pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
legate cu pământ. În c.3, la –0,90 m, a fost descoperit un nivel
de călcare, format din pământ galben bine tasat, cu fragmente
ceramice în componenţă. În c.4, la –1,03 m, a fost descoperit
un nou nivel de călcare, care avea în componenţă fragmente
ceramice şi tegulae păstrate fragmentar. La aceeaşi adâncime
a mai fost descoperit şi un fragment de zid care din păcate nu
a putut fi cercetat mai pe larg datorită faptului că intra în
martor. Acesta este suprapus în caroul următor (5) de o
construcţie de formă circulară (cel mai probabil un depozit de
cereale), cu un diametru estimat la 1,30 m, format din zid legat
cu pământ (doar un rând de pietre). Acestui edificiu îi
corespunde un nivel de călcare aflat la –0,40 m, format din lut
galben cu fragmente ceramice, care se regăseşte până
aproximativ la jumătatea c.7. Nivelul menţionat mai sus se
opreşte într-un zid orientat N-S, gros de 0,60 m. În c.7 ½ - 11
½ a fost identificat un alt nivel de călcare, la –0,20 m (chiar sub
stratul vegetal), format din pământ galben bine tasat, cu
fragmente ceramice de mici dimensiuni în componenţă. Acesta
este (în c.10) tăiat de un capăt de zid care avansează până la
jumătatea secţiunii (orientare: N-S). În c.11, la jumătate, s-a
descoperit, de asemenea, un zid orientat aproximativ N-S, care
traversează secţiunea. Dincolo de acest zid, în c.12-14, s-a
ajuns pe un nivel de dărâmătură, aflat la –0,50 m, care avea în
compoziţie piatră, ţiglă şi cărămidă. În sfârşit, în ultimul carou,
s-a descoperit un zid cu aceeaşi orientare (N-S). Este de
remarcat faptul că marea majoritate a zidurilor descoperite în
această secţiune au apărut imediat după îndepărtarea stratului
vegetal. Se mai poate menţiona faptul că în c.5, în nivelul
menţionat anterior, au fost descoperite şi urme de arsură.
Între descoperirile mărunte din această secţiune se
remarcă numărul mare de fragmente ceramice, oase, precum
şi o monedă din bronz descoperită în c.8, passim, din păcate
ilizibilă.
SG 2: aici, în c.1, imediat sub stratul vegetal, a fost descoperit
un zid format din blochete frumos prelucrate. Dincolo de acest
zid, până la ţăruşul care mărgineşte c.4, imediat sub stratul
vegetal, a fost identificat un nivel de dărâmătură, format din
piatră, ţiglă şi fragmente de cărămidă. În c.4, a fost descoperită
o bază de coloană păstrată fragmentar, precum şi un pinten de
zid format din blochete frumos prelucrate. În c.5-8, la –0,55 m,
a fost identificat un alt nivel de dărâmătură, format din ţiglă,
cărămidă şi pietre de dimensiuni medii, pentru ca în c.8, la –
0,65 m, să fie descoperit un alt chiup (dolium) întregibil, spart
de dărâmătura de deasupra. În sfârşit, în c.8, a fost identificat
un alt zid format din blochete, care avea pietre de mici
dimensiuni în componenţa emplectonului, pentru ca în ultimele
carouri care vor fi discutate, la –0,70 m, să fie identificat un
nivel de călcare format din lut galben cu fragmente de arsură şi
fragmente ceramice. Şi aici, între obiectele mărunte, a fost
descoperită o monedă din bronz în c.10, din păcate şi aceasta
passim (în stratul vegetal), databilă (cel mai probabil în timpul
lui Iustin al II-lea – sec. VI p.Chr.). De remarcat şi aici, ca în
celelalte secţiuni cercetate, marele număr de fragmente
ceramice (în majoritate databile în sec. V-VI p.Chr.) şi oase
descoperite.
SG3: În această secţiune au fost făcute alte descoperiri
interesante. Astfel, încă în c.1, a apărut un zid orientat N-S,
pentru ca în c.6, în partea de S a secţiunii, să apară un chiup
(dolium) păstrat fragmentar. Lângă acesta, în caroul următor
(7), a fost identificat un zid orientat N-S. Descoperirea cea mai
interesantă a fost făcută în c.14, unde, acolo unde se
presupunea a fi cardo, a fost descoperit o structură orientată
25
N-S (cel mai probabil un prag sau o intrare) care avea în
componenţă o inscripţie. De asemenea, în c.4-7, la –0,90 m, a
fost descoperit un nivel de călcare format dintr-o podea de lut
galben, care avea în componenţă urme de arsură şi bucăţele
de mortar. În sfârşit, în ultimul carou (20), a fost descoperit un
alt zid orientat N-S, din păcate destul de prost păstrat. În
privinţa descoperirilor mărunte, se remarcă o monedă de bronz
descoperită în c.7, la –0,70 m.
În urma cercetărilor geomagnetice întreprinse de ing. Florin
Scurtu, s-a trecut la adâncirea unor secţiuni (SG3 şi SG2) şi la
deschiderea uneia noi, SG4, cu orientare N-S şi dimensiuni 32
x 2 m, aflată la V de SG2.
În SG2, la –0,80 m, a fost descoperit un pavaj format din
blocuri de piatră cu dimensiuni variabile şi de formă
neregulată. În aceeaşi secţiune, în caroul 2, la –0,20 m, a fost
identificat un zid păstrat fragmentar, orientat E-V şi care
suprapune pavajul mai sus menţionat. Zidul este lung de 1,50
m, lat de 0,46 m şi înalt de 0,54 m.
De asemenea, a fost efectuată o prelungire a secţiunii spre
V, de 3 m; la 1,13 m spre V, imediat sub stratul vegetal, a fost
descoperit un zid orientat N-S, gros de 0,60 m şi format din
blocuri de dimensiuni medii (cca. 0,35-0,45 m L), legate cu
pământ. Acestea datează cel mai probabil din ultima fază de
locuire de la Tropaeum Traiani.
În capătul de V al SG2, cercetarea s-a oprit la –0,50 m, pe
un nivel de dărâmătură.
În SG4, în capătul de N al secţiunii, la –0,16 m (imediat
sub stratul vegetal), a fost identificat un zid format din blochete
frumos fasonate. În c.5, la –0,20 m, a apărut un alt zid, gros de
0,65 m, orientat E-V. Acest zid probabil are şi o intrare blocată.
Lângă acesta, spre S, adosate zidului, au fost identificate două
structuri circulare formate din blocuri de piatră de formă
neregulată (probabil refolosite). Aceste structuri aveau d = 1,10
m (pe exterior) şi se găseau la o ad. de –0,25 m. În caroul
imediat sub stratul vegetal, a fost identificat un zid orientat E-V,
gros de 0,80 m. În c.8, sub stratul vegetal, a apărut un nou zid,
orientat de această dată NS, care intra in profilul de V al
secţiunii, în c.11.
De asemenea, în c.11, în nivelul de călcare (aflat la –0,56
m), a fost descoperită in situ o piuă de piatră. Spre S, zidul mai
sus menţionat are colţul păstrat parţial spre E. Acest fapt ne
face să considerăm că ne aflăm în interiorul unei clădiri cu
scop utilitar, probabil folosită pentru depozitarea şi măcinarea
cerealelor.
În aceeaşi secţiune, în c.11-13, a mai fost descoperit un
zid orientat N-S, care intră în profilul de V. De asemenea, în
dreptul ţăruşului care delimita c.13-14, a fost descoperit un fus
de coloană, din păcate aflat în poziţie secundară.
În c.14, la –0,60 m, a fost identificat un dalaj format din
blocuri de piatră de formă neregulată, care suprapun un nivel
de mortar. Acesta, la rândul său, suprapune un nivel format din
lut galben bine tasat.
De asemenea, în c.15, la –0,60 m, a fost descoperit un
fragment de sculptură, ce reprezintă un leu apotropaic.
În SG4, cercetarea s-a oprit la nivelul de –0,94 m în c.2, pe
primul nivel de călcare, în c.6 la –0,60 m, în c.11 la –0,70 m,
iar în c.13 la –0,75 m. Acesta este format din lut bine tasat.
Dintre descoperirile mărunte, ar mai fi de menţionat o bază
de coloană în c.3, la –1 m; numeroase fragmente ceramice şi
oase de animale (probabil vită, în marea lor majoritate),
fragmente de la un dolium (c.3, la –0,73 m) şi zgură de sticlă în
cantităţi mari (c.4, -0,73 m).