pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 2. Nivelurile de săpare şi de umplutură corespunzătoare unei gropi sau unui şanţ în interiorul căreia/căruia au fost observate două gropi de par, situate în extremităţi. Această primă intervenţie în solul preistoric prezintă, pe profilul analizat, o l de 2,5 m şi o ad.max de 1,30 m şi prezintă două niveluri de umplutură. Cel din bază este constituit din sediment siltic, cenuşiu, eterogen, poros, cu granule fine de cărbune şi chirpici ars. La partea superioară, umplutura este constituită dintr-un amestec de sedimente siltice şi argiloase, cenuşiu închis şi verzui, cu structură granulară, foarte eterogen, ce conţine rare fragmente ceramice, granule de chirpici ars şi cărbune fin. Prima groapă de par este situată în extremitatea nordică cea mai adâncă (săpătura fiind realizată în trepte) iar umplutura este constituită din sediment siltic, cenuşiu închis, poros, omogen. Groapa de par situată la extremitatea sudică este tăiată in nivelul de sol şi acoperită de nivelul de umplutură superior. Umplutura acesteia este constituită din silt argilos, cenuşiu, friabil, poros. Cele două gropi de par sunt interpretate ca făcând parte din aceeaşi structură/amenajare, dar sunt decalate pe verticală. La cca. 0,20 m de marginea de N a gropii unde este situat primul par, o altă groapă de par, cu umplutură siltică argiloasă, cenuşiu închis, eterogenă, cu structură granulară fină (fragmente de sediment cu dimensiuni cm) a fost săpată în nivelul de sol si acoperită de acelaşi nivel de locuire ca întreaga structură alcătuită din groapa sau şanţul de mari dimensiuni şi cele două gropi de par din interior. În imediata apropiere a extremităţii sudice, cea de a patra groapă de par este săpată în umplutura celei de a doua, umplutura acesteia fiind constituită din sedimente siltice argiloase cenuşiu verzui, foarte eterogen, cu cărbune fin şi granule de chirpici ars. Aceasta poate fi atribuită unui moment ulterior din funcţionare acestei structuri/amenajări. 3. O alternanţă de niveluri ocupaţionale siltice mai groase, ce conţin, în general, rare fragmente ceramice, granule de chirpici ars şi nears, cărbune fin, cenuşă şi scoici, şi lentile fine, cu grosime mm-cm de cenuşă, arsură, cărbune, scoici sau sedimente siltice şi argiloase. Această succesiune însumează o grosime de cca. 1,20 m. 4. În zona corespunzătoare structurii prezentate, succesiunea stratigrafică se continuă cu niveluri siltice de culoare cenuşie, cu structură granulară, cu rare granule fine de cărbune, mai compacte, suprapuse de un strat gros de chirpici nears, de culoare gălbui portocalie şi cenuşie, fără constituenţi antropici, limitat de o groapă cu umplutură siltică de culoare cenuşiu deschis, granulară, eterogenă, cu granule de chirpici ars şi nears, cărbune fin şi scoici. Această secvenţă a fost interpretată ca reprezentând o locuinţă distrusă neincendiată. Lateral, în zona de S, succesiunea stratigrafică este continuată cu un nivel de chirpici gălbui, omogen, friabil suprapus de un nivel siltic, cenuşiu deschis, cu carbonaţi, rare fragmente de cărbune şi lut. Aceste două niveluri ar putea să corespundă locuinţei neincendiate sau zonei de exterior a acesteia, fiind situate la acelaşi nivel stratigrafic. 5. Nivel de silt şi nisip fin, brun cenuşiu deschis, eterogen, cu rare granule de carbonaţi, fragmente ceramice, chirpici ars, oase şi cenuşă; prezintă frecvente bioturbaţii de mari dimensiuni. 6. Nivel de silt nisipos, brun cenuşiu închis, omogen, friabil, cu rare granule de carbonaţi, fragmente ceramice, chirpici ars, oase şi cărbune. Ultimele două niveluri de locuire prezentate corespund şi orizonturilor de sol actual. Modul de funcţionare sau scopul pentru care a fost realizată această structură este dificil de înţeles în prezent. Aşa cum a putut fi observat în campania 2006, este posibil ca structura identificată pe profilul magistral al SA să fie completată de o serie de gropi de par, organizate pe două şiruri paralele. 120. Mehadia, com. Mehadia, jud. Caraş-Severin [Praetorium] Punct: Cetate Cod sit: 5328301 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 97/2006 Colectiv: Doina Benea - responsabil, Simona Vlascici, Iulian Lalescu, Bogdan Muscalu (UV Timişoara) Cercetările arheologice s-au desfăşurat între 1-15 august 2006 în castrul roman. Accentul a fost pus pe studierea sistemului defensiv al fortificaţiei romane prin dezvelirea turnului de SE. Cercetările au fost îngreunate de vegetaţia pomicolă. Pentru dezvelirea întregului complex a fost trasată o casetă de 7,25 x 3,40 m, orientată aprox. pe mijlocul turnului. Stratigrafic, au fost constatate două etape de refacere a turnului: prima construită din piatră de carieră şi mortar alb, iar următoarea, tot cu piatră de carieră – granit, uneori şi andezit cu mortar, având în compoziţie var, nisip şi cărămidă pisată, mortar tipic utilizat în sec. al IV-lea. Dar, o departajare cronologică fermă lipseşte. [Se cuvine a menţiona că lucrările de cercetare au fost afectate de cercetările anterioare efectuate de către M. Macrea în 1943]. Ca atare, deocamdată prima etapă de construire din piatră se datează în sec. al IIIlea, iar în timpul lui Constantin, ultima refacere constatată în diferite puncte ale castrului (porţi, amenajare atelier olărie etc.). Materialul arheologic rezultat constă din ceramică de culoare roşie, amfore. Turnul de colţ construit din piatră de carieră a suferit mai multe refaceri. Zidul lat de 0,70 m pe laturile interioare, este rotunjit în exterior, în schimb în interior are o formă trapezoidală. Lungimea laturilor oblice de N şi de S este de 4,35 m pe exterior şi 3,80 m pe interior. Intrarea în turn a fost amplasată pe centrul laturii de V cu o lăţime de 0,70 m. Pragul uşii era format dintr-un strat gros de mortar în care era fixat un rând de piatră. Latura de V a turnului avea în interior 3,68 m, iar în exterior 4,28 m. În centrul castrului, în imediata apropiere a bazinului pentru prelucrarea lutului, s-a trasat o secţiune de 18 x 2 m. Cu acest prilej a fost dezvelit în nivelul de locuire romană târzie o varniţă (1,40 x 1,50 m) uşor alveolată, având un strat de var gros de 0,15 m. Varniţa a fost astupată şi abandonată încă din antichitate. Cercetările din anul 2006, reduse ca timp au dus un plus de informaţie privind mai ales sistemul de turnuri de colţ al castrului. 232

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 121. Miercurea Sibiului, com. Miercurea Sibiului, jud. Sibiu Punct: Petriş Cod sit: 144937.06 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică 118/2006 Colectiv: Sabin Adrian Luca – responsabil (ULB Sibiu, MN Brukenthal), Corneliu Beldiman (UCDC Bucureşti), Paolo Biagi (Ca'Foscari University Veneţia), Ciuta Beatrice (Univ. Alba Iulia), Marius Ciută (Poliţia de patrimoniu Alba Iulia), Dragoş Diaconescu (MCC Hunedoara), Adrian Georgescu (MN Brukenthal), Michela Spataro (University College London), Cosmin Suciu (ULB Sibiu) Campania de cercetare sistematică din anul 2006 a avut drept scop cercetarea nivelului petreştean din suprafaţa S III/2005-2006 şi decopertarea suprafeţei S IV/2006. Suprafaţa a III-a (20 x 10 m) a fost pregătită pentru cercetare începând cu anul 2005. Ea se află la extremitatea de S a suprafeţei S I. În campania 2006 s-a cercetat structura 3 aparţinând nivelului III (cultura Petreşti). Acesta este reprezentat din punctul de vedere al arhitecturii prin locuinţe cu platformă de lut ars. Din cauza lucrărilor agricole precum şi a adâncimii relativ reduse la care se păstrează aceste locuinţe, platformele sunt păstrate parţial. Structura 3 s-a păstrat mai bine decât structurile 1 şi 2. Am reuşit să prelevăm şi să restaurăm o suprafaţă de aprox. 5 m 2 . După observaţiile noastre platforma s-a construit pe o structură lemnoasă masivă, în care cel mai important rol îl au grinzile despicate, pe care s-a lipit lut gros de peste 0,10 m. Din nefericire, platforma a fost deranjată şi de unele amenajări realizate în perioada Latène. Tot în această campanie s-au descoperit şi resturi (partea superioară a dărâmăturii unor locuinţe şi un cuptor) aparţinând nivelului IIb (Vinča A3-B1). Locuinţele de suprafaţă ale acestui nivel vor fi cercetate în campania anului 2007. Suprafaţa S IV (40 / 40 m) a fost preparată pentru a fi cercetată o dată cu anul 2007. Ea se află dispusă în partea nordică a suprafeţelor S I şi S II. Descoperirile anului 2006 confirmă încă o dată observaţiile făcute în anii anteriori cu privire la stratigrafia nivelurilor IIb-IV de la Miercurea Sibiului-Petriş. Abstract: The archaeological campaign which started in 2006 had as a purpose the research of the Petreşti Culture level from the surface S III / 2005-2006 and to uncover the surface SIV/2006. The discoveries confirm the remarks made in previous years regarding the layering of the IIb-IV levels from Miercurea Sibiu – “Petriş”. Industria preistorică a materiilor dure animale Corneliu Beldiman (UCDC Bucureşti), Diana-Maria Sztancs (ULB Sibiu) În anul 2006 au continuat cercetările sistematice în situl arheologic de la Miercurea Sibiului, punctul „Petriş” (MSP). În cadrul acestui sit s-a pus anterior în lumină existenţa a trei secvenţe de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturilor Starčevo-Criş, Vinča şi Petreşti (vezi supra, raportul de cercetare pe anul 2006) 1 . Din complexele aferente 233 ultimelor două culturi (bordeie, locuinţe de suprafaţă, gropi), ca şi din stratul de cultură s-a recuperat o cantitate importantă de materiale osteologice (vezi supra, diagnoza preliminară realizată de dr. Georgeta El Susi), ca şi un lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urmă face obiectul prezentului raport de analiză. Lotul este compus atât din piesele recuperate în cursul săpăturilor, cât şi din cele identificate de noi în masa materialului osteologic. Este vorba de un efectiv redus, compus din 19 artefacte. Alături de acestea au fost selectate 62 piese osteologice diverse pentru alcătuirea unei colecţii de referinţă (oase lungi şi plate, corn de căprior etc.) prezentând urme ilustrative de intervenţie tehnică (depesare, impact, fracturi şi deplasare involuntară prin lovire, călcare etc.) şi urme produse de alţi agenţi taphonomici (coroziunea datorată acţiunii rădăcinilor şi acizilor humici; fracturarea prin deshidratare, prin presiunea solului, sub acţiunea variaţiei sezoniere a umidităţii şi temperaturii, îngheţ/dezgheţ, prin expunere la soare etc.). Materialele provin din S III, excavată în anul 2006 şi adâncită până la cca 0,80-0,90 m, fiind explorate nivelurile aparţinând culturilor Vinča, fazele A-B şi Petreşti. Nu am avut la dispoziţie date definitive relative la provenienţa artefactelor (complexe, niveluri, subniveluri), ca şi la încadrarea culturală. Acestea ne vor fi furnizate de autorii cercetărilor după epuizarea S III, ca şi după analiza şi interpretarea tuturor datelor înregistrate şi a materialelor recuperate. Ca şi în anul anterior 2 , demersul nostru urmăreşte să ofere o sistematizare a datelor privitoare la artefactele din materii dure animale descoperite la MSP. Piesele ne-au fost puse la dispoziţie, pentru o analiză detaliată, de către prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal; îi exprimăm şi cu acest prilej mulţumirile noastre. Studiul artefactelor se face în mod unitar, conform reperelor metodologice actuale ale domeniului 3 . Între obiectivele vizate de analiza IMDA de la MSP menţionăm: definirea unor tipuri/subtipuri noi ale IMDA preistorice; augmentarea loturilor studiate şi formularea unor consideraţii asupra tipologiei artefactelor şi a paleotehnologiei specifice începuturilor neoliticului în spaţiul intracarpatic; augmentarea loturilor studiate aparţinând fazei timpurii a culturii Vinča; abordarea în premieră, după repere actuale, a artefactelor atribuite culturii Petreşti; obţinerea diagnozei arheozoologice şi corelarea datelor cu parametrii IMDA; definirea unor repere specifice – metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care să se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite; augmentarea lotului prin dezvoltarea săpăturii în următorii ani şi explorarea a noi complexe; cercetarea extinsă – exhaustivă şi multidisciplinară a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date. Aspectele metodologice ale demersului care vizează studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente 4 . Este vorba de: criteriile şi structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante); structura repertoriului descoperirilor, a fişei individuale, a vocabularului etalonat; coordonatele analizei, care urmăresc etapele «lanţului operator»: elementele debitajului şi ale fasonării; amenajările specifice; înregistrarea şi interpretarea urmelor macro- şi microscopice ale procedeelor de fabricare, precum şi a urmelor generate de utilizare. Tratamentul statistic al datelor în formulă tabelară stă la baza formulării concluziilor legate de specificul IMDA

Page 1 and 2: MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO

Page 3: Cuprins Lista abrevierilor / 5 List

Page 6 and 7: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 9: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC


































































































































































































Page 401: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 405 and 406: Cronica cercetãrilor arheologice d






















































Page 513: INDICI




Page 523: Cronica cercetărilor arheologice d







fost

arheologice

fragmente

campania

partea

nivelul

fiind

zona

ceramice

descoperite

cimec

cimec.ro

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC ... View more pdf (15 MB) - cIMeC

Delete template?

Save as template ?

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC