pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 negru surprins pe întreaga suprafaţă. Partea nord-vestică a complexului era tăiată de o groapă modernă de la construcţia fostei fabrici de bere. Epoca medievală: În imediata apropiere a mormântului neolitic a fost descoperit un cuptor, posibil menajer, surprins în L de 1,50 m şi 1 m l. Forma acestuia era ovală şi dispunea de o boltă înălţată 0,34 m în interiorul complexului. De pe vatra acoperită cu cenuşă au fost recoltate fragmente ceramice aparţinând sec. XI-XII. Cuptorul a fost săpat în humus, dar din cauza anunţării târzii a lucrărilor de excavare nu se cunosc alte detalii. Acesta a fost primul complex identificat înaintea opririi lucrărilor pentru descărcarea de sarcină arheologică. 133. Orăştie, jud. Hunedoara Punct: Dealul Pemilor X2 Cod sit: 87647.02 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 123/2006 Colectiv: Ioan Marian Ţiplic – responsabil, Zeno Karl Pinter, Sabin Adrian Luca (ULB Sibiu), Maria Emilia Ţiplic (ICSU Sibiu), Mihai Căstăian (MCDR Deva) Cercetările arheologice de la Orăştie-Dealul Pemilor X2 1 au fost demarate din vara anului 1992 2 , fiind cercetate în primele două campanii (1992-1993) vestigii neolitice şi 5 morminte datate în perioada de sfârşit a sec. al X-lea şi început de sec. XI 3 . Zona în care se află necropola este situată la ENE de municipiul Orăştie şi la SE de şoseaua Orăştie- Sebeş (DN 7). Punctul numit convenţional X2, se situează pe a doua terasă naturală a Mureşului, cu o altitudine ce variază între 232,50 m şi 234,45 şi care cu o diferenţă de nivel de cca. 25 m, domină prima terasă, pe care s-a extins oraşul şi pe care s-a construit DN 7 la cota de 209,15 m 4 . Poziţia geografică extrem de avantajoasă, ce oferă vizibilitate maximă asupra unui segment important al văii Mureşului, a fost unul din argumentele demarării cercetării arheologice cu caracter sistematic. Această cercetare s-a desfăşurat anevoios din cauza unor permanente lipsuri financiare. În ciuda lipsei unei finanţări adecvate – cercetările arheologice fiind posibile datorită unor minime sponsorizări – au existat câteva instituţii care prin generozitatea lor au permis continuarea cercetărilor arheologice într-una din cele mai importante necropole din Transilvania şi ne facem datoria de onoare de a le mulţumi călduros pentru sprijinul necondiţionat acordat 5 . În vara anului 2006 s-au încheiat săpăturile în cadrul necropolei medievale timpurii fiind excavate 71 de morminte şi în cele ce urmează vor fi făcute câteva observaţii cu caracter sintetic privind toate celelalte campanii de săpătură. Cercetarea necropolei medievale timpurii din punctul X2 a demarat în anul 1992 prin dezvelirea primelor morminte şi a continuat în următorii doi ani 6 , descoperindu-se un total de 9 morminte, după care a urmat o perioadă de pauză de 6 ani, fiind reluată cercetarea abia în anul 2000 7 . Deşi desfăşurate fără sprijin financiar, cercetările arheologice au fost deosebit de fructuoase 8 , fiind dezvelite 71 de morminte de inhumaţie cu un inventar funerar divers 9 . Din punct de vedere tehnic sunt necesare câteva precizări legate de tehnica de săpătură, de modalităţile de codificare 252 utilizate pentru numerotarea secţiunilor etc. Datorită faptului că necropola medievală timpurie a fost descoperită ca urmare a cercetărilor ce vizau dezvelirea aşezării neolitice aparţinând culturii Turdaş, cercetarea ei arheologică a fost continuată păstrându-se tehnica de săpătură şi numerotarea secţiunilor. Toate secţiunile, efectuate în anii 1993-1994, 2000-2002, ce au dublat spre E magistrala stratigrafică au avut lungimea de 20 m şi lăţimea de 2 m, dar începând cu anul 2003 s-a trecut la trasarea unor secţiuni având lungimea de 10 m şi lăţimea de 2 m cu martor de 0,5 m între ele. Situl turdăşan a fost abordat prin trasarea unei magistrale, ce în final a măsurat cca. 350 m, necropola medievală timpurie fiind amplasată pe capătul nord-estic al sitului, fapt ce a generat dublarea secţiunilor S1, S3 şi S4 ale magistralei pe direcţia E-V. Utilizarea în continuare a secţiunilor cu martor de 0,5 m între ele a fost impusă şi de forţa de muncă mică de care s-a dispus în fiecare campanie arheologică şi cu toate acestea, până în prezent au fost deschise 29 de secţiuni cu un total de cca. 660 m 2 suprafaţă dezvelită în cei 7 ani de cercetare a necropolei medievale timpurii. În cele ce urmează sunt prezentate pe scurt campaniile arheologice începând cu anul 2001. Campania anului 2001. În campania acestui an au continuat cercetările în cadrul necropolei medievale timpurii şi au fost dezvelite alte 12 morminte. Au fost trasate 4 secţiuni de 2 x 20 m (S25, S26, S27, S28), reuşindu-se delimitarea spre V şi N a necropolei. M12–descoperit în S25, c. 9, -0,90; este distrus în cea mai mare parte de şanţul conductei magistrale de gaz, păstrânduse doar în zona tibiilor. Orientarea scheletului este NNE–SSV. Din umplutura gropii a fost recuperat un cercel din sârmă de bronz, probabil provenit din zona parietală dar purtat în pământul răvăşit al şanţului. M13–descoperit în S26, c. 7-8, -0,62; s-a păstrat întreg, având şi un inventar funerar bogat, constituit din 2 brăţări, 5 săgeţi şi elemente de os şi metalice din armătura tolbei de săgeţi. Cele două brăţări se aflau în zona antebraţelor, în apropierea încheieturilor, ambele brăţări fiind din tipul celor cu capete deschise. Săgeţile au fost depuse în mănunchi cu vârfurile în sus în prelungirea braţului stâng. Fiind prezente elemente din os şi metalice săgeţile au fost depuse în tolbă din care nu s-au păstrat decât într-o stare ce nu a permis recoltarea în bune condiţii a rămăşiţelor ei. M14–descoperit în S26, c. 1A, -0,76; pentru cercetarea integrală a mormântului a fost practicată o casetă cu laturile de 0,70 x 0,60. Scheletul se păstrează întreg, culcat pe spate şi cu palmele depuse pe bazin, fiind orientat E-V, iar în zona labelor picioarelor mormântul este tăiat de o groapă contemporană. Inventarul funerar este alcătuit din 4 săgeţi, 2 brăţări, o gresie şi un obiect din fier în zona maxilarului inferior. Săgeţile sunt depuse lângă femurul drept, în zona palmară dreaptă şi lângă osul braţului drept, brăţările sunt de tipul celor cu capete deschise fiind descoperite pe antebraţe în apropiere de încheieturi, iar gresia era depusă pe umărul drept în zona claviculei. M15–descoperit în S26, c. 4, -0,60; din zona labelor picioarelor intră sub profilul de E. Orientarea acestui mormânt are o deviaţie în raport cu celelalte morminte, fiind orientat pe direcţia NNE-SSV. Inventarul funerar constă din 2 brăţări, 1 inel cu placă sigilară şi un şirag de mărgele înşirate pe o sârmă din fier. Brăţările se aflau pe ambele braţe în zona coatelor, inelul l-a avut probabil prins de un brâu, fiind cu o deschidere

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 prea mare ce ar fi făcut imposibilă purtarea lui pe deget, deoarece scheletul aparţine unei fetiţe, cel mult unei adolescente, iar şiragul de mărgele l-a avut pe piept, fiind prins de gât. M16–descoperit în S26, c. 9-10, -0,94 m; din zona sternului intră sub profilul de E, partea lui inferioară fiind cercetată în cadrul secţiunii S28, fiind executată o casetă care a demontat pe lungimea de 1,5 m martorul de 0,5 m dintre secţiunile S26 şi S28. Mormântul este orientat E-V şi pare a fi un mormânt de bărbat adult, date fiind dimensiunile sale, dar din lipsa unui inventar funerar nu ne putem exprima cu precizie asupra acestui aspect. M17–descoperit în S26, c. 1A, -0,53 m; pentru cercetarea sa s- a prelungit S26 cu încă un carou ce a primit denumirea de 1A. Din acest mormânt s-a păstrat doar partea inferioară începând din zona bazinului, dar şi aceasta într-o stare extrem de proastă. Date fiind dimensiunile femurelor, oasele cel mai bine păstrate, se poate spune că este un mormânt de copil. Nu a avut inventar funerar. M18-descoperit în S28, c. 10, -0,86 m; pentru cercetarea lui integrală s-a efectuat o casetă cu dimensiunile de 1,50 x 1,70 m. M18 este cel mai important mormânt din necropolă, deoarece prin bogăţia şi mai ales tipul inventarului funerar permite o datare mult mai strânsă a perioadei de început a necropolei. Inventarul funerar constă din: 1 tolbă, săgeţi, 1 topor de luptă, 1 brăţară, 2 scăriţe de cavalerie, 1 zăbală articulată, 4 verigi din fier şi 2 cercei din sârmă de cupru. Aşezarea pieselor de inventar în mormânt este următoarea: tolba se afla depusă pe umărul drept, peste ea fiind petrecute oasele braţului, în interiorul ei, cu vârfurile în sus se aflau vârfurile de săgeată, ce nu depăşeau marginea tolbei şi tot în tolbă se afla şi toporul de luptă. Brăţara se afla pe antebraţul drept în apropiere de încheietura pumnului, cele două scăriţe se aflau de o parte şi de alta a tibiei stângi, iar în imediata apropiere se afla şi o cataramă. În zona labei piciorului drept se afla depusă zăbala articulată, ce avea ca opritor o bucată de os ce era petrecută prin una din verigile de la capătul zăbalei şi tot pe latura dreaptă, dar pe femur în apropierea genunchiului se afla armătura metalică din partea de jos a tolbei. Verigile de fier se aflau una în apropierea tolbei, alta pe femurul drept lângă armătura metalică a fundului tolbei, iar alte două se aflau în zona labei piciorului stâng. Cerceii, de tipul cu capetele deschise, se aflau în zonele parietale ale craniului. M19–descoperit în S28, c. 8, -0,62 m; din zona femurelor intră sub profilul de E şi datorită lipsei inventarului nu a mai fost practicată o casetă pentru cercetarea integrală a lui. M20–descoperit în S28, c. 9, -0,62 m; aparţine unui copil, probabil de gen feminin. Inventarul funerar constă dintr-un vas ceramic depus lângă femurul stâng, vas ce a fost recuperat parţial datorită stării precare în care se afla. M21–descoperit în S28, c. 5-6, -0,72; scheletul s-a păstrat întro stare de conservare proastă. Inventarul funerar a constat din 2 cercei, 2 inele, 2 brăţări şi 1 pandantiv globular tip clopoţel. Dispoziţia lor în mormânt fiind următoarea: câte un cercel în ambele urechi, în fiecare mână, fără a se putea identifica pe care deget, se afla câte un inel, în zona antebraţelor pe fiecare se afla o brăţară cu capetele ascuţite, iar pe umărul stâng, în zona claviculei se afla pandantivul globular. Campania anului 2002. Au continuat cercetările asupra necropolei şi au fost dezvelite alte 10 morminte, crescând numărul mormintelor până la cifra de 31, cele 10 morminte fiind dezvelite în cele 253 patru secţiuni trasate (S29, S30, S31, S32). În privinţa pieselor de lemn, piele sau materiale textile lipsa acestora este justificată de aciditatea naturală a solului, care face imposibilă conservarea lor, dar putem bănui prezenţa acestor materiale în legătură cu piesele de metal de care ar fi trebuit să fie ataşate. În ceea ce priveşte obiectele din ceramică, constituite din vase depuse ca ofrandă, numărul lor a crescut, fiind descoperite alte două morminte de femei care aveau depuse, fiecare, în zona parietală stângă un vas-borcan (M24 şi M27). M22-descoperit în S30, c. 5, -0,90; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 2 brăţări (una simplă cu capetele ascuţite şi cealaltă împletită) aflate pe braţe în zona articulaţiei cotului, 6 pandantivi (3 globulari + 3 în formă de ciupercă) aşezaţi în şirag pe piept. M23-descoperit în S29, -0,99; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 2 brăţări (cu capete ascuţite) aflate pe antebraţe în zona încheieturii palmei, 11 pandantivi aşezaţi în şirag în partea dreaptă a corpului în zona dintre bazin şi humerus (probabil ornamentau părul prins în coadă) şi un cercel simplu în partea parietală stângă. M24-descoperit în S30, -0,81; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă dintr-o brăţară (cu capete ascuţite) aflată pe antebraţul drept în apropierea încheieturii cotului, un inel simplu pe mâna stângă, un pandantiv (clopoţel) deasupra bazinului, 2 cercei şi un vasborcan în partea stângă a capului. M25-descoperit în S29, -0,88; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 2 brăţări (cu capete ascuţite) aflate pe antebraţe în zona articulaţiei cotului, un pandantiv (ciupercă) pe humerusul drept şi un şirag de mărgele (din pastă ceramică) dispuse în şirag în zona dintre humerusul stâng şi bazin (probabil fiind prinse în părul strâns într-o coadă). M26-descoperit în S29, -0,92; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 2 brăţări (cu capete deschise) aflate pe antebraţe în zona încheieturii palmei, un cercel simplu în partea parietală stângă, 5() săgeţi dispuse în tolbă, 2 zăbale mici care ornamentau capacul tolbei aflată pe coapsa dreaptă, întăritura metalică din partea de jos a tolbei, 5 verigi din metal (probabil provenind de la căpăstrul calului), 1 zăbală nearticulată aflată pe laba piciorului drept, 1 scăriţă aflată în zona genunchiului drept, un pandantiv cordiform aflat în gură, 1 cataramă circulară în zona genunchiului stâng. M27-descoperit în S29, -0,98; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 3 brăţări (două aflate pe antebraţe în apropierea încheieturii palmei şi deasupra humerusului drept în apropiere de un fragment de os ce provine de la alt braţ 10 ), bucăţi de fier (ce par a proveni de la un vârf de săgeată) aflate în zona cocsului femural, 7 pandantivi dispuşi în şirag în zona sternului, 1 pandantiv de tip zurgălău pe clavicula din partea dreaptă. M28-descoperit în S31, c. 5, -1,08; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 2 brăţări (cu capete ascuţite) aflate pe antebraţe în apropierea încheieturii palmei, 2 pandantivi (ciupercă) pe ambele clavicule, 1 cercel simplu în zona parietală stângă, 1 obiect de mici dimensiuni sub mandibulă. M29-descoperit în S31, -0,60; scheletul s-a păstrat într-o stare de conservare proastă. Inventarul funerar constă din 2 brăţări aflate în zona mediană a antebraţelor, 5 pandantivi (ciupercă)

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

negru surprins pe întreaga suprafaţă. Partea nord-vestică a<br />

complexului era tăiată de o groapă modernă de la construcţia<br />

fostei fabrici de bere.<br />

Epoca medievală:<br />

În imediata apropiere a mormântului neolitic a fost<br />

descoperit un cuptor, posibil menajer, surprins în L de 1,50 m<br />

şi 1 m l. Forma acestuia era ovală şi dispunea de o boltă<br />

înălţată 0,34 m în interiorul complexului. De pe vatra acoperită<br />

cu cenuşă au fost recoltate fragmente ceramice aparţinând<br />

sec. XI-XII. Cuptorul a fost săpat în humus, dar din cauza<br />

anunţării târzii a lucrărilor de excavare nu se cunosc alte<br />

detalii. Acesta a fost primul complex identificat înaintea opririi<br />

lucrărilor pentru descărcarea de sarcină arheologică.<br />

133. Orăştie, jud. Hunedoara<br />

Punct: Dealul Pemilor X2<br />

Cod sit: 87647.02<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />

123/2006<br />

Colectiv: Ioan Marian Ţiplic – responsabil, Zeno Karl<br />

Pinter, Sabin Adrian Luca (ULB Sibiu), Maria Emilia Ţiplic<br />

(ICSU Sibiu), Mihai Căstăian (MCDR Deva)<br />

Cercetările arheologice de la Orăştie-Dealul Pemilor X2 1<br />

au fost demarate din vara anului 1992 2 , fiind cercetate în<br />

primele două campanii (1992-1993) vestigii neolitice şi 5<br />

morminte datate în perioada de sfârşit a sec. al X-lea şi<br />

început de sec. XI 3 . Zona în care se află necropola este situată<br />

la ENE de municipiul Orăştie şi la SE de şoseaua Orăştie-<br />

Sebeş (DN 7). Punctul numit convenţional X2, se situează pe a<br />

doua terasă naturală a Mureşului, cu o altitudine ce variază<br />

între 232,50 m şi 234,45 şi care cu o diferenţă de nivel de cca.<br />

25 m, domină prima terasă, pe care s-a extins oraşul şi pe care<br />

s-a construit DN 7 la cota de 209,<strong>15</strong> m 4 . Poziţia geografică<br />

extrem de avantajoasă, ce oferă vizibilitate maximă asupra<br />

unui segment important al văii Mureşului, a fost unul din<br />

argumentele demarării cercetării arheologice cu caracter<br />

sistematic. Această cercetare s-a desfăşurat anevoios din<br />

cauza unor permanente lipsuri financiare. În ciuda lipsei unei<br />

finanţări adecvate – cercetările arheologice fiind posibile<br />

datorită unor minime sponsorizări – au existat câteva instituţii<br />

care prin generozitatea lor au permis continuarea cercetărilor<br />

arheologice într-una din cele mai importante necropole din<br />

Transilvania şi ne facem datoria de onoare de a le mulţumi<br />

călduros pentru sprijinul necondiţionat acordat 5 .<br />

În vara anului 2006 s-au încheiat săpăturile în cadrul<br />

necropolei medievale timpurii fiind excavate 71 de morminte şi<br />

în cele ce urmează vor fi făcute câteva observaţii cu caracter<br />

sintetic privind toate celelalte campanii de săpătură.<br />

Cercetarea necropolei medievale timpurii din punctul X2 a<br />

demarat în anul 1992 prin dezvelirea primelor morminte şi a<br />

continuat în următorii doi ani 6 , descoperindu-se un total de 9<br />

morminte, după care a urmat o perioadă de pauză de 6 ani,<br />

fiind reluată cercetarea abia în anul 2000 7 . Deşi desfăşurate<br />

fără sprijin financiar, cercetările arheologice au fost deosebit<br />

de fructuoase 8 , fiind dezvelite 71 de morminte de inhumaţie cu<br />

un inventar funerar divers 9 .<br />

Din punct de vedere tehnic sunt necesare câteva precizări<br />

legate de tehnica de săpătură, de modalităţile de codificare<br />

252<br />

utilizate pentru numerotarea secţiunilor etc. Datorită faptului că<br />

necropola medievală timpurie a fost descoperită ca urmare a<br />

cercetărilor ce vizau dezvelirea aşezării neolitice aparţinând<br />

culturii Turdaş, cercetarea ei arheologică a fost continuată<br />

păstrându-se tehnica de săpătură şi numerotarea secţiunilor.<br />

Toate secţiunile, efectuate în anii 1993-1994, 2000-2002, ce<br />

au dublat spre E magistrala stratigrafică au avut lungimea de<br />

20 m şi lăţimea de 2 m, dar începând cu anul 2003 s-a trecut la<br />

trasarea unor secţiuni având lungimea de 10 m şi lăţimea de 2<br />

m cu martor de 0,5 m între ele.<br />

Situl turdăşan a fost abordat prin trasarea unei magistrale,<br />

ce în final a măsurat cca. 350 m, necropola medievală timpurie<br />

fiind amplasată pe capătul nord-estic al sitului, fapt ce a<br />

generat dublarea secţiunilor S1, S3 şi S4 ale magistralei pe<br />

direcţia E-V. Utilizarea în continuare a secţiunilor cu martor de<br />

0,5 m între ele a fost impusă şi de forţa de muncă mică de care<br />

s-a dispus în fiecare campanie arheologică şi cu toate acestea,<br />

până în prezent au fost deschise 29 de secţiuni cu un total de<br />

cca. 660 m 2 suprafaţă dezvelită în cei 7 ani de cercetare a<br />

necropolei medievale timpurii.<br />

În cele ce urmează sunt prezentate pe scurt campaniile<br />

arheologice începând cu anul 2001.<br />

Campania anului 2001.<br />

În campania acestui an au continuat cercetările în cadrul<br />

necropolei medievale timpurii şi au fost dezvelite alte 12<br />

morminte. Au fost trasate 4 secţiuni de 2 x 20 m (S25, S26,<br />

S27, S28), reuşindu-se delimitarea spre V şi N a necropolei.<br />

M12–descoperit în S25, c. 9, -0,90; este distrus în cea mai<br />

mare parte de şanţul conductei magistrale de gaz, păstrânduse<br />

doar în zona tibiilor. Orientarea scheletului este NNE–SSV.<br />

Din umplutura gropii a fost recuperat un cercel din sârmă de<br />

bronz, probabil provenit din zona parietală dar purtat în<br />

pământul răvăşit al şanţului.<br />

M13–descoperit în S26, c. 7-8, -0,62; s-a păstrat întreg, având<br />

şi un inventar funerar bogat, constituit din 2 brăţări, 5 săgeţi şi<br />

elemente de os şi metalice din armătura tolbei de săgeţi. Cele<br />

două brăţări se aflau în zona antebraţelor, în apropierea<br />

încheieturilor, ambele brăţări fiind din tipul celor cu capete<br />

deschise. Săgeţile au fost depuse în mănunchi cu vârfurile în<br />

sus în prelungirea braţului stâng. Fiind prezente elemente din<br />

os şi metalice săgeţile au fost depuse în tolbă din care nu s-au<br />

păstrat decât într-o stare ce nu a permis recoltarea în bune<br />

condiţii a rămăşiţelor ei.<br />

M14–descoperit în S26, c. 1A, -0,76; pentru cercetarea<br />

integrală a mormântului a fost practicată o casetă cu laturile de<br />

0,70 x 0,60. Scheletul se păstrează întreg, culcat pe spate şi<br />

cu palmele depuse pe bazin, fiind orientat E-V, iar în zona<br />

labelor picioarelor mormântul este tăiat de o groapă<br />

contemporană. Inventarul funerar este alcătuit din 4 săgeţi, 2<br />

brăţări, o gresie şi un obiect din fier în zona maxilarului inferior.<br />

Săgeţile sunt depuse lângă femurul drept, în zona palmară<br />

dreaptă şi lângă osul braţului drept, brăţările sunt de tipul celor<br />

cu capete deschise fiind descoperite pe antebraţe în apropiere<br />

de încheieturi, iar gresia era depusă pe umărul drept în zona<br />

claviculei.<br />

M<strong>15</strong>–descoperit în S26, c. 4, -0,60; din zona labelor picioarelor<br />

intră sub profilul de E. Orientarea acestui mormânt are o<br />

deviaţie în raport cu celelalte morminte, fiind orientat pe<br />

direcţia NNE-SSV. Inventarul funerar constă din 2 brăţări, 1<br />

inel cu placă sigilară şi un şirag de mărgele înşirate pe o sârmă<br />

din fier. Brăţările se aflau pe ambele braţe în zona coatelor,<br />

inelul l-a avut probabil prins de un brâu, fiind cu o deschidere

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!