pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Din motive obiective campania din 2006 s-a desfăşurat
doar pe parcursul a două săptămâni (14–28 septembrie), drept
pentru care săpăturile au fost concentrate în C 13–20 din S 2,
unde s-a urmărit clarificarea naturii complexelor 3 şi 4.
Cercetările efectuate, apariţia în profilul de E, în urma
intervenţiilor animalelor în cei doi ani în care nu s-a mai săpat,
a unor cărămizi care par a indica gura unui cuptor, ca şi
prezenţa în strat a unor urme de pământ ars şi cenuşă, ne-au
determinat să presupunem existenţa în cpl. 3, cel puţin în faza
actuală a documentării pe teren, a unui atelier meşteşugăresc
(!).
Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în
numeroase fragmente ceramice specifice sfârşitului de sec. X
şi celui următor (printre care şi patru funduri cu marcă de olar),
două fusaiole, un fragment dintr-o brăţară bizantină de sticlă
(de culoare albastră), un împungător din os, o gresie de
ascuţit, zgură de sticlă etc.
Colectivul şantierului a efectuat şi cercetări de suprafaţă în
zona localităţii Oltina. A fost vizat teritoriul cultivat cu viţă de
vie, pornind din spatele centrului de colectare a grânelor,
„Comcereal”, până la drumul care coboară spre Regia
Tutunului, precum şi punctul „Şoseaua lui Traian”, de pe malul
drept al Dunării, ultimul plasat la cca. 2,5 Km NE de aşezarea
fortificată. Din primul punct au fost colectate fragmente
ceramice din epoci diferite (getică, romană, romană-bizantină,
medieval timpurie), în timp ce în al doilea a fost identificat un
fragment de zid (probabil colţ) construit din blocheţi fasonaţi şi
mortar, precum şi fragmente de ţigle şi cărămizi romane.
Materialul rezultat a fost depozitat la MINAC.
Note:
1. P. Polonic, Natura 24, 1935, nr. 7, p. 19.
2. C. Chiriac, ArhMold. 23-24, 2000-2001, p. 343-348; G.
Custurea, Pontica 39, 2006, p. 415-421, cu bibliografia la zi.
3. C. Chiriac et alii, CCA 2003, p. 223.
Abstract:
During the fall of 2006 we have carried out the fourth
archaeological campaign in the early mediaeval fortified
settlement of Oltina – Capul Dealului. From objective reasons,
the 2006 campaign had only two weeks (14 th – 28 th of
September) and was focused on the complexes C13–20 from
S2, where we tried to clarify the nature of the 3 rd and 4 th
complexes.
The archaeological material discovered consists in many
ceramic fragments specific to the end of the 10 th century and
the following one (among the fragments, we have four bottoms
with potter’s marks), two point bones, a fragment of Byzantine
glass bracelet (colour blue), a piercing grit stone, glass stag
etc.
A surface investigation was also carried out in the Oltina village
area.
The discovered archaeological material is to be found in
the reserves of the Museum of National History and
Archaeology from Constanţa.
251
132. Oradea, jud. Bihor
Punct: Salca (Lotus Market)
Cod sit: 26573.05
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
144/2006
Colectiv: Sorin Bulzan, Gruia Fazecas, Doru Marta, Radu
Huza (MTC Oradea)
În luna aprilie 2006 la punctul Salca s-au desfăşurat lucrări
edilitare la un complex comercial. Cu acest prilej a fost
supravegheată decopertarea unei suprafeţe. Într-o porţiune
mai restrânsă, neafectată de construcţiile fostei Fabrici de
Bere, în apropierea cimitirului din cartierul Seleuş, au fost
descoperite mai multe complexe aparţinând unor epoci diferite.
Stratigrafia surprinsă este simplă. Sub un strat de pietriş şi
dărâmături de la dezafectarea fostei fabrici la 0,50-0,60 m a
apărut un strat negru cu vagi urme de chirpic şi puţin material
arheologic. Grosimea acestuia variază în jurul a 0,40 m. Sub
acesta se afla lutul steril din punct de vedere arheologic.
Epoca neolitică:
Toate complexele din această epocă aparţin culturii Salca-
Herpaly. La 3 m de profilul sudic a suprafeţei supravegheate
stratul de pământ negru, în fapt humusul antic, a fost tăiat de o
groapă uşor tronconică mai largă spre suprafaţă şi mai îngustă
spre fund. Pe măsură ce groapa se adâncea au fost observate
tot mai consistente bucăţi de chirpic cu amprente de nuiele. La
2,40 de actualul nivel de călcare a apărut un schelet uman
îngropat în poziţie chircită spre stânga şi orientat E-V. La
această adâncime groapa avea L= 1,62 m şi lmax= 0,80 m.
Umplutura acesteia consta în pământ amestecat cu cenuşă,
fragmente ceramice şi de chirpic. În zona sternului un vas cu
decor pictat şi cu picior era aruncat cu partea inferioară în sus.
Prin tasare, acesta a trecut prin oasele scheletului. Scheletul
bine conservat, în conexiune anatomică, pare să aparţină unei
persoane tinere. Dimensiunea individului în poziţie chircită
măsura 1,14 de la cap la picioare. În partea dreaptă a corpului
se păstrau eventuale urme de ocru. După demontarea
rămăşiţelor umane s-a trecut la deschiderea părţii inferioare a
mormântului. Vasul pictat a fost descoperit întreg împreună cu
două pahare şi un adevărat pat de cioburi conţinând fragmente
de la vase întregibile sparte pe loc, ori de la altele incomplete.
Vasele întregite şi restaurate ulterior au relevat un repertoriu
de forme bogat. Bine reprezentate sunt vasele de provizii,
cupele cu picior pictate sau nu, paharele, bolurile sau
castroanele specifice, mai degrabă, fazei mijlocii a culturii
Salca-Herpaly. Adâncimea acestui pat de cioburi nu a depăşit
0,40 m până la fundul gropii. Câteva bucăţi de silex întregesc
inventarul mormântului. După indiciile de până acum
mormântul pare să fi fost izolat. Numărul mormintelor neolitice
cunoscute până acum la Oradea Salca nu depăşeşte 5 sau 6
complexe. În toate cazurile cunoscute acestea sunt de
inhumaţie în poziţie chircită şi sunt apărute izolat.
La câţiva metri de mormânt a fost descoperită jumătatea
unei locuinţe adâncite de formă aprox. rectangulară cu colţuri
rotunjite şi alveolată în profil. Latura sud-vestică, singura
păstrată complet măsura 3 m. Restul complexului intra în
profilul suprafeţei decopertate de către constructor. Orientarea
complexului era aprox. E-V. Inventarul locuinţei constă în
ceramică şi oase de animale. Deasupra suprafeţei adâncite au
apărut bucăţi de chirpic de la pereţii prăbuşiţi. Din punct de
vedere stratigrafic locuinţa se adâncea în stratul de pământ