23.12.2014 Views

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

Abstract:<br />

During an archaeological evaluation research in the area of<br />

Noşlac Commune, we discovered some bronze pieces in a<br />

small area, situated at the entrance of Noşlac village on the<br />

axe south-west and <strong>15</strong>0 m from the new Water Pump, on the<br />

first terrace of Mureş River. We proceeded to a preventive<br />

archaeological research and recovered a bronze hoard, which<br />

seems to fit in Cincu-Suseni series, at first sight. The hoard<br />

consists of <strong>15</strong>0 artefacts, most of them being fragmentary:<br />

sickles, different types of pendants, a saw, awls, knives,<br />

daggers, a silver pendant (), metal cakes, ingots, different<br />

types of axes, socketed axes, links, and additions from the<br />

processing and other undetermined pieces at a first evaluation.<br />

We identified other archaeological sites in the area Noşlac –<br />

Uioara de Sus, dating from the Neolithic, Aeneolithic, Bronze<br />

Age and 4 th – 7 th centuries A.D.<br />

126. Nufăru, com. Nufăru, jud. Tulcea<br />

Punct: Trecere bac<br />

Cod sit: 161062.10<br />

Cercetare arheologică neautorizată<br />

Colectiv: Oana Damian – responsabil, Mala Stavrescu<br />

Bedivan (IAB), Aurel Stănică (ICEM Tulcea), Mihai Vasile,<br />

Anca Bănăseanu, Andra Samson, Gabriel Vasile, Virgil<br />

Apostol (MNIR), Ioana Barbu (MCDR Deva), Ştefan Bâlici<br />

(UAIM Bucureşti), Claudia Apostol, Vasile Ioniţă, Gelu<br />

Ţiculeanu (C<strong>MB</strong> Suceava)<br />

Cercetările arheologice în cetatea bizantină de la Nufăru s-<br />

au concentrat în campania 2006 în regiunea nordică a<br />

promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea, în punctul<br />

Trecere bac (încă proprietatea Enache Şinghi), reprezentând<br />

zona instalaţiei portuare a cetăţii bizantine şi a necropolei care<br />

a o suprapune.<br />

La E de zona înglobând instalaţia portuară a cetăţii<br />

bizantine, descoperită în 1999 1 , a fost cercetată în campaniile<br />

2002, 2004-2005 2 o suprafaţă de cca. 100 m 2 , menită a pune<br />

în evidenţă elementele de fortificaţie adiacente debarcaderului,<br />

precum şi o serie de complexe funerare ulterioare 3 . Campania<br />

2006 a urmărit trei obiective: a. continuarea cercetării<br />

necropolei medievale, prin desfiinţarea martorului stratigrafic<br />

dintre S 6 şi zona bine păstrată a zidului instalaţiei portuare,<br />

prin extinderea spre E a S 8, cu încă 4 m, precum şi prin<br />

adâncirea săpăturii în zona S 6 – S 7 – S 8, cu martorii de<br />

pământ respectivi; b. continuarea cercetării monumentului<br />

bizantin reprezentat de complexul instalaţiei portuare,<br />

documentat din 1999 printr-un zid surprins pe o L de 14,1 m,<br />

prin dezvelirea părţii vestice a suprafeţei deschise, ca şi prin<br />

extinderea săpăturii spre E; c. cercetarea zidului, presupus de<br />

incintă, reperat din 2000, prin deschiderea unei noi secţiuni, S<br />

9, orientată N-S, cu dimensiunile de 10 x 4 m, trasată în<br />

extremitatea estică a zonei accesibile săpăturilor arheologice,<br />

cu un martor stratigrafic lat de 1,50 m între S 8 şi S 9. A fost<br />

supusă astfel cercetării arheologice o suprafaţă de cca. 300<br />

m 2 .<br />

Se remarcă, la fel ca în anii trecuţi, o mare adaptabilitate a<br />

locuitorilor din vechime, atât în privinţa utilizării stâncii pentru<br />

realizarea fortificaţiei şi amenajarea necropolei, precum şi<br />

referitor la schimbarea rapidă a statutului zonei, de la rolul de<br />

spaţiu fortificat şi de acostaj la acela de zonă funerară şi apoi<br />

de locuire.<br />

Reamintim că stratigrafia acestei zone a fost serios<br />

afectată de intervenţia abuzivă din 2000 a proprietarului<br />

terenului, prin utilizarea mijloacelor mecanice pentru<br />

decaparea pantei dealului la baza căruia a fost amenajat<br />

complexul instalaţiei portuare, fiind distruse depunerile<br />

arheologice din zonă şi relaţiile dintre complexele adiacente<br />

(ziduri, locuinţe, morminte), privându-ne de observarea unor<br />

elemente legate de utilizarea spaţiului după ce instalaţia<br />

portuară nu a mai funcţionat 4 . Achiziţiile de ordin stratigrafic ale<br />

campaniei 2006 în punctul Trecere bac nu aduc elemente în<br />

plus faţă de situaţia cunoscută, înregistrându-se prezenţa, în<br />

extremitatea sudică a suprafeţei cercetate, pe treapta cea mai<br />

înaltă a stâncii native, amenajată în trepte, a unui nivel de<br />

demantelare a fortificaţiei, conţinând pietre şi mortar alb-gălbui<br />

friabil ce suprapune o depunere de pământ cenuşiu prăfos în<br />

care au fost descoperite gropi menajere şi locuinţe conţinând<br />

fragmente osteologice animale şi fragmente ceramice din<br />

prima jumătate a sec. XIII, complexe care suprapun,<br />

distrugând adesea, nivelul înmormântărilor din sec. XI-XII.<br />

În privinţa complexelor funerare cercetate în 2006, acestea<br />

se caracterizează prin aceleaşi aspecte de rit şi ritual definind<br />

necropola cercetată în campaniile anterioare, încadrată în sec.<br />

XI-XII, acoperind eventual şi începutul sec. XIII, localizată în<br />

zona nord-estică a promontoriului nufărean (Piatră/km 104 şi<br />

Trecere bac) 5 . Celor 83 de complexe funerare cercetate în<br />

campaniile 1999-2002 şi 2004-2005 6 , li se adaugă încă 55<br />

descoperite în 2006, în zona de la S de instalaţia portuară, în<br />

martorul dintre S 6 şi zidul bine păstrat al instalaţiei portuare, în<br />

martorul dintre S 6 şi S 7, precum şi în S 8. Mormintele sunt<br />

orientate V-E, organizate în şiruri paralele. În general s-a<br />

practicat înhumarea individuală, într-un caz fiind vorba probabil<br />

de un mormânt dublu, existând şi exemple în care o înhumare<br />

a afectat un mormânt anterior şi multe situaţii de suprapuneri,<br />

indicând o mare densitate a necropolei. Se înregistrează<br />

totodată multe morminte deranjate, în special din cauza locuirii<br />

ulterioare din zonă, identificată prin gropi menajere. Unele<br />

morminte au gropile amenajate în stâncă ori în pământ cenuşiu<br />

prăfos sau în pământul negru cu numeroşi pigmenţi de mortar<br />

de la N de zidurile legate de complexul instalaţiei portuare. Se<br />

înregistrează depunerea direct pe stâncă – 4 cazuri,<br />

delimitarea gropii cu pietre – 6 cazuri, utilizarea sicrielor,<br />

documentate prin prezenţa amprentelor de lemn şi a cuielor de<br />

fier – 3 cazuri. Dintre cele 55 de complexe funerare<br />

descoperite, 13 au fost puternic deranjate, constând în grupaje<br />

de oase, 8 au fost documentate doar prin cranii şi 34 sunt<br />

reprezentate de schelete în decubit dorsal (19 bine conservate,<br />

16 fiind afectate de intervenţii ulterioare), dintre care 12<br />

aparţinând unor adulţi şi 22 unor copii şi adolescenţi. În<br />

cazurile în care s-a putut observa poziţia antebraţelor, s-au<br />

înregistrat mai multe variante, cu subvariantele lor, cu ambele<br />

braţe încrucişate pe piept, abdomen, bazin sau umeri ori<br />

întinse pe lângă corp. Nouă morminte conţin inventar compus<br />

din piese de podoabă şi accesorii vestimentare (brăţări de<br />

sticlă, mărgele de sticlă şi chihlimbar, podoabe pentru văl,<br />

năsturaşi globulari şi catarame de bronz).<br />

Zona necropolei este suprapusă de un nivel de locuire,<br />

documentat în extremitatea nordică a martorului dintre S 6 şi<br />

zidul bine păstrat al instalaţiei portuare, în S 8 şi în S 9,<br />

242

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!