pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />
arheologic, la cca. 0,50–0,60 m ad. am semnalat, pe toată<br />
suprafaţa săpată, un nivel de pietriş compact, steril din punct<br />
de vedere arheologic. A doua secţiune, notată de noi S. 2, a<br />
fost trasată în continuarea S. 1, în partea de N a terasei, tot pe<br />
malul râpei. Şi în acest caz am cercetat o zonă ce este supusă<br />
eroziunii naturale existând pericolul de surpare. S. 2, orientată<br />
NE 80˚-SV 270˚, a avut L de 14 m şi l de 2 m. Situaţia<br />
stratigrafică semnalată în această zonă a terase este diferită<br />
de cea semnalată în S 1 deoarece pe aici terasa se albiază<br />
existând o şoavă pe unde se scurgeau apele pluviale în râu.<br />
Din această cauză stratul de pământ arabil este gros de cca.<br />
0,10 m iar cel galben aluvionar nu atinge 0,<strong>15</strong> m, nivelul de<br />
pietriş fiind foarte sus la cca. 0,25 m. În această parte a terasei<br />
urmele activităţilor umane datate în perioada La Téne timpuriu<br />
fiind extrem de reduse (IV-III a.Chr), urme de arsură, chirpici<br />
ars la roşu şi fragmente ceramice de dimensiuni mici fiind<br />
semnalate numai în colţul SV al secţiunii în carourile 1 şi 2.<br />
A III-a secţiune săpată a fost S. 3. Aceasta a fost trasată<br />
pe direcţia NE–SV, perpendicular pe S. 1 şi are L de 14 m şi l<br />
de 2 m. Şi în cazul acestei secţiuni am cruţat martori<br />
stratigrafici din doi în doi metri. Situaţia stratigrafică sesizată în<br />
această secţiune este aceeaşi semnalată şi în S. 1, cu<br />
specificaţia că în c. 1, situat în partea mai înaltă a terasei<br />
nivelul vegetal este mai gros cca. 0,30 m, iar nivelul de pietriş<br />
se află la cca. 0,60 m. Pe întreaga suprafaţă a secţiunii S 3 s-<br />
au descoperit fragmente ceramice, urme de arsură şi pământ<br />
ars. Probabil şi acestea sunt urme rezultate în urma ritualului<br />
de incinerare şi depunere a defunctului din mormântul de<br />
incineraţie.<br />
Ultima secţiune săpată în campania arheologică a fost S 4.<br />
Aceasta a fost trasată perpendicular pe S 3, cu scopul de a<br />
cerceta zona nord-vestică a terasei. S 4 a avut aceleaşi<br />
dimensiuni ca şi secţiunile precedente, 14 x 2 m. Şi în acest<br />
caz am cruţat martori stratigrafici din doi în doi metri. Nu am<br />
sondat partea de NE a secţiunii (c. 5,6,7), datorită faptului că<br />
aici nivelul de pietriş compact, steril arheologic, se afla la 0,30<br />
de m ad. nivelul arheologic fiind diminuat de apele pluviale.<br />
Alături de cele patru secţiuni am mai trasat trei sondaje cu<br />
dimensiunea de 2 x 2 m perpendiculare pe S. 1. În sondajul nr.<br />
3, aflat la cca. 3 m SE de mormântul de incineraţie am<br />
descoperit o groapă cu resturi de lemn ars, fragmente<br />
ceramice şi urme de materiale ceramice arse şi pisate.<br />
Probabil că este locul unde a fost pregătită aşezarea urnei<br />
funerare. Toate materialele au fost puternic arse. Din păcate<br />
nu am descoperit şi rugul unde a fost făcută incineraţia.<br />
Nu am putut cerceta şi partea de SE a terasei deoarece<br />
aici sunt pomi.<br />
Studiind literatura de specialitate am constatat că în toate<br />
cazurile urnele funerare de tipul celei descoperite de noi nu<br />
apar izolate ci în necropole. Din păcate în afară de mormântul<br />
descoperit anul trecut nu am mai descoperit decât o groapă,<br />
dar fără urme de oase umane incinerate ci numai materiale<br />
organice şi ceramice.<br />
Materialul ceramic descoperit este puternic ars la negru,<br />
deci ars în lipsa oxigenului, reducător. De asemenea s-a<br />
sesizat, prin cercetări de suprafaţă că întreaga zonă de teren<br />
din imediata vecinătate a ariei cercetate de noi este bogată în<br />
materiale ceramice datate în epoca fierului. Este de spus că nu<br />
departe, la cca. 1,5 km NE a fost descoperit coiful de aur de la<br />
Coţofeneşti, care a fost datat în aceeaşi perioadă cu<br />
mormântul descoperit de noi (sec. IV-III a.Chr.)<br />
Adăugăm aici şi faptul ca alături de ceramica getică am<br />
mai descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului şi două<br />
microlite de silex, probabil provenind din aşezarea eneolitică<br />
din apropiere.<br />
Şi în această campanie au fost realizate cercetări perieghetice<br />
pe valea Vărbilăului, fiind identificate noi puncte de interes<br />
arheologic.<br />
Mălăieştii de Sus - „La Gogan”<br />
Punctul este situat pe un platou (250 x 200 m EV-NS) ce<br />
domină zona, aflat pe terasa primară stângă a Vărbilăului, pe<br />
partea dreaptă a Văii Pietrei, peste calea ferată, la N de ultima<br />
casă din sat, la aprox. 1,5 Km NE de aşezarea eneolitică de pe<br />
„Mornel”. Au fost recuperate materiale ceramice negricioase<br />
lucrate la mână, pastă aspră, foarte friabilă, dar şi un fragment<br />
ceramic decorat prin împunsături. Datare: epoca bronzului.<br />
Materialul arheologic descoperit se află în patrimoniul MJIA<br />
Prahova.<br />
Pl. 49<br />
Bibliografie:<br />
Andreescu R., Frînculeasa A., Paveleţ A., Nica T., Torcică I.,<br />
2006, Consideraţii preliminare asupra aşezării eneolitice de la<br />
Mălăieştii de Jos (jud. Prahova), Mousaios 11, (sub tipar);<br />
Comşa E., Georgescu V., 1983, Aşezarea neolitică de tip<br />
Aldeni II de la Mălăieştii de Sus, SCIV 34, 4, p. 334-348;<br />
Abstract:<br />
In this campaign we researched the settlement’s north and<br />
east edges. Two dwellings and several pits were discovered.<br />
Burnt dwelling no. 4 had about 20 sq.m. The archaeological<br />
inventory was composed of ceramics, tools, anthropomorphic<br />
and zoomorphic figurines. Burnt dwelling no. 5 was partially<br />
researched. The pit contained in different proportions<br />
archaeological materials: ceramics, building material, tools,<br />
anthropomorphic and zoomorphic figurines. Three pot holes<br />
were discovered in the 12 th sector, that add to the other five<br />
discovered before. Together they form an 8.5 m line.<br />
Several test pits were made at about 30 m distance from<br />
the settlement in order to discover an Iron Age necropolis. In<br />
this area an incineration burial was discovered in the last<br />
campaign. The researches did not uncover other burials.<br />
119. Măriuţa, com. Belciugatele, jud. Călăraşi<br />
Punct: La Movilă<br />
Cod sit: 101092.01<br />
Autorizaţie de cercetare arheologică sistematică nr.<br />
29/2006<br />
Colectiv: Valentin Parnic – responsabil Cătălin Lazăr –<br />
responsabil sector, Andreea Parnic, Theodor Ignat (MDJ<br />
Călăraşi), Dragomir Popovici (MNIR), Florin Vlad (MJ<br />
Ialomiţa) Adrian Bălăşescu, Valentin Radu, Constantin<br />
Haită (MNIR – CNCP)<br />
Aşezarea de la Măriuţa, punctul La Movilă, este situată pe<br />
malul drept al Mostiştei, la 200 m NE de sat şi face parte din<br />
terasa pe care cursul Mostiştei o înconjoară, datorită faptului<br />
că în curgerea sa de la N spre S, în dreptul satului, face o<br />
buclă, întorcându-se spre N cu 180°. În acest fel, aşezarea<br />
230