pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Groapa 5 a fost descoperită la cca. 30 m V de restul
gropilor, la ad. de 0,45 m de la suprafaţa actuală a terenului.
Groapa avea forma ovală (1,7 x 0,8 m, ad. 0,9 m), pereţii
verticali şi fundul plat. Umplutura gropii era formată din pământ
de culoarea neagră, uşor tasat. Din această groapă au fost
descoperite câteva fragmente ceramice şi o cană fragmentară.
Ceramica a fost modelată din lut în amestec cu nisip fin, este
bine netezită şi arsă reducător. Cana avea corpul sferic cu
buza verticală uşor înclinată spre interior, marginea buzei fiind
rotunjită. Cana a fost ornamentată pe corp cu benzi formate
din linii incizate drepte orizontale şi verticale precum şi de linii
arcuite dispuse oblic. Liniile sunt întrerupte de împunsături
circulare.
Până în stadiul actual al cercetărilor, această groapă este
singurul complex din sit ce poate fi atribuit exclusiv culturii
Ceramicii liniare cu note muzicale.
Necropola dacică a fost descoperită în anul 2005, în acel an
fiind cercetat un singur mormânt 3 . În anul 2006 au mai fost
descoperite 2 sau 3 morminte, precum şi 5 gropi
dreptunghiulare fără inventar ale căror apartenenţă la
necropolă rămâne incertă.
M. 2 a fost descoperit la cca. 10 m SV de M.1, la ad. de
0,40 m. Conturul gropii nu a putut fi urmărit cu exactitate, însă
judecând după umplutura acesteia, de culoare brună, ea pare
să fi fost de formă circulară. Umplutura gropii funerare a fost
compusă dintr-un pământ de culoare brună. Ritul practicat a
fost incineraţie în urnă. Urna se afla în poziţie verticală. În
interiorul urnei se aflau oase umane calcinate care ocupau mai
mult din jumătate din volumul acesteia.
Urna funerară este un vas de formă bitronconică, modelat
cu mâna, din pasta semifină în amestec cu mult nisip şi
pietricele. Vasul a fost decorat cu brâuri alveolare, orizontale
ori oblice şi ars oxidant. Dimensiuni: h= cca.220 – 240 mm,
dbază= 120 mm.
M. 3 a fost descoperit la 6 m NE de M. 1. Acest mormânt
pare să fi fost dublu, conţinând o incineraţie în urnă (M. 3a) şi
una fără urnă (M. 3b). În cadrul mormântului se mai aflau 5
depuneri, din care 4 de vase sau fragmente ceramice iar una
era compusă dintr-o râşniţă.
Groapa funerară avea forma rectangulară cu colţuri uşor
rotunjite (3 x 1 m), cu axul orientat pe direcţia N–S. Pe laturile
de E şi N, precum şi pe fundul gropii, se găseau scânduri
groase din lemn carbonizate, acestea fiind urme ale unei
structuri de lemn. Umplutura gropii a fost formată dintr-un
pământ de culoare gălbuie, diferit de cel din zona din jurul
gropii.
M.3a: incineraţie în urnă aşezată în poziţie verticală depusă în
partea central-nordică a gropii acoperită cu un capac. Urna
este un vas bitronconic, modelat cu mâna, din argilă comună,
corpul rotunjit, prevăzut cu patru proeminenţe pe partea
superioară a corpului şi cu brâu alveolar, fundul plat.
Dimensiuni: h= 220 mm; dgură= 200 mm; dbază= 100 mm.
Capacul este reprezentat de o strachină, aşezată peste
urnă cu gura în jos, modelată cu mâna, din argilă semifină,
arsă oxidant, angoba neagră. Strachina are corpul tronconic,
buza verticală, fundul plat, cu două toarte „oarbe”, prinse pe
umăr şi ridicate deasupra gurii. Dimensiuni: h= 85 mm; dgură=
255 mm; dbază= 105 mm.
M.3b: incineraţie în groapă (fără urnă), cu oasele depuse pe
fundul gropii funerare, în partea sudică a acesteia. Alături de
această incineraţie se afla o depunere de vase ceramice
(depunerea 1).
248
Depunerea 1 era compusă dintr-un vas tronconic în poziţie
oblic-verticală cu gură în sus şi o strachină-capac, aşezată, cu
gura în jos peste vasul tronconic.
Vasul tronconic a fost modelat cu mâna, din argilă
semifină, fundul plat, cu gura uşor invazată având marginea
aproape tăiată orizontal. La jumătatea înălţimii vasul este
prevăzut cu două proeminenţe semicirculare. Între acestea,
uşor mai sus, vasul este decorat cu două perechi de segmente
de brâuri verticale uşor arcuite. Este ars oxidant şi are angobă
brună. Dimensiuni: h= 215 mm, dgură= 235 mm, dbază= 100 mm.
Strachina de formă tronconică a fost modelată cu mâna,
din lut în amestec cu nisip fin, cu gura invazată şi marginea
oblică, cu patru toarte „oarbe”, fixate pe marginea gurii şi
ridicate deasupra gurii. Este arsă neoxidant şi are angobă de
culoare neagră. Dimensiuni: h= 113 mm, dgură= 365 mm, dbază=
110 mm.
Depunerea 2 era compusă dintr-un fragment de strachină,
găsită la NE de M.3b. A fost modelată cu mâna, din argilă
semifină cu multe concreţiuni de calcar, corpul tronconic şi
gura uşor invazată. Este arsă oxidant, culoarea brună.
Dimensiuni: h păstrată= 65 mm; dgură= 255 mm.
Depunerea 3 era reprezentată de un vas aşezat cu gura în
jos, aflat în capătul nord-vestic al gropii, aproape de M.3a.
Vasul are forma bitronconică, este modelat cu mâna, din lut în
amestec cu nisip şi pietricele, cu fundul plat. Partea superioară
a corpului este uşor invazată, buza plată, iar în partea
superioară are două toarte „oarbe”, semicirculare şi doi butoni.
În partea inferioară a corpului are patru proeminenţe
semicirculare, dispuse în cruce. Este ars oxidant. Dimensiuni:
h= 172 mm; dgură= 172 mm; dbază= 110 mm.
Depunerea 4 este reprezentată de un picior de vas,
descoperit în partea superioară a gropii. Piciorul a fost modelat
cu mâna, din lut în amestec cu nisip şi pietricele, are forma
tronconică cu marginea bazei lată. Este ornamentat cu un brâu
alveolar în partea superioară, arderea oxidantă şi culoarea
cărămizie. Dimensiuni: h= 94 mm; dbază= 90 mm.
Depunerea 5: un fragment de râşniţă, probabil de râşniţă
primitivă. Are forma trapezoidală, cu partea superioară uşor
albiată rezultată probabil în urma utilizării. Dimensiuni: L= 310
mm; l= 145 mm; gr.= 54 mm.
M.4 (Groapă cu ofrande Mormânt-cenotaf, Elemente
provenind din alt mormânt).
A fost descoperită doar o strachină fragmentară (se
păstrează cca. 2/3 din vas), depusă cu gura în jos, la cca. 4 m
SE de M2. Recipientul a fost modelat cu mâna din argilă
semifină în amestec cu nisip, avea corpul tronconic, fundul
plat, cu două () toarte (s-a păstrat una) „oarbe”, ce depăşesc
gura, acoperit cu angoba neagră, ars neoxidant. Nu este
exclus ca această strachină să reprezinte practic capacul urnei
de la M.2.
Locuirea neo-eneolitică.
Iniţial aşezarea a fost locuită de purtătorii culturii Ceramicii
liniare cu note muzicale, iar mai apoi de purtătorii culturilor
Boian-Giuleşti şi Precucuteni I.
Materialele culturii Ceramicii liniare cu note muzica din SE
Transilvaniei şi Muntenia pot fi încadrate la nivel cronologic
Vinča B2. Această datare este verificată şi de prezenţa unor
importuri atribuite ceramicii liniare cu capete de note muzicale
din aşezările Vinča B2 de la Tărtăria şi Lumea Nouă 4 .
Comunităţile culturii Ceramicii liniare cu note muzicale au avut
un rol important la formarea culturilor eneoliticului timpuriu,
Boian, Turdaş, Iclod şi Precucuteni 5 .