pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
2. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa
[Tropaeum Traiani]
Punct: Cetate
Cod sit: 60892.08
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
36/2006
Colectiv: Alexandru Barnea – responsabil (IAB, FIB),
Adriana Panaite (IAB), Emilian Gamureac (MCC), Daniel
Ene, Cristian Olariu, Carol Căpiţă (FIB), Mihai Severus
Ionescu (Baza aeriană 90 Otopeni), Mihai Ionescu,
Robert Constantin (MA Mangalia), Gheorghe Papuc,
Gabriel Talmaţchi, Liviu Lungu (MINAC), Ioana Grigore,
Filica Drăghici, Claudiu Tănase, Rodica Marin, Florin
Cristescu (studenţi FIB), Florin Scurtu (GEI-PROSECO
Bucureşti)
Sector A
Alexandru Barnea, Adriana Panaite
În perioada iulie-august 2006 pe şantierul arheologic
Tropaeum Traiani au continuat cercetările în Sectorul A, în
cartierul roman târziu, situat la N de via decumanus, în
imediata vecinătate a porţii de E şi a zidului de incintă.
Cercetarea din această zona reprezintă o continuare a celei
efectuate anterior de prof. Alexandru Barnea, în perioada
1968-1974 şi de Liana Oţa, cercetător la Institutul de
Arheologie, în perioada 1995-1997. Scopul acesteia, reluată
din 2005 este acela de a pune în evidenţă, pe de o parte,
cartierul şi trama stradală din această parte a cetăţii dar şi, pe
măsura avansării săpăturii, a anexelor basilicii A (sau Simple,
aşa cum mai apare menţionată în literatura de specialitate).
În campania din anul acesta au fost trasate nouă secţiuni
pe latura de N a basilicii şi orientate N-S, aflate la V de edificiul
A5 cercetat în anul precedent şi de borna nr. 25. Secţiunile au
dimensiunile de 5 x 2, 5 x 3 sau 5 x 5 m.
În SXIII, imediat sub stratul vegetal (-0,20 m) a fost
descoperit un depozit de cereale circular, dezvelit doar pe
jumătate, restul intrând în profil. Acesta este adosat unui zid
orientat E-V, adosat la rândul lui zidului N-S (l = 0,46 m) al
edificiului A5. Tot aici mai apare un alt zid orientat N-S care
suprapune zidul E-V şi merge spre N. Zidul orientat E-V se
continuă spre V; are o lăţime de 0,63 m, se păstrează pe o
înălţime de 0,32 m şi este construit din blochete de piatră,
parţial fasonate, de dimensiuni medii. Depozitul de cereale are
pavaj de cărămizi şi ţigle şi o margine din pietre, grosimea
acesteia variind între 0,39-0,46 m; dmax la interior, atât cât se
poate observa, este de 2,20 m iar lungimea de la profilul E la
marginea lui este 1,04 m.
În SXIV se continuă zidul orientat E-V, din SXIII şi mai
apare încă un zid, ţesut cu acesta, orientat spre N şi care intră
imediat în profil. Zidurile se păstrează pe o înălţime care
variază între 0,70 m la cel E-V, care are o grosime de 0,65 m
şi 0,50 m la cel N-S.
În SXV a fost identificat un zid orientat tot E-V din piatră cu
pământ, foarte distrus dar care reprezintă continuarea zidului
deja menţionat în SXIII şi XIV. Zidul are grosimea de 0,65 m.
În SXVI apar două ziduri. Unul orientat E-V, la -0,66 m
adâncime şi un zid orientat N-S. Acesta din urmă este înclinat
spre E şi intră parţial în profilul secţiunii. Ceea ce s-a putut
observa în timpul cercetării este că zidul orientat E-V nu
reprezintă continuarea celui anterior identificat în secţiunile
23
precedente ci aparţine unui edificiu mai vechi. La S de această
secţiune, lăsând un martor de 1 m am trasat SXVIII. Aici a fost
identificat un zid orientat E-V.
În SXVII au fost identificate două ziduri, unul orientat N-S şi
celălalt E-V, ţesute între ele şi care aparţin unei construcţii
diferite de cele din secţiunile deja trasate. Pentru a observa
raportul dintre acest edificiu şi zidul de N al basilicii A am
prelungit secţiunea spre S. Aici a fost identificat un zid adosat
colţului de NE al basilicii A şi orientat E-V.
SXIX, cu dimensiunile de 5 x 5 m a fost trasată la V de
SXVII pentru a pune în evidenţă întreg edificiul identificat aici.
Acesta parţial identificat şi cercetat pare a fi o construcţie
rectangulară cu dimensiunile de 8 x 5 m.
SXX a fost trasata la S de SXV. Aici a fost identificat un zid
orientat N-S, care reprezintă închiderea zidului orientat E-V din
SXVIII. Aceste două ziduri fac parte dintr-o anexă a basilicii A,
al cărei plan integral nu a putut fi încă stabilit. Zidul este din
piatră legată cu mortar şi la colţ prezintă o dală din calcar
refolosită.
La V de SXIX a fost trasată SXXI. Aici nu au fost
identificate structuri constructive. A fost demontată dărâmătura
şi a fost identificat un nivel de pământ galben.
Secţiunile SXIX şi SXXI au fost şi ele prelungite către S
pentru a observa raportul dintre edificiul de aici şi zidul de N al
basilicii A. Stratigrafia acestor două sondaje a pus în evidenţă
un strat consistent de arsură, chirpic ars, ţigle şi cărămizi.
În edificiul A5 cercetat în 2005 au fost demontaţi parţial doi
martori. La demontarea primului, situat pe toată lungimea
edificiului au fost descoperite mai multe vase de provizii şi o
piuă. Desfiinţare celui de-al doilea martor, paralel cu strada
AV1, ne-a permis să punem în evidenţă una din intrările în
edificiul A5. Se pare că vor fi fost două dar această problemă
rămâne a fi cercetată mai în amănunt în campania viitoare.
Un alt punct de cercetare a fost în imediata vecinătate a
zidului de incintă unde am început un sondaj în edificiul A2.
Aici au fost identificate zidurile unei construcţii anterioare care
a avut acelaşi plan şi orientare cu edificiul A2.
Cercetările de anul acesta au dus la identificarea parţială a
unei anexe a basilicii A precum şi a unui număr de trei edificii;
planul, dimensiunile şi destinaţia acestora vor putea fi însă
determinate în campaniile viitoare.
Materialul arheologic rezultat în urma cercetărilor a fost
depozitat în Muzeul de la Adamclisi, cu excepţia monedelor
care au fost predate, pentru identificare şi restaurare
Cabinetului Numismatic al IAB. [Adriana Panaite]
Pl. 3
Sector B
Emilian Gamureac, Daniel Ene
Cercetarea arheologică efectuată în 2006, în sectorul B al
cetăţii Tropaeum Traiani, a continuat-o pe cea din campania
2005, având drept obiectiv principal cercetarea unui edificiu
situat în apropierea intersecţiei cardo - decumanus maximus.
Au fost trasate un număr de 15 noi casete şi secţiuni,
respectiv S7 şi C4 - C17, toate la S de strada ABV4 1 , cu scopul
determinării planimetriei edificiului descoperit în campania
precedentă, denumit în continuare B1.
Cercetările, efectuate în perioada iulie-august, au dus la
descoperirea, aproape în totalitate, a unui complex cu ziduri de
cca. 0,70 m lăţime, ridicate din piatră legată cu pământ,
orientat E-V, la S de strada ABV4. Latura scurtă a edificiului
B1, orientată N-S, are o lungime, descoperită până acum, de