pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 înceată, rapidă sau cu mâna, decorate cu benzi de linii drepte sau benzi de linii în val. De asemenea au mai apărut fragmente de ţesturi şi tăviţe lucrate cu mâna. C.4 este o locuinţă adâncită şi aparţine perioadei medievale timpurii (sec. VIII-IX). Cpl. C.5. Complexul a fost surprins la ad. de 1,20 m, pe fundul locuinţei medievale timpurii C.4, sub forma unei pete negricioase circulare. Acest complex se adâncea până la 1,70 m. Inventarul complexului a constat în fragmente ceramice (boluri, vase cu picior) şi bucăţi de chirpic. Pe baza inventarului arheologic, complexul poate fi plasat cronologic în neoliticul dezvoltat (Grupul Pişcolt). Caseta E (dimensiunile de 3,40 x 0,90 m). În această casetă au fost surprinse cpl. C.4 şi C.6. Cpl. C.4. O altă porţiune din C.4 a fost surprinsă şi în această casetă. Între m. 2,50-3,40, la ad. de 0,40 m a fost identificat cuptorul locuinţei C.4. Instalaţia de foc a locuinţei consta întrun cuptor (de tip „pietrar”) cu pereţii ridicaţi din blocuri de micaşist şi pietre de râu. Podeaua locuinţei (surprinsă la -1,10 m) era lutuită cu lut galben. Cuptorul a fost la rândul lui construit pe un „soclu” din lut galben. Prezenţa cuptorului vine în sprijinul ipotezei noastre că C.4 este o locuinţă. În această porţiune a C.4 au fost descoperite câteva fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată, decorate cu benzi de linii drepte. După cum am mai precizat, locuinţa medievală timpurie aparţine perioadei medievale timpurii (sec. VIII-IX). Cpl. C.6. Complexul a fost surprins între m. 2–3,40, sub podeaua locuinţei medievale timpurii C.4, la ad. de 1,<strong>15</strong> m, sub forma unei pete de culoare negricioasă, conturată în lutul gălbui steril d.p.d.v. arheologic. Acesta se adâncea până la 1,65 m. Inventarul complexului a constat în fragmente ceramice (boluri, castroane de dimensiuni mai mari, oale cu gura largă, capace, fragmente de oale pictate cu bitum negru) şi bucăţi de chirpic. Pe baza inventarului ceramic, complexul poate fi atribuit neoliticului dezvoltat, iar cultural, grupului Pişcolt. Caseta F. Această casetă avea dimensiunile de 2,00 x 3,00 m. În această casetă nu au fost surprinse complexe arheologice. Caseta G. Această casetă avea dimensiunile de 3,60 x 1,00 m. În această casetă nu au fost surprinse complexe arheologice. Cercetările cu caracter preventiv derulate în acest sit în anul 2006 s-au soldat cu descoperirea unui număr de 8 complexe împreună cu materialul arheologic aferent. Cpl. C.5, C.6 şi C.8 aparţin perioadei neoliticului dezvoltat. Prezenţa ceramicii ce are în pastă pleavă şi mâl, decorul pictat cu bitum negru (linii paralele) constituie elemente pentru atribuirea acestor complexe perioadei neoliticului dezvoltat, mai precis grupului Pişcolt (Faza II). Astfel de descoperiri mai sunt cunoscute în zonă în siturile de la la Porţ „Corău”, Pericei „Keller Tag” sau Zăuan „Dâmbul Cimitirului”. Cpl. C.1, C.2 şi C.3 se datează în perioada târzie a epocii bronzului. Ceramica descoperită prin câteva dintre tipurile descoperite şi elementele de decor ce apar pe vase îşi află analogii apropiate în aşezările de la Suplacu de Barcău "Lapiş" şi Zăuan "Banffy tag". Ambele aşezări menţionate se află în pe valea Barcăului, în apropiere de cea de la Marca. Materialul arheologic descoperit în C.4 şi C.7 demonstrează apartenenţa acestora la perioada medievală timpurie. Oalele fără toarte decorate cu benzi de linii drepte sau benzi de linii în val, tăviţele şi ţesturile, plasează aceste descoperiri pe parcursul sec. VIII-IX, cu analogii în descoperirile din necropola slavo-avară de la Nuşfalău sau în aşezările de la Popeni "Pe pogor" şi Cuceu "Valea Bochii" 1 . Note: 1. D. Băcueţ-Crişan, Aşezările medievale timpurii de la Popeni- "Pe Pogor" şi Cuceu -"Valea Bochii", Zalău, 2006. Abstract: The settlement from Marca - “Primăria Nouă” is placed on the territory of Marca village (Sălaj County), in the very centre of the locality, on a plateau on the left side of the Barcău River. It was identified by chance in 2006, when the works for the new building of the local administration started. Here we opened seven excavation units (cassettes) named: A, B, C, D, E, F, and G. In these cassettes we found eight archaeological features (dwellings from various periods): Cassette A – complexes C. 1, C. 2 and C. 3 (Late Bronze Age). Cassette B – without archaeological finds. Cassette C - complexes C. 7 (Early Mediaeval Period, 8 th – 9 th centuries A.D.) and C. 8 (Middle Neolithic, Piscolţ Group). Cassette D - complexes C. 4 (Early Medieval Period, 8 th – 9 th centuries A.D.) and C. 5 (Middle Neolithic, Piscolţ Group). Cassette E - complexes C. 4 (Early Mediaeval Period, 8 th – 9 th centuries A.D.) and C. 6 (Middle Neolithic, Piscolţ Group). Cassette F - without archaeological finds. Cassette G – without archaeological finds. 116. Margine, com. Abram, jud. Bihor Punct: Valea Tăniei – La Ţarină (Autostrada „Transilvania”, Km. 19+200-19+400) Cod sit: 27132.03 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 142/2006 Colectiv: Sever Dumitraşcu, Sorin Bulzan (MTC Oradea) În campaniile din anii 2005-2006 1 a fost continuată cercetarea preventivă a aşezării de epocă romană din sec. II-III p.Chr. Au fost deschise 20 noi secţiuni şi alte 5 casete în 2005 şi alte 10 secţiuni 10 casete în anul 2006 pentru cercetarea integrală a complexelor. Spre deosebire de cercetările anterioare a fost urmărită numai cercetarea extinsă în suprafaţă şi nu sondarea aşezării. În plus a fost constatată o locuire mai puţin densă pe terasa de pe partea stângă a văii Tăniei fapt care arată că aşezarea se întindea pe ambele maluri ale acestui curs de apă. În aşezare au fost descoperite încă 5 locuinţe, astfel că aici sunt cunoscute până acum 10 astfel de complexe. Toate sunt adâncite. Cu excepţia L. 7 care are o formă neregulată, toate au o formă aprox. rectangulară cu colţurile rotunjite. În câteva cazuri au surprinse gropile de stâlpi care sprijineau pereţii aflaţi la suprafaţă. L. 10, de formă rectangulară şi colţuri rotunjite, avea pe latura sudică un fel de tindă marcată prin gropile de implantare ale unor stâlpi de lemn. Pe baza acestor observaţii se poate presupune că şi altele au avut intrarea pe latura însorită. Dimensiunile locuinţelor variau de la 2,22 x 3,18 m la 4,70 x 3,40 m. L. 8 şi L. 9 aveau vetrele de foc păstrate parţial, 224
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 şi, se pare distruse intenţionat, căci cu excepţia câtorva bucăţi de chirpic nu s-au păstrat in situ. Un fapt remarcabil este orientarea majorităţii locuinţelor în direcţia SSE-NNV, la fel ca şi gropile cu marginile arse, care puteau fi legate astfel de locuinţe. Ipotetic, ultimele puteau fi în legătură cu complexele de suprafaţă din care s-au păstrat doar gropile de implantare ale stâlpilor de lemn. Complexele gospodăreşti: În această categorie pot fi plasate mai întâi complexele de formă ovală întâlnite în preajma locuinţelor adâncite. Au fost surprinse vase sparte pe loc aparţinând unor vase de provizii, unor străchini şi căni, toate lucrate la roată, precum şi vase lucrate cu mâna. În aşezarea de la Margine, acestea au înlocuit gropile menajere reduse numeric. Remarcabil este un complex descoperit în 2006 de formă asemănătoare unei palete dotată cu un fel de dependinţă semicirculară care poate fi interpretată fie ca intrare, fie mai degrabă drept un spaţiu pentru un cuptor mult distrus deoarece în această porţiune a apărut un pietriş mărunt specific substrucţiei cuptoarelor. Bucăţile de chirpic împrăştiate în interiorul complexului erau făţuite pe o singură parte, iar pe cealaltă păstrau urme ale pietrelor de râu din substrucţie. Spre fundul complexului însă existau porţiuni cu cenuşă şi o uşoară înroşire a suprafeţei acoperite de aceasta. Gradul de conservare a complexului nu permite atribuirea cu certitudine a unei vetre. Dimensiunile complexului semiadâncit şi ridicat pe o structură de stâlpi de lemn sunt de 8,20 x 4,40 m. Descoperirea mai multor bucăţi de spuză tehnologică de fier păstrând, eventual. forma concavă a adânciturii de încălzire a cuptorului cu infuzie de aer face probabilă interpretarea complexului drept atelier de fierărie. Complexele de suprafaţă: Cu toate că un obiectiv major a fost stabilirea planurilor complexelor de suprafaţă detectabile doar prin alinierea gropilor de implantare a stâlpilor de lemn, până acum au putut fi precizate doar complexe cu suprafeţe mici şi mijlocii. O noutate este apariţia unei structuri rectangulare pe tălpici de lemn. Complexele de suprafaţă închideau, după observaţiile făcute, perimetre aproape rectangulare de 3 sau 4 m sau chiar de dimensiuni mari, uneori peste 10 m. În perimetrul delimitat de gropile de pari ai unui asemenea complex a fost dotat cu o vatră uşor adâncită placată cu pietre de carieră şi având câteva fragmente de vase specifice complexului cultural Przeworsk. Se cunoaşte că neamurile germanice locuiau şi în construcţii de suprafaţă cu plan de tip hală. Este aproape sigur că acest sistem de construcţie este întâlnit şi la Margine. Deschiderea unor suprafeţe de mari dimensiuni a fost împiedicată mult timp de statutul juridic al terenului, care nu a fost expropriat o bună bucată de timp. Gropile de formă rectangulară cu pereţii arşi: Prin ultimele două campanii de săpături numărul total al acestora a crescut la 24. În privinţa utilităţii lor observaţii precum existenţa unor vase de gătit, dar şi a unor vase de mici dimensiuni care nu puteau fi folosite în acest scop pot arăta o folosinţă menajeră în paralel cu una, absolut ipotetic, rituală. Nu există nici un argument pentru folosirea lor în context funerar. Ele sunt orientate întotdeauna cu latura mai îngustă SSE-NNV, cu mici deviaţii. Doar un singur complex este orientat cu latura scurt în direcţia NNE-SSV, acesta reprezintă o excepţie. Gropile bine arse au pereţii vitrifiaţi şi pe fund bucăţi de cărbune. Dimensiunile lor variază în L între 0,80 m şi 1,10 m, iar în l între 0,80 şi 0,90 m. Complexe asemănătoare unor şănţuiri: 225 Acestea au fost orientate fie SV-NE, fie SE-NV. Ele nu se adâncesc mai mult de 0,20 m şi conţin de obicei ceramică şi chirpici. Lăţimea lor variază între 0,50 şi 1 m, fiind, uneori, terminate în nişte gropi mai mari. Cea mai lungă şănţuire surprinsă depăşea 4,50 m. Interesant este cazul unui complex menajer de formă ovală descoperit în S. 110 continuat spre SSE de o asemenea şănţuire prelungă. Un alt complex identificat în anul 2006 avea aceiaşi prelungire şănţuită flancată de o parte şi de alta de câte un rând de gropi pentru implantarea unor stâlpi de lemn. O posibilă interpretare, valabilă doar în această categorie de complexe, este că ele puteau servi ca un fel pivniţe semi-îngropate. Un argument este oferit şi de prezenţa abundentă a materialului arheologic în astfel de complexe. Analogii etnografice se întâlnesc în zilele noastre în unele pivniţe de vin de pe valea Ierului adaptate formei de relief de câmpie (nu cele săpate în coaste mai abrupte). Alte complexe şănţuite par că delimitează unele suprafeţe, fiind puţin probabil că ele erau folosite pentru drenaj. Fântânile: Aceste complexe, în număr de 4, constau în gropi rotunde în plan, cilindrice în profil şi cu d de 1,50 m, şi adâncite, posibil, şi peste 3,20 m. Din cauza prezenţei pânzei freatice câteva nu au putut fi săpate până la fund. Prezenţa abundentă a apei din izvoarele captate de acestea nu a permis precizarea clară a fundului pentru că mâlul scos din nivelul inferior nu mai prezenta urme antropice. În cazul unui asemenea complex au fost sesizate urme slabe de lemn fără a putea preciza de la ce structuri provin. Un singur cuptor în aer liber, mult distrus şi având formă ovală a fost construit din chirpic şi piatră de râu. Date preliminare privind materialul arheologic Ceramica: Se împarte, ca de obicei în aşezările de epocă romană din barbaricum, în cele două categorii principale: cea lucrată cu mâna şi cea confecţionată la roată. Ceramica lucrată cu mâna aparţine unui repertoriu destul de variat de la oalele pentru gătit, la pahare sau ceşti-opaiţe constând dintr-un buton tras spre exterior. Unele forme prezintă umărul puternic carenat al vaselor de formă germanică altele forme zvelte şi decor specific dacic constând în brâu alveolat. Cele cu decor dacic sunt destul de reduse numeric. Unele vase lucrate la roată par produse pe loc, însă există şi un procent important provenind din provincie chiar şi în cazul ceramicii de uz comun. O caracteristică a vaselor de origine provincială este slipul cenuşiu închis. Aproape fiecare vas mai bine păstrat şi de o calitate mai bună a slipului pare să provină din Dacia Porolissensis. O categorie aparte în cadrul ceramicii romane este vesela din pastă cărămizie sau neagră stampată, asemănătoare cu cea descoperită în provincia Dacia, dar mai ales cea cenuşie fină stampilată. Două fragmente aparţin unei categorii de ceramică provincială cu decor în relief constând motive care reprezintă frunze de iederă. Analogii apar şi în zona barbară din bazinul Tisei superioare. Piese din metal: Cele mai numeroase piese din fier constau din lupe de mici dimensiuni, probabil rebuturi, fragmente de la spuză de fier rezultată din încălzirea metalului la confecţionarea artefactelor. O lupă a apărut chiar în umplutura unei fântâni în imediata apropiere a unui cuptor. Alte piese apărute sporadic în complexe sunt fragmente de cosoare, verigi, eventual şi fragmente provenind de la chei de tip barbar. Singura fibulă descoperită este confecţionată din bronz fiind încadrabilă în
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?