pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />
Abstract:<br />
During an archaeological evaluation research in the area of<br />
Noşlac Commune, we discovered some bronze pieces in a<br />
small area, situated at the entrance of Noşlac village on the<br />
axe south-west and <strong>15</strong>0 m from the new Water Pump, on the<br />
first terrace of Mureş River. We proceeded to a preventive<br />
archaeological research and recovered a bronze hoard, which<br />
seems to fit in Cincu-Suseni series, at first sight. The hoard<br />
consists of <strong>15</strong>0 artefacts, most of them being fragmentary:<br />
sickles, different types of pendants, a saw, awls, knives,<br />
daggers, a silver pendant (), metal cakes, ingots, different<br />
types of axes, socketed axes, links, and additions from the<br />
processing and other undetermined pieces at a first evaluation.<br />
We identified other archaeological sites in the area Noşlac –<br />
Uioara de Sus, dating from the Neolithic, Aeneolithic, Bronze<br />
Age and 4 th – 7 th centuries A.D.<br />
126. Nufăru, com. Nufăru, jud. Tulcea<br />
Punct: Trecere bac<br />
Cod sit: 161062.10<br />
Cercetare arheologică neautorizată<br />
Colectiv: Oana Damian – responsabil, Mala Stavrescu<br />
Bedivan (IAB), Aurel Stănică (ICEM Tulcea), Mihai Vasile,<br />
Anca Bănăseanu, Andra Samson, Gabriel Vasile, Virgil<br />
Apostol (MNIR), Ioana Barbu (MCDR Deva), Ştefan Bâlici<br />
(UAIM Bucureşti), Claudia Apostol, Vasile Ioniţă, Gelu<br />
Ţiculeanu (C<strong>MB</strong> Suceava)<br />
Cercetările arheologice în cetatea bizantină de la Nufăru s-<br />
au concentrat în campania 2006 în regiunea nordică a<br />
promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea, în punctul<br />
Trecere bac (încă proprietatea Enache Şinghi), reprezentând<br />
zona instalaţiei portuare a cetăţii bizantine şi a necropolei care<br />
a o suprapune.<br />
La E de zona înglobând instalaţia portuară a cetăţii<br />
bizantine, descoperită în 1999 1 , a fost cercetată în campaniile<br />
2002, 2004-2005 2 o suprafaţă de cca. 100 m 2 , menită a pune<br />
în evidenţă elementele de fortificaţie adiacente debarcaderului,<br />
precum şi o serie de complexe funerare ulterioare 3 . Campania<br />
2006 a urmărit trei obiective: a. continuarea cercetării<br />
necropolei medievale, prin desfiinţarea martorului stratigrafic<br />
dintre S 6 şi zona bine păstrată a zidului instalaţiei portuare,<br />
prin extinderea spre E a S 8, cu încă 4 m, precum şi prin<br />
adâncirea săpăturii în zona S 6 – S 7 – S 8, cu martorii de<br />
pământ respectivi; b. continuarea cercetării monumentului<br />
bizantin reprezentat de complexul instalaţiei portuare,<br />
documentat din 1999 printr-un zid surprins pe o L de 14,1 m,<br />
prin dezvelirea părţii vestice a suprafeţei deschise, ca şi prin<br />
extinderea săpăturii spre E; c. cercetarea zidului, presupus de<br />
incintă, reperat din 2000, prin deschiderea unei noi secţiuni, S<br />
9, orientată N-S, cu dimensiunile de 10 x 4 m, trasată în<br />
extremitatea estică a zonei accesibile săpăturilor arheologice,<br />
cu un martor stratigrafic lat de 1,50 m între S 8 şi S 9. A fost<br />
supusă astfel cercetării arheologice o suprafaţă de cca. 300<br />
m 2 .<br />
Se remarcă, la fel ca în anii trecuţi, o mare adaptabilitate a<br />
locuitorilor din vechime, atât în privinţa utilizării stâncii pentru<br />
realizarea fortificaţiei şi amenajarea necropolei, precum şi<br />
referitor la schimbarea rapidă a statutului zonei, de la rolul de<br />
spaţiu fortificat şi de acostaj la acela de zonă funerară şi apoi<br />
de locuire.<br />
Reamintim că stratigrafia acestei zone a fost serios<br />
afectată de intervenţia abuzivă din 2000 a proprietarului<br />
terenului, prin utilizarea mijloacelor mecanice pentru<br />
decaparea pantei dealului la baza căruia a fost amenajat<br />
complexul instalaţiei portuare, fiind distruse depunerile<br />
arheologice din zonă şi relaţiile dintre complexele adiacente<br />
(ziduri, locuinţe, morminte), privându-ne de observarea unor<br />
elemente legate de utilizarea spaţiului după ce instalaţia<br />
portuară nu a mai funcţionat 4 . Achiziţiile de ordin stratigrafic ale<br />
campaniei 2006 în punctul Trecere bac nu aduc elemente în<br />
plus faţă de situaţia cunoscută, înregistrându-se prezenţa, în<br />
extremitatea sudică a suprafeţei cercetate, pe treapta cea mai<br />
înaltă a stâncii native, amenajată în trepte, a unui nivel de<br />
demantelare a fortificaţiei, conţinând pietre şi mortar alb-gălbui<br />
friabil ce suprapune o depunere de pământ cenuşiu prăfos în<br />
care au fost descoperite gropi menajere şi locuinţe conţinând<br />
fragmente osteologice animale şi fragmente ceramice din<br />
prima jumătate a sec. XIII, complexe care suprapun,<br />
distrugând adesea, nivelul înmormântărilor din sec. XI-XII.<br />
În privinţa complexelor funerare cercetate în 2006, acestea<br />
se caracterizează prin aceleaşi aspecte de rit şi ritual definind<br />
necropola cercetată în campaniile anterioare, încadrată în sec.<br />
XI-XII, acoperind eventual şi începutul sec. XIII, localizată în<br />
zona nord-estică a promontoriului nufărean (Piatră/km 104 şi<br />
Trecere bac) 5 . Celor 83 de complexe funerare cercetate în<br />
campaniile 1999-2002 şi 2004-2005 6 , li se adaugă încă 55<br />
descoperite în 2006, în zona de la S de instalaţia portuară, în<br />
martorul dintre S 6 şi zidul bine păstrat al instalaţiei portuare, în<br />
martorul dintre S 6 şi S 7, precum şi în S 8. Mormintele sunt<br />
orientate V-E, organizate în şiruri paralele. În general s-a<br />
practicat înhumarea individuală, într-un caz fiind vorba probabil<br />
de un mormânt dublu, existând şi exemple în care o înhumare<br />
a afectat un mormânt anterior şi multe situaţii de suprapuneri,<br />
indicând o mare densitate a necropolei. Se înregistrează<br />
totodată multe morminte deranjate, în special din cauza locuirii<br />
ulterioare din zonă, identificată prin gropi menajere. Unele<br />
morminte au gropile amenajate în stâncă ori în pământ cenuşiu<br />
prăfos sau în pământul negru cu numeroşi pigmenţi de mortar<br />
de la N de zidurile legate de complexul instalaţiei portuare. Se<br />
înregistrează depunerea direct pe stâncă – 4 cazuri,<br />
delimitarea gropii cu pietre – 6 cazuri, utilizarea sicrielor,<br />
documentate prin prezenţa amprentelor de lemn şi a cuielor de<br />
fier – 3 cazuri. Dintre cele 55 de complexe funerare<br />
descoperite, 13 au fost puternic deranjate, constând în grupaje<br />
de oase, 8 au fost documentate doar prin cranii şi 34 sunt<br />
reprezentate de schelete în decubit dorsal (19 bine conservate,<br />
16 fiind afectate de intervenţii ulterioare), dintre care 12<br />
aparţinând unor adulţi şi 22 unor copii şi adolescenţi. În<br />
cazurile în care s-a putut observa poziţia antebraţelor, s-au<br />
înregistrat mai multe variante, cu subvariantele lor, cu ambele<br />
braţe încrucişate pe piept, abdomen, bazin sau umeri ori<br />
întinse pe lângă corp. Nouă morminte conţin inventar compus<br />
din piese de podoabă şi accesorii vestimentare (brăţări de<br />
sticlă, mărgele de sticlă şi chihlimbar, podoabe pentru văl,<br />
năsturaşi globulari şi catarame de bronz).<br />
Zona necropolei este suprapusă de un nivel de locuire,<br />
documentat în extremitatea nordică a martorului dintre S 6 şi<br />
zidul bine păstrat al instalaţiei portuare, în S 8 şi în S 9,<br />
242