pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Materialul arheologic descoperit în suprafeţele respective
aparţine mai multor culturi, specifice unor epoci diverse:
Cernavodă I, Cernavodă III, Cernavodă II, Glina, Tei,
Radovanu, din Hallstatt, Latène şi terminând cu medieval
timpuriu. Facem precizarea că, materialul arheologic rezultat în
timpul campaniei din 2006, aparţine, în proporţie de 75-80%,
culturilor Cernavodă I, Cernavodă III, Cernavodă II, iar dintre
acestea, cea mai mare pondere o are materialul arheologic ce
aparţine culturii Cernavodă III (cca. 50%). Dintre complexele
descoperite, menţionăm o construcţie de suprafaţă, aparţinând
purtătorilor culturii Cernavodă III. Locuinţa respectivă (L4) a fost
descoperită în S9 = S1 / 2006, între c. 4–6, pe o suprafaţă de
2,2 x 2,3 m. Descoperite, începând cu ad. de -0,4, urmele
locuinţei coboară, dar numai în anumite locuri, până la -0,9 m,
adică până în apropierea solului viu. Inventarul locuinţei
cuprinde fragmente ceramice, în majoritate de culoare
roşiatică, cărora li se adaugă bucăţi mari de chirpici (cu urme
de pari şi nuiele), din podină, unelte de silex fragmentare,
cărbune şi un substanţial material osteologic.
Este vorba de o locuinţă de suprafaţă, cu lut,
suprastructură de chirpici şi acoperită probabil cu stuf, aşa cum
sunt majoritatea locuinţelor specifice comunităţilor Cernavodă
III. Elementul esenţial în reprezintă însă ceramica, prezentă în
toată suprafaţa cercetată de noi. Din păcate, mai tot materialul
ceramic descoperit, se prezintă mai mult fragmentar, astfel că
posibilităţile de reîntregire a unor vase sunt extrem de reduse.
Au fost identificate buze cu decor şi funduri de vase, apucători,
tortiţe tubulare şi late sugerându-ne prezenţa mai multor tipuri
şi forme de vase. Pasta din care sunt lucrate vasele respective
(grosieră, semigrosieră, semifină şi fină) are în compoziţia ei
lut şi pleavă (în special cele care aparţin culturii Cernavodă I),
nisip, pietricele şi lut (cazul culturii Cernavodă III). Decorul
aferent materialului ceramic obţinut prin tehnicile exciziei şi
inciziei, se compun din caneluri exterioare şi interioare, brâuri
alveolare în relief, duble şi chiar triple, brâuri alveolate, altele
sunt crestate, amplasate în partea superioară a buzelor şi
butoni. Culoarea predominantă rămâne cea roşiatică (în
special cea care aparţine ceramicii culturii Cernavodă III), dar
există şi fragmente ceramice de culoare cenuşie, cafenie şi
cărămizie. În afara ceramicii au mai fost descoperite trei
fusaiole întregi, două bitronconice şi una tronconică, cărora li
se adaugă uneltele din silex, în majoritate fragmentare şi o
dăltiţă. Cât priveşte materialul osteologic, descoperit în
contextul Cernavodă III, acesta este destul de bogat şi aparţine
unor specii de animale domestice, cât şi unor specii sălbatice:
Bos taurus, Ovis aries, Capreea hircu, Sus Scorfa. Abundenţă
materialului osteologic relevă că ocupaţia economică
predilectă a comunităţilor Cernavodă III o constituie păstoritul,
dar şi vânatul. De menţionat că, în mai toate suprafeţele
cercetate, s-a descoperit o mare cantitate de cochilii de melci
şi scoici, care le completau resursele de hrană.
În privinţa epocii bronzului, aceasta este reprezentată de
culturile Glina (câteva fragmente cu decor alveolat) şi Tei
(fragmente care au ca decor motivul geometric, în special
triunghiul).
Cât priveşte prima perioadă a fierului (Hallstatt; cultura
Basarabi), aceasta este reprezentată de trei vase, identificate
în S10 = S2 / 2006, Caroul 3, dar toate sparte, cu posibilităţi de
reîntregire însă. Descoperite între adâncimile de -0,4 -0,6 m,
vasele respective au culoarea cenuşie, iar unul dintre ele este
lustruit. De precizat că unul dintre vase (cel de dimensiuni mai
mici) se află poziţionat într-unul mai mare, un platou, probabil.
Cel de-al treilea vas este bombat în zona mediană, are gâtul
cilindric şi buza uşor evazată.
Descoperirile care aparţin celei de-a doua perioadă a
fierului (Latène-ul) se reduc doar la câteva fragmente ceramice
(unele cu brâuri alveolate duble şi triple), care au aparţinut
unor vase de mari dimensiuni, de provizii, după toate
probabilităţile.
Pl. 50
Zusammenfassung:
Die im Jahr 2006 durchgeführten Forschungen erlaubten
das Entdecken eines relativ reichen archäologischen Materials.
Dieses gehört hamptsächlich den Kulturen Cernavodă I,
Cernavodă III und Cernavodă II an. Die Cernavodă III –
Keramik war Teil des Inventars eines ebenerdigen Hauses.
Es wurden weiter drei hallstattzeitliche Basarabi – Gefässe
gefunden. Zu nennen sind auch bronzezeitliche Glina – und
Tei-Scherben, wie auch audere getische.
123. Murighiol, com. Murighiol, jud Tulcea
[Halmyris]
Punct: La Cetate
Cod sit: 160920.20
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
93/2006
Colectiv: Mihail Zahariade – responsabil, Monica
Mărgineanu Cârstoiu (IAB), Florin Topoleanu (ICEM
Tulcea), Octavian Bounegru (UAIC Iaşi), Traian Dvorski;
Alexandru Madgearu (MMN)
Cercetarea basilicii este în linii mari terminată, un studiu
arhitectonic fiind în derulare, în anul 2006 ne-am concentrat
asupra investigaţiei structurilor descoperite în campania din
2005 cu un accent deosebit pe blocul de clădiri de pe latura de
NV. Descriere tehnica a săpăturilor. Săpăturile au vizat aşadar
doua areale:
I. Un bloc compact de trei clădiri adosate incintei la interior
precum şi pintenului interior al bastionului pus în evidenţă în
campania din anul trecut. Cele trei clădiri adosate incintei, leam
identificat fără multă dificultate cu cazărmi, îndeosebi
datorita modului şi ritmului de dispunere într-un areal fortificat,
specific perioadei romane târzii.
II. Un grup de clădiri adosate basilicii episcopale spre E şi
termei I pe latura ei de V denumita conventional domus 2. Este
o continuare a cercetării începută în 1987 de subsemnatul,
prelungită prin intervenţia colegilor Dvorski şi Madgearu între
2002 şi 2003. Blocul de clădiri par să aibă o destinaţie legată
în primul rând de utilizarea celor două importante monumente,
basilica şi terma. Cercetarea nu este terminată, în campania
din 2007 urmând să degajăm o porţiune de încă aprox. 30 m 2
care ne va oferi o imagine completă de ansamblu şi de detaliu
a cronologiei şi funcţionarii acestui complex.
Sectorul cazărmi V
Toate cele trei clădiri investigate sunt construite în piatră
legată cu pământ într-o combinaţie care întruneşte opus
quadratum, opus mixtum şi opus spicatum, cu observaţia că
opus mixtum este cel mai des folosit.
237