pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Groapa 5 a fost descoperită la cca. 30 m V de restul gropilor, la ad. de 0,45 m de la suprafaţa actuală a terenului. Groapa avea forma ovală (1,7 x 0,8 m, ad. 0,9 m), pereţii verticali şi fundul plat. Umplutura gropii era formată din pământ de culoarea neagră, uşor tasat. Din această groapă au fost descoperite câteva fragmente ceramice şi o cană fragmentară. Ceramica a fost modelată din lut în amestec cu nisip fin, este bine netezită şi arsă reducător. Cana avea corpul sferic cu buza verticală uşor înclinată spre interior, marginea buzei fiind rotunjită. Cana a fost ornamentată pe corp cu benzi formate din linii incizate drepte orizontale şi verticale precum şi de linii arcuite dispuse oblic. Liniile sunt întrerupte de împunsături circulare. Până în stadiul actual al cercetărilor, această groapă este singurul complex din sit ce poate fi atribuit exclusiv culturii Ceramicii liniare cu note muzicale. Necropola dacică a fost descoperită în anul 2005, în acel an fiind cercetat un singur mormânt 3 . În anul 2006 au mai fost descoperite 2 sau 3 morminte, precum şi 5 gropi dreptunghiulare fără inventar ale căror apartenenţă la necropolă rămâne incertă. M. 2 a fost descoperit la cca. 10 m SV de M.1, la ad. de 0,40 m. Conturul gropii nu a putut fi urmărit cu exactitate, însă judecând după umplutura acesteia, de culoare brună, ea pare să fi fost de formă circulară. Umplutura gropii funerare a fost compusă dintr-un pământ de culoare brună. Ritul practicat a fost incineraţie în urnă. Urna se afla în poziţie verticală. În interiorul urnei se aflau oase umane calcinate care ocupau mai mult din jumătate din volumul acesteia. Urna funerară este un vas de formă bitronconică, modelat cu mâna, din pasta semifină în amestec cu mult nisip şi pietricele. Vasul a fost decorat cu brâuri alveolare, orizontale ori oblice şi ars oxidant. Dimensiuni: h= cca.220 – 240 mm, dbază= 120 mm. M. 3 a fost descoperit la 6 m NE de M. 1. Acest mormânt pare să fi fost dublu, conţinând o incineraţie în urnă (M. 3a) şi una fără urnă (M. 3b). În cadrul mormântului se mai aflau 5 depuneri, din care 4 de vase sau fragmente ceramice iar una era compusă dintr-o râşniţă. Groapa funerară avea forma rectangulară cu colţuri uşor rotunjite (3 x 1 m), cu axul orientat pe direcţia N–S. Pe laturile de E şi N, precum şi pe fundul gropii, se găseau scânduri groase din lemn carbonizate, acestea fiind urme ale unei structuri de lemn. Umplutura gropii a fost formată dintr-un pământ de culoare gălbuie, diferit de cel din zona din jurul gropii. M.3a: incineraţie în urnă aşezată în poziţie verticală depusă în partea central-nordică a gropii acoperită cu un capac. Urna este un vas bitronconic, modelat cu mâna, din argilă comună, corpul rotunjit, prevăzut cu patru proeminenţe pe partea superioară a corpului şi cu brâu alveolar, fundul plat. Dimensiuni: h= 220 mm; dgură= 200 mm; dbază= 100 mm. Capacul este reprezentat de o strachină, aşezată peste urnă cu gura în jos, modelată cu mâna, din argilă semifină, arsă oxidant, angoba neagră. Strachina are corpul tronconic, buza verticală, fundul plat, cu două toarte „oarbe”, prinse pe umăr şi ridicate deasupra gurii. Dimensiuni: h= 85 mm; dgură= 255 mm; dbază= 105 mm. M.3b: incineraţie în groapă (fără urnă), cu oasele depuse pe fundul gropii funerare, în partea sudică a acesteia. Alături de această incineraţie se afla o depunere de vase ceramice (depunerea 1). 248 Depunerea 1 era compusă dintr-un vas tronconic în poziţie oblic-verticală cu gură în sus şi o strachină-capac, aşezată, cu gura în jos peste vasul tronconic. Vasul tronconic a fost modelat cu mâna, din argilă semifină, fundul plat, cu gura uşor invazată având marginea aproape tăiată orizontal. La jumătatea înălţimii vasul este prevăzut cu două proeminenţe semicirculare. Între acestea, uşor mai sus, vasul este decorat cu două perechi de segmente de brâuri verticale uşor arcuite. Este ars oxidant şi are angobă brună. Dimensiuni: h= 215 mm, dgură= 235 mm, dbază= 100 mm. Strachina de formă tronconică a fost modelată cu mâna, din lut în amestec cu nisip fin, cu gura invazată şi marginea oblică, cu patru toarte „oarbe”, fixate pe marginea gurii şi ridicate deasupra gurii. Este arsă neoxidant şi are angobă de culoare neagră. Dimensiuni: h= 113 mm, dgură= 365 mm, dbază= 110 mm. Depunerea 2 era compusă dintr-un fragment de strachină, găsită la NE de M.3b. A fost modelată cu mâna, din argilă semifină cu multe concreţiuni de calcar, corpul tronconic şi gura uşor invazată. Este arsă oxidant, culoarea brună. Dimensiuni: h păstrată= 65 mm; dgură= 255 mm. Depunerea 3 era reprezentată de un vas aşezat cu gura în jos, aflat în capătul nord-vestic al gropii, aproape de M.3a. Vasul are forma bitronconică, este modelat cu mâna, din lut în amestec cu nisip şi pietricele, cu fundul plat. Partea superioară a corpului este uşor invazată, buza plată, iar în partea superioară are două toarte „oarbe”, semicirculare şi doi butoni. În partea inferioară a corpului are patru proeminenţe semicirculare, dispuse în cruce. Este ars oxidant. Dimensiuni: h= 172 mm; dgură= 172 mm; dbază= 110 mm. Depunerea 4 este reprezentată de un picior de vas, descoperit în partea superioară a gropii. Piciorul a fost modelat cu mâna, din lut în amestec cu nisip şi pietricele, are forma tronconică cu marginea bazei lată. Este ornamentat cu un brâu alveolar în partea superioară, arderea oxidantă şi culoarea cărămizie. Dimensiuni: h= 94 mm; dbază= 90 mm. Depunerea 5: un fragment de râşniţă, probabil de râşniţă primitivă. Are forma trapezoidală, cu partea superioară uşor albiată rezultată probabil în urma utilizării. Dimensiuni: L= 310 mm; l= 145 mm; gr.= 54 mm. M.4 (Groapă cu ofrande Mormânt-cenotaf, Elemente provenind din alt mormânt). A fost descoperită doar o strachină fragmentară (se păstrează cca. 2/3 din vas), depusă cu gura în jos, la cca. 4 m SE de M2. Recipientul a fost modelat cu mâna din argilă semifină în amestec cu nisip, avea corpul tronconic, fundul plat, cu două () toarte (s-a păstrat una) „oarbe”, ce depăşesc gura, acoperit cu angoba neagră, ars neoxidant. Nu este exclus ca această strachină să reprezinte practic capacul urnei de la M.2. Locuirea neo-eneolitică. Iniţial aşezarea a fost locuită de purtătorii culturii Ceramicii liniare cu note muzicale, iar mai apoi de purtătorii culturilor Boian-Giuleşti şi Precucuteni I. Materialele culturii Ceramicii liniare cu note muzica din SE Transilvaniei şi Muntenia pot fi încadrate la nivel cronologic Vinča B2. Această datare este verificată şi de prezenţa unor importuri atribuite ceramicii liniare cu capete de note muzicale din aşezările Vinča B2 de la Tărtăria şi Lumea Nouă 4 . Comunităţile culturii Ceramicii liniare cu note muzicale au avut un rol important la formarea culturilor eneoliticului timpuriu, Boian, Turdaş, Iclod şi Precucuteni 5 .
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Cultura Boian este cunoscută în sud-estul Transilvaniei şi suprapune spaţiul de locuire al culturii ceramicii liniare. Materiale aparţinând acestei culturi au fost descoperite în 16 staţiuni din Transilvania 6 . La nivelul fazei Giuleşti, a început expansiunea comunităţilor culturii Boian spre N, fiind ocupate zone însemnate din sud-estul Transilvaniei şi sudul Moldovei. Aici au întâlnit comunităţi de tip liniar-ceramic târzii, aflate la începutul fazei târzii a marelui complex central-european. Din contactul acestora, de o parte şi de alta a Carpaţilor Orientali, s-a născut o nouă sinteză, cultura Precucuteni 7 . Cultura Precucuteni, ca mai toate culturile neo-eneolitice, a fost angrenată într-o reţea de relaţii directe sau indirecte cu mai multe din culturile contemporane din spaţiul geografic în care s-a dezvoltat şi a evoluat. Cercetările arheologice au pus în evidenţă astfel de relaţii chiar cu cultura Boian, iar apoi cu Gumelniţa, care urmează după aceasta, sau cu aspectul cultural Stoicani-Aldeni-Bolgrad 8 . Descoperirile de la Eresteghin, Ciucsângiorziu şi Turia sunt importante deoarece ele diferă de etapa Precucuteni I din Moldova. Materialele din Transilvania de SE sunt de factură mai bună. Impresia pe care ne-o lasă aceste descoperiri (în special cele văzute la Turia) este geneza lor din descoperiri de tip Giuleşti sau elemente înrudite, de aceea credem că geneza culturii Precucuteni are loc undeva şi în sud-estul Transilvaniei (Eresteghin şi Turia) şi se datorează unor influenţe sudice 9 . Necropola dacică. Deşi s-au identificat doar trei morminte certe putem presupune că este vorba de o necropolă, cu morminte aflate la oarecare distanţă unul de altul (6-10 m), înşirate pe direcţia NNE-SSE. Vorbim de o necropolă întrucât toate descoperirile de morminte plane din sec. V-III a.Chr, cercetate integral, au avut un număr mare de morminte 10 . Acolo unde s-a descoperit doar strachina fragmentară putem presupune, mai degrabă, că este o groapă cu ofrande decât un cenotaf. Mormintele descoperite până acum au atât caracteristici comune (s-a practicat exclusiv incineraţia, depunerile au fost protejate de structuri din lemn, toate vasele utilizate ca urne ori cu ofrande sunt modelate cu mâna), cât şi diferenţe (oasele incinerate au fost depuse în urnă (M.2, M.3) sau în groapă (M.1), urna din M.2 era neacoperită, pe când cea din M.3 avea o strachină drept capac, numărul mare de vase cu ofrande din M.1 şi M.3 şi lipsa acestora din M.2, depunerea vaselor cu ofrande în poziţii normale ori cu gura în jos, spargerea intenţionată a unor vase, din care doar o parte s-au depus în morminte). Se poate evidenţia gama redusă de tipuri de vase din morminte (vase tronconice ori bitronconice şi străchini, plus un picior de la un vas), ceea ce indică o utilizare preferenţială a unor tipuri de recipiente pentru practicile funerare. Practica utilizării unor gropi rectangulare de mari dimensiuni pentru depunerea defuncţilor incineraţi la M.1 şi M.3, ca şi cum ar fi vorba de morminte de inhumaţie, este întâlnită şi în necropolele getice din sec. V-III a.Chr. din afara arcului carpatic, aşa cum este cazul la Poieneşti (cercetări inedite, M. Babeş), la Stelnica 11 ori la Coslogeni (cercetări inedite, V. Sîrbu). Pl. 53 Note: 1. Dan Buzea, Şantierul arheologic de salvare Olteni „Cariera de nisip”, Angustia 7, Arheologie, p. 183-226, Sfântu Gheorghe, 2002; Dan Buzea, Sat Olteni Cariera de nisip, în Noi descoperiri arheologice în sud–estul Transilvaniei. Catalog de expoziţie, p. 73–80, Covasna, 2003 2. Dan Buzea, Valeriu Cavruc, Olteni (comuna Bodoc, jud. Covasna), în Sarea, Timpul şi Omul. Catalog de expoziţie, p. 66 – 68, Sfântu Gheorghe, 2006 3. Dan Buzea, Valeriu Cavruc, Vestigiile dacice timpurii de la Olteni. Raport preliminar, Angustia 9, Arheologie, p. 121-154, Sfântu Gheorghe, 2005 4. Florin Draşovean, Cultura Vinča târzie (faza C) în Banat, Timişoara, 1996 5. Sabin Adrian Luca, A Short Prehisthory of Transylvania (Romania), Heidelberg – Sibiu, 2006 6. Eugen Comşa, Istoria comunităţilor culturii Boian, Bucureşti, 1974; Zoia Maxim, Neo-eneoliticul din Transilvania, Cluj- Napoca, BMN 19; Zsolt Székély, Ceramica culturii Boian de la Brăduţ (j. Covasna),. ACTA, p. 151–160, Sfântu Gheorghe, 2001 7. Istoria Românilor, vol. I, Bucureşti, 2001 8. Cornelia Magda Mantu, Cultura Cucuteni. Evoluţie, Cronologie, Legături, Memoriae Antiquitatis 5, Piatra Neamţ, 1998 9. Gheorghe Lazarovici, Din istoria străveche a Carpaţilor Orientali, Angustia 1, p. 27-49, 1996 10. Valeriu Sîrbu, Credinţe şi practici funerare la geto-daci (sec. V a.Chr. - I p.Chr), Istros 10, 2000, p. 159-189 11. Niculae Conovici, Gheorghe Matei, Necropola getică de la Stelnica-Grădiştea Mare (jud. Ialomiţa). Raport general pentru anii 1987-1996, MCA SN 1, p. 99-144, 1999 Abstract: Olteni village, Bodoc commune, Covasna County, is situated in the Sfântu Gheorghe Valley. The village is lying 10 km north of Sfântu Gheorghe, on both sides of the National Road 12, Braşov - Miercurea Ciuc. The Olt River crosses this village. Starting from the prehistoric period and until nowadays people preferred to settle on the high terraces on both banks of the Olt River. The land here is favourable for agriculture and for animal breeding. An advantage of this area is the existence of a salty mineral water spring and many mineral water springs in this area. The salt water could have been used to assure the minimum need of salt for animal breeding and for human use. The presence of the salty mineral water spring may also stand as an explanation for the large number of archaeological findings on a relatively limited area, where one may distinguish certified findings dating from the Neolithic period (The Linear Pottery Culture with musical note heads), the Aeneolithic period (The Boian - Giuleşti, Precucuteni I and Cucuteni – Ariuşd Cultures), the Bronze Age (Noua Culture), the Second Iron Age (the Geto – Dacian Culture), the Roman Period (the Roman Camp), the post–Roman Period (the Sântana de Mureş – Cerneahov Culture), the Medieval Period (The Heretz Fortress) and the Modern Period (Plate I/1,2). Two archaeological sites were discovered in year 2000, south from Olteni village, Covasna County. Site A is situated between the National Road 12 and the Sfântu Gheorghe – Miercurea-Ciuc railway. Within this site, during 2001 – 2006 years, excavations uncovered evidences of the Bronze Age (the Noua Culture), Dacian La Tène (4 th centuries B.C.) and of the post-Roman Period (4 th – 5 th ). Site B is situated at about 300 m west from Site A. The excavations carried out with in 249
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?