţată, nefiind demantelat în totalitate. Fundaţia acestui zid
(hp= 0,94 m, lsurprinsă= 0,58 m) este construită din pietre de
dimensiuni medii, fragmente tegulare, fragmente de podea de
tip opus signinum din faza a II-a (vezi CCA 2001, p. 168–169)
şi este aşezată pe un strat de mortar (gr.= 0,10–0,15 m) şi un
strat de prundiş (gr. cercetată= 0,23 m) bine bătătorit.
13. Despre acest edificiu, a cărui construcţie distruge o
importantă parte din edificiul termal, vezi CCA 2004, p. 226;
CCA 2005, p. 250; CCA 2006, p. 248.
14. Zidul Z30 este limita de N a încăperilor 1 şi 3.
15. Pilon 1: dimensiuni 0,80 x 0,80 m, Pilon 2: 0,80 x 0,36 m
(surprins parţial fiind dispus în proporţie de peste 55% în
profilul de V al casetei C.13).
16. Pentru acest edificiu vezi CCA 2000, p. 71; CCA 2001, p.
169; CCA 2002, p. 224; CCA 2006, p. 251.
17. Reamintim că în campaniile anterioare, pe lângă necropola
de sec. IV, au fost surprinse mai multe indicii de locuire
posterioare funcţionării termelor, atât în zona de E, cât şi în
cea de V (vezi CCA 2003, p. 223); acest nivel este cel mai
afectat de lucrările agricole din această zonă.
Abstract:
The site is located parallel to the Bucharest–Călăraşi–
Constanţa road at km 132,100, on the bank of the Ostrov
branch of the Danube. The site is situated approximately 2 –
2.5 km downstream from the Roman camp at Durostorum
(Silistra). Based on the data provided by the surface research
and the research proper, one can ascertain that the perimeter
of the ancient settlement covers a surface of 24 ha. The
systematic research of civil settlement started in 1997. The
archaeological research from 1997 - 2005 has brought to light
at least two buildings, one of which had a thermal function.
This year’s field research, undertaken only in Sector I
Thermae, concentrated on the two archaeological complexes
previously identified in this area (the thermal building and
building no. 3), with the aim of solving stratigraphical problems
regarding the thermal building and its relation to the
archaeological complexes newly identified.
The thermal building – the Western limit has been
identified, which consists of a segment of a wall which has
been dug out to the level of its foundation (with a possible
“interruption” for the entrance, 3.10 m wide), that also borders
the brick pavement we have researched in previous field
campaigns. Also, new construction details of the northern limit
have been discovered, that indicate its construction in the
second phase of the baths’ existence. From a stratigraphical
point of view one notices a leveling west of the thermal
building, made of yellow-brown clayish earth with mortar traces
and rare archaeological materials. This leveling has also been
noticed in other parts of the thermal building in previous field
campaigns (surfaces C.6, C.8–12).
258
Building no. 3 is located north of the thermal building (with
a WSW–ENE orientation, and has an estimated surface of 168
m 2 ) and, up to the present moment, only its southern part
(made of four rooms, of which one has an apsis) has been
researched. This year’s investigations have brought to light a
portico to the north and, thus, the entrance in the building. We
have investigated two column bases, set 2 m apart and made
of unfashioned, medium-sized stones bound with mortar made
of lime, sand, small stones and ceramic fragments. Between
wall Z30 and the column bases we have identified elements of
a treading level, that is a mortar bed (damaged in several
places), probably the substruction of a pavimentum.
Between buildings no. 2 and 3 we have identified post-
Roman dwelling traces, dated to the 10 th - 11 th centuries.
135. Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa
Punct: Păcuiul lui Soare
Cod sit: 62547.02
Cercetare arheologică neautorizată
Colectiv: Oana Damian – responsabil (IAB), Anca
Bănăseanu, Virgil Apostol (MNIR), Ştefan Bâlici (UAIM
Bucureşti), Claudia Apostol
Efortului constructiv al Imperiului bizantin de la sfârşitul
sec. X (marcat de ridicarea sau refacerea de cetăţi pe cursul
inferior al Dunării) i se integrează şi fortificaţia, cu caracter
iniţial de bază navală, amplasată în partea de NE a insulei
Păcuiul lui Soare.
Cercetarea arheologică din campania 2006 s-a concentrat,
asemeni majorităţii celor desfăşurate după anul 2000, asupra
degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei
insulare 1 , în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind
în primul rând maniera de fundare a cetăţii, pentru realizarea
unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de
conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin.
Studiul viza, evident, şi instalaţia portuară, situată pe latura de
SE a cetăţii (deoarece la data ridicării acesteia partea
navigabilă a Dunării era constituită de braţul Ostrov). Instalaţia
portuară, cercetată în anii 60 2 , este constituită de un
debarcader cu L= 24 m, reprezentat de o suită de platforme de
piatră care, pe măsură ce înaintează spre exterior, coboară
sub forma unor trepte, fiind flancat de două turnuri
rectangulare şi având o intrare impunătoare spre cetate, largă
de 4 m, cu o poartă confecţionată din doi batanţi de lemn
placat cu fier; atât în dreapta, cât şi în stânga acestui acces, în
lăţimea zidului de incintă, au fost amenajate câte trei
deschideri (fante) prin care erau petrecute otgoanele folosite la
legarea corăbiilor. Din cauza sedimentării nisipului, produsă cu
deosebire în ultimii 200 de ani, posibilele anexe (dane, diguri)
sunt acoperite cu nisip. Era necesară obţinerea de informaţii
suplimentare privind modalitatea de fundare a portului, precum
şi turnurile care o flanchează, ceea ce impunea degajarea
vestigiilor arheologice de aluviunile masive depuse de apele
Dunării în anii 70, ce împiedicau de altfel accesul la un
monument arheologic şi de arhitectură unic. În campania 2004
s-a reuşit, prin eliminarea pământului de pe o suprafaţă de
21,60 x 10,60 m, degajarea jumătăţii nordice a debarcaderului
în vederea înregistrării sale cu mijloace digitale, urmând ca în
campaniile viitoare să se degajeze şi restul. Nivelul foarte