pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În perioada 1945-2000 au fost făcute numeroase descoperiri de necropole datate pe baza materialelor descoperite în sec. X-XI: Cluj-Napoca – Str. Semenicului 12 , Cluj-Napoca – Str. Plugarior 13 , Hodoni – Pocioroane 14 , Simeria Veche – Săuleşti, punctul În Vii 15 , Moldoveneşti 16 , Pîclişa 17 , Deva – Micro 15 18 , Ghirbom – Gruiul Fierului 19 , Alba Iulia – Staţia de Salvare II 20 , Alba Iulia – Str. Arhim. Iuliu Hossu 21 . Mormintele de la E de Tisa şi din Banat aparţin unor luptători din a doua generaţie care au luat contact cu populaţia locală din aceste zone şi cu cultura materială a acesteia 22 . Inventarul mormintelor din necropolele menţionate mai sus caracterizează populaţia ungară aflată la a doua generaţie în spaţiul panonic; absenţa săbiilor, coroborată cu tipul evoluat de scăriţe, cu talpa arcuită spre interior, sunt elemente care pledează pentru datarea în a doua jumătate a sec. X. Note: 1. Rapoarte arheologice parţiale au fost publicate după cum urmează: Z. K. Pinter, S. A. Luca, Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor. Punctul X2 / 1992-93, Corviniana 1, 1995, p. 17-44; Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic, A. Dragotă, Das frühmittelalterliche Gräberfeld im Broser Gebiet „Böhmerberg“ / Dealul Pemilor, Ausgrabungsstelle X2 (2. Teil), Forschungen zur Volks und Landeskunde, Band 44-45, 2001-2002 (2003), p. 115-129 şi I. M. Ţiplic, Z. K. Pinter, Das frühmittelalterliche Gräberfeld in Broos/Orăştie – Böhmerberg/Dealul Pemilor X2, Forschungen zur Volks und Landeskunde 49/2005. 2. S. A. Luca, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie - Dealul Pemilor (punct X2), Alba Iulia, 1997 (vezi şi harta cu repartizarea punctelor numite convenţional X). 3. Z. K. Pinter, S. A. Luca, Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor. Punctul X2 / 1992-93, Corviniana 1, 1995, p. 17-44; S. A. Luca, Z. K. Pinter, Der Böhmerberg bei Broos/Orăştie. Eine archäologische Monographie. Sibiu, 2001, s.115-132; Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic, A. Dragotă, Das frühmittelalterliche Gräberfeld im Broser Gebiet „Böhmerberg“ / Dealul Pemilor, Ausgrabungsstelle X2 (2. Teil), Forschungen zur Volks und Landeskunde, Band 44-45, 2001-2002 (2003), p. 115-129. 4. Z. K. Pinter, S. A. Luca, op.cit., p.17. 5. Mulţumim Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Primăriei Municipiului Orăştie, Parohiei Romano-Catolice din Deva, Asociaţiei Ortopraxia din Orăştie, Fermei agro-zootehnice Orăştie şi nu în ultimul rând zecilor de studenţi care şi-au efectuat practica arheologică în cadrul şantierului-şcoală de la Orăştie. 6. Colectivul de cercetare fiind compus la acea dată din dr. S. A. Luca şi dr. Z. K. Pinter. 7. Noul colectiv de cercetare este compus din dr. I. M. Ţiplic, dr. Z. K. Pinter, dr. A. Dragotă, M. Căstăian, M. E. Crîngaci Ţiplic. 8. Pentru rezultatele din anul 2000 vezi pe larg Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic, A. Dragotă, Das frühmittelalterliche Gräberfeld, p. 115-129. 9. Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic, A. Dragotă, Orăştie, jud. Hunedoara, Punct: Dealul Pemilor X2, CCA 2001, nr. 139; Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic, M. Căstăian, Orăştie, jud. Hunedoara, Punct: Dealul Pemilor X2, CCA 2002, nr. 157; Ibidem, CCA 2003, nr. 135; Ibidem, CCA 2004, nr. 135. 10. Posibil să fie vorba despre o inhumare rituală a braţului celui care l-a răpus pe decedatul din M 27, dar inhumarea a avut loc odată cu acesta, fiind deci o răzbunare împlinită imediat după ce a survenit moartea lui M27. 11. Probabil aceste săgeţi au cauzat moartea lui M30. 12. RepCJ, p. 137. 13. RepCJ, p. 137; R. R. Heitel, Die Archäologie der ersten und zweiten Phase des Eindrigens der Ungarn in das innerkarpatische Transilvanien, Dacia NS 38-39, 1994-1995, p. 415. 14. Fl. Draşoveanu, D. Ţeicu, M. Munteanu, Hodoni. Locuirile neolitice şi necropola medievală timpurie, Reşiţa, 1996. 15. R. Popa, La începuturile evului mediu românesc. Ţara Haţegului, Bucureşti, 1988, p. 59. 16. G. Bako, Despre structura socială a populaţiei din epoca feudală timpurie de la Moldoveneşti, SCIV 20, 1969, 2, p. 337- 342. 17. RepAB, p. 147; H. Ciugudean, A. Dragotă, Cercetări arheologice la Alba Iulia–Pâclişa: descoperiri hallstattiene şi medievale timpurii (Campania din anul 2000), Apulum 38/1, 2001, p. 269-288. 18. K. Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, p. 84, Abb. 39 19. I. Aldea, E. Stoicovici, M. Blăjan, Cercetări arheologice în cimitirul prefeudal de la Ghirbom, Apulum, 18, 1980, p. 151- 176. 20. RepAB, p. 43; H. Ciugudean (red.), Catalogul expoziţiei „Anul 1000 la Alba Iulia – între istorie şi arheologie”, Alba Iulia, 1999, p. 4-16; H. Ciugudean, A. Dragotă, Catalogul expoziţiei „Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar (sec. IX-XI), Alba Iulia, 2002, p. 10-11. 21. A. Dragotă, Istoricul cercetărilor, în: H. Ciugudean, A. Dragotă, Catalogul expoziţiei „Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar (sec. IX-XI), p. 15. 22. Lipsa monedelor vest-europene din mormintele de tip honfoglalas din zona intracarpatică transilvăneană vine în sprijinul tezei după care primele grupuri de războinici unguri pătrund în această abia în primele decenii ale sec. al X-lea. Pe de lată parte ar putea fi şi un argument că asupra Transilvaniei se exercită control militar şi politic de către un grup ce nu a fost implicat în campaniile duse de unguri spre V, grup ce ar putea fi al pecenegilor. Abstract: The archaeological researches performed in Orăştie – “Dealul Pemilor” X2 between 1992 and 1994, and between 2000 and 2006, lead to the discovery of a 71 graves cemetery which had a diverse funerary inventory: weapons (arrows), jewellery (bracelets, earrings and copper necklaces). The cemetery belongs, probably, to a mixed population which lived in the Mureş River Valley in the second half of the 10 th century. 134. Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa [Durostorum] Punct: Ferma 4 Cod sit: 62547.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 45/2006 Colectiv: Paul Damian, Adela Bâltâc, Virgil Apostol, Nicoleta Nedelcu, Ionuţ Bocan, Cristina Drăghici, Eugen Paraschiv (MNIR), Dan Elefterescu (MDJ Călăraşi) 256
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Situl este amplasat paralel cu DN 3 Bucureşti–Călăraşi– Constanţa în dreptul km 132,100, la aprox. 90 m S de malul braţului Ostrov. Punctul se situează la cca. 2–2,5 km aval de castrul 1 legiunii a XI-a Claudia, cantonată la Durostorum 2 . Cercetările perieghetice efectuate în acest perimetru au pus în evidenţă mai multe vestigii arheologice (cuptoare, ziduri, morminte, fragmente ceramice diverse, fragmente arhitectonice, monede etc.). Tot în această zonă s-a descoperit şi inscripţia care atestă singurele canabae din Imperiul roman care poartă gentiliciul imperial —Aeliae. Începând din 1955 până în prezent au fost cercetate 19 cuptoare ceramice 3 , iar din 1997 a început cercetarea sistematică a aşezării propriuzise. Pe baza cercetărilor de teren se poate afirma că perimetrul locuirii antice însumează o suprafaţă de cca. 24 ha 4 . Întreaga zonă a aşezării a fost puternic afectată de cultura viţei de vie, astfel încât unele dintre vestigii sunt într-o stare precară de conservare. Investigaţiile arheologice din perioada 1997– 2005 5 au pus în valoare cel puţin trei edificii, dintre care unul cu funcţionalitate termală. Rezultatele cercetărilor arheologice din ultimii ani au pus în evidenţă, dacă mai era nevoie, importanţa aşezării de la Durostorum, şi pot aduce contribuţii decisive la stabilirea statutului juridic al aşezării. Cercetarea din această campanie, desfăşurată numai în sectorul I Thermae, s-a concentrat asupra celor două complexe identificate anterior aici (edificiul termal şi edificiul nr. 3 6 ), având drept obiective elucidarea unor probleme de ordin stratigrafic ale edificiului termal şi relaţia acestuia cu noile complexe identificate. Astfel, a fost continuată cercetarea în suprafeţele deschise în campaniile precedente C.13 (dimensiuni actuale 45 x 3,5 m), C.14 (dimensiuni actuale 45 x 4 m). Edificiul termal 7 (datat în sec. II–IV p.Chr.), orientat SSE– NNV, cu o suprafaţă estimată de 500 m 2 , este compartimentat în şase încăperi, dintre care trei prevăzute cu instalaţie de hypocaust. Investigaţiile anterioare au pus în evidenţă trei faze de funcţionare 8 , stabilind clar limita lui de S 9 . Cercetările din acest an au pus în evidenţă limita de V a edificiului termal. Este vorba de o porţiune dintr-un zid (dimensiuni păstrate L= 11 m, l= 0,56 m, hmax= 0,27 m), denumit convenţional Z38, demantelat până la nivelul fundaţiei (cu un posibil „gol” de intrare de 3,10 m), care mărgineşte şi pavajul din cărămidă cercetat în campaniile anterioare 10 . De asemenea, au fost surprinse noi detalii constructive ale limitei de N 11 , care indică 12 ridicarea acesteia în faza a doua de funcţionare a termelor. Din punct de vedere stratigrafic se observă o „nivelare” la V de edificiul termal, care constă într-un pământ lutos de culoare galben maronie, cu pigmenţi de mortar şi rare materiale arheologice. Această „nivelare” a mai fost observată şi în alte zone ale edificiului termal în campanile anterioare (suprafeţele C.6, C.8–12). Edificiul nr. 3 13 este amplasat la N de edificiul termal (orientat VSV–ENE, suprafaţa estimată 168 m 2 ), până în acest moment, fiind cercetată doar partea sudică, compartimentată în patru încăperi (dintre care una absidată). Investigaţiile din acest an au pus în evidenţă existenţa unui posibil portic spre N şi, deci, intrarea în edificiu. În suprafaţa C.13 la 3,64 m, respectiv 3,42 m N de zidul Z30 14 au fost surprinse două baze de piloni 15 şi la o distanţă de 2,00 m între ele. Acestea sunt construite din pietre nefasonate, de dimensiuni medii, legate cu mortar, având în compoziţie var, nisip, pietricele şi mici fragmente ceramice. Între zidul Z30 şi aceste baze de piloni au fost surprinse elemente ale unui nivel de călcare, care constau dintr-o „şapă de mortar (distrusă în mai multe locuri), foarte probabil „patul de aşteptare” al unui pavimentum. Pe baza observaţiilor stratigrafice din sondajele efectuate la N de edificiul termal, atât în interiorul încăperilor edificiului nr. 3, cât şi la N de acestea, în porţiunea dintre edificiile nr. 2 16 şi 3 (începute în campaniile anterioare), se poate afirma că la N de edificiul termal au existat mai multe gropi, probabil cele din care s-a extras lutul pentru nivelările descrise mai sus, care ulterior au fost umplute cu cenuşa provenită din edificiul termal, dar şi cu material arheologic divers (foarte bogat dealtfel). Această zonă a fost ulterior nivelată cu un strat de pământ, lutos, de culoare maronie, peste care a fost construit edificiul nr. 3. La N de edificiul nr. 3, în porţiunea dintre acesta şi edificiul nr. 2, au fost surprinse, urme de locuire post romane 17 , extinzând indiciile de locuire din sec. X–XI şi înspre N. Din păcate acest nivel (aflat la cota de –0,45–0,50 m) este cel mai afectat de lucrările viticole practicate în zonă. În suprafaţa C.14 a fost cercetată o vatră, într-o stare precară de conservare, parţial afectată de lucrările agricole (se observă în partea de E urma unei brazde de 0,15–0,20 cm lăţime pe direcţia N–S, iar în partea de V o sârmă de la viţa de vie, care o perforează). Aceasta are o formă aprox. ovală în plan (1,30 x 1,05 m) şi este construită din fragmente tegulare aşezate una lângă alta (pe margini dispuse în poziţie radială), peste care a fost aplicat un strat de lut (gr. 0,02–0,03 m), care a suferit arderi succesive căpătând o culoare roşiatică. La aprox. 0,30 m SV de vatră, au fost surprinse mai multe pietre (de dimensiuni medii) dispuse aprox. circular şi care par a constitui un „pietrar”. În faţa acestuia se observă o zonă de arsură (cenuşă sau pământ afânat, de culoare cenuşie cu mici pelicule de cărbune) de formă aprox. circulară (d. 1,90 m). O zonă asemănătoare a fost surprinsă şi în suprafaţa C.13, la aprox. 1,90 m E de vatră. Din aceste zone au fost recoltate fragmente ceramice caracteristice sec. X–XI. Toate aceste date indică prezenţa unei locuinţe uşor adâncite ale cărei limite nu pot fi deocamdată precizate. Note: 1. Repertoriat şi cercetat de arheologii bulgari, actualmente acesta este suprapus de clădiri moderne din oraşul Silistra. Pentru cercetările arheologice de aici vezi R. Ivanov, G. Attanasov, P. Donevski, Anticeniat Durostorum, în Istoria na Silistra, vol. I, Sofia, 2006. 2. Ptolemeus III, 10, 5. 3. Vezi Cr. Muşeteanu, Ateliere ceramice romane de la Durostorum, Bucureşti, 2003, p. 16–29. 4. Vezi şi Cr. Muşeţeanu, SCIVA 41, 1990, 3–4, p. 293–299. 5. Pentru rezultatele cercetărilor arheologice din acest sector vezi CCA 1998, p. 53–54; CCA 1999, p. 79; CCA 2000, p. 71– 72; CCA 2001, p. 168–170; CCA 2002, p. 224; CCA 2003, p. 222–223; CCA 2004, p. 225–226; CCA 2005, p. 249–251; CCA 2006, p. 247–249. 6. CCA 2005, p. 225; CCA 2006, p. 248. 7. Menţionăm că edificiul se găseşte într-o stare precară de conservare, suferind diverse intervenţii încă din antichitate, iar în anii din urmă a fost afectat de posibile sondaje arheologice la începutul sec. trecut şi de lucrări agricole. 8. Starea precară în care se găsesc unele dintre ziduri (uneori demantelate până la nivelul fundaţiei, fiind surprinse doar amprentele lăsate) ne împiedică deocamdată să stabilim 257
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?