pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
the section S2 C, at the depth of -1.1 m, some findings from a
surface habitation were found having mild brick walls or only
dried ones. At -0.7 m, in S2 B we found a sestertius from the
Emperor Antoninus Pius, years 140 - 144, and at – 0.65 – 0.80
m a bronze brooch. Due to its shapes and ornaments, the
ceramic material indicates a Norrico-Pannonicum community
that settled in here from the first years of the Roman Province
of Dacia.
128. Ocolişu Mic, com. Orăştioara de Sus, jud.
Hunedoara [Costeşti – Blidaru]
Punct: La Vămi
Cod sit: 90379.05
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
61/2006
Colectiv: Ioan Glodariu – responsabil (UBB Cluj), Adriana
Pescaru, Eugen Pescaru, Cristina Bodó (MCDR Deva)
Cercetarea arheologică de la turnul de observaţie din
punctul „La Vămi” s-a desfăşurat pe baza contractului de
finanţare nr. 6829/17.08.2006 încheiat cu Ministerul Culturii şi
Cultelor.
Scopul campaniei din anul 2006 a fost de a continua
cercetarea în interiorul turnului, precum şi dezvelirea traseului
zidului cu scopul de a-l introducere în circuitul turistic.
În prima etapă am redezvelit secţiunea trasată în interiorul
turnului în anul 2005, pentru scoaterea la suprafaţă a
cuptorului identificat la acea dată.
Cuptorul are dmax de cca. 1,35–1,40 m. Partea din centru,
vatra propriu-zisă are un d=0,90 m. El este mărginit de două
umere de câte 0,15 m.
Pe suprafaţa umărului interior, pe partea estică de la limita
gurii cuptorului întâlnim din 10 în 10 cm 4 (patru) dungi
transversale tot de 10 cm lungime şi gr. de 1 cm. Gura
cuptorului se află pe latura de NNV pe direcţia intrării în turn la
2,15 m de aceasta. Secţionat pe jumătate se constată un strat
de arsură gros de până la 0,15 m în centrul cuptorului. Forma
profilului este semicirculară. Interiorul turnului a fost golit prin
trasarea mai multor secţiuni. Acestea au fost realizate cu
scopul de a verifica nivelul de calcare antic. Astfel s-a
constatat că în antichitate era doar o podină din lut nivelată
peste stânca existentă. La 0,80 m spre V de cuptor apare încă
un strat de arsură ceea ce e posibil, ca aceasta, să se fi extins
de la cuptor. Turnul a fost construit din 4 asize, pe verticală,
din blocuri de calcar aşezate câte două - trei, după care
urmează o butisă. În emplecton la nivelul fiecărei asize există
aşezate blocuri în retragere la partea interioară a şirului pentru
rezistenta zidului.
Ultimul rând de blocuri, a fost aşezat pe stânca locală
nivelată.
Rândul de sus păstrează foarte multe babe în special la
colţuri, după care se ridica construcţia din lemn. Atât, în interior
cât şi în exterior, au fost identificate pe suprafaţa blocurilor,
lăcaşuri de aşezare a bârnelor de lemn de unde se înălţa
nivelul superior. Lăţimea acestora este de 0,25 m, aceasta
fiind prezentă şi în zona porţii pe latura de E, unde găsim şi
orificii de formă rectangulară (5 x 4 cm), pe suprafaţa ultimelor
două blocuri spre S, pentru prinderea stâlpilor de uşă. Pe
latura de N a fost realizată o casetă, pentru dezvelirea zidului
245
pe direcţia NE la fel şi pe partea estică. Pe latura de E zidul
este în mare parte distrus, prin lipsa unui mare număr de
blocuri. Aici, în jumătatea nordică se mai păstrează doar două
asize.
Sunt desfiinţaţi şi martorii rămaşi din campaniile anterioare.
De asemenea, s-a procedat la umplerea casetelor sau secţiuni
realizate, atât, în interior cât şi exterior până la nivelul de ½ din
înălţime a ultimului rând de blocuri. Astfel, am reuşit să
conturăm turnul pe întreaga sa suprafaţă în vederea includerii
lui pe un traseu de vizitare ştiinţifică şi turistică.
La construirea turnului s-au utilizat blocuri de calcar
transportate de la Măgura Călanului. Turnul are formă
patrulateră, cu laturile de 11,90 m în exterior şi 6,80 m în
interior. Lăţimea zidului este de 2,60 m. Şanţul de fundaţie a
fost săpat în stâncă, apoi, fără alte amenajări direct pe stâncă
s-a aşezat prima asiză a zidului.
Cetatea de la Blidaru se remarcă prin faptul că în jurul ei
se află cea mai densă reţea de turnuri de apărare/pază, care
alături de pantele abrupte ale mamelonului şi de fortificaţia din
vârful lui creşteau dificultăţile pentru orice inamic.
Bibliografie:
I. Glodariu, A. Pescaru, E. Pescaru, C. Bodó, Costeşti, com.
Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Punct: Blidaru – Cetate, La
Vămi, CCA 2004, p. 103-104.
A. Pescaru, E. Pescaru, C. Bodó, New elements of
fortification in the area of the citadel of Costeşti - Blidaru, în
Daco–geţii. 80 de ani de cercetări arheologice sistematice la
cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Deva, 2004, p. 47-54.
I. Glodariu, A. Pescaru, E. Pescaru, C. Bodó, Ocolişu Mic,
com Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Punct: La Vămi
(Blidaru), CCA 2006, p. 241-242.
Abstract:
Situated on the top of Blidaru hill (705 m high) and enjoying
an excellent view both to Mureş River Valley and to Grădiştea
Muncelului (the Ancient Sarmizegetusa Regia), the fortress,
which served for military purposes, is the most imposing work
of this kind from the area. The archaeological investigations
started up in 1953 and continued with some breaks until the
year 2006. The fortress is remarkable due to the large number
of guard towers surrounding it. One of these towers is that of
"La Vămi" site which has been systematically investigated
since 2003. Its walls were built using the Hellenistic technique.
129. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita
Punct: Pustiu Mic
Cod sit: 83142.04
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 35/2006
Colectiv: András Sófalvi, Zsolt Nyárádi (M Odorheiu
Secuiesc)
În cursul perieghezelor arheologice anterioare am reuşit
localizarea bisericii medievale a satului Sântimbru pustiit, aflat
în hotarul oraşului Odorhei („Pustiu Mic”). Locul bisericii se află
pe marginea unui teren arabil, fapt care pune în pericol
rămăşiţele monumentului istoric. Din cauza cercetării şi salvării
monumentului Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc a
efectuat o săpătură arheologică de salvare în perioada