pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 Lotul nr. 46: În partea nord-estică a fundaţiei au apărut numeroase fragmente ceramice. După ce am săpat o secţiune de 4 x 2 m, spre N am ajuns la un bordei pe care l-am urmărit până la nivelul stratului galben, la ad. 0,80 m. Bordeiul a avut forma ovală, cu dimensiunile 4,50 x 2,50 m şi ad. de 0,45 m. În bordei am găsit câteva fragmente ceramice, oase de animale şi fragmente de râşniţe. Lotul nr. 48: În zona şanţurilor de fundaţie, la ad. 0,45 m am găsit urmele a două vetre, lângă care au apărut multe fragmente ceramice şi oase de animale. Lotul nr. 50: În partea sud-vestică a şanţurilor de fundaţie am descoperit urmele unei locuinţe neolitice, iar în partea sudică o groapă de mici dimensiuni cu oase de animale. Dimensiunile locuinţelor nu au putut fi stabilite. Groapa cu oase de animale avea un d de 0,40 m şi ad. 0,70 m. În stratul negru, la ad. de 0,40 m, în partea nordică a fost descoperită o statueta feminină din os, cu dimensiunile de 2 cm h şi 0,8 cm l. Din stratul cultural avem ceramică, oase de animale şi fragmente de râşniţe din gresie. Lotul nr. 53: Din şanţurile de fundaţii provin fragmente ceramice, piese din silex şi fragmente de râşniţe. Lotul nr. 58: În şanţurile de fundaţie au apărut: fragmente ceramice, piese din silex, oase de animale (printre care şi oase de animale sălbatice), precum şi fragmente de râşniţe. Între fragmentele ceramice au fost găsite câteva cu ornamente, care arată influenţa culturii ceramicii liniare. Lotul nr. 64: În partea nordică a şanţurilor de fundaţie am descoperit urmele unei locuinţe. Urmele altei locuinţei au fost depistate în partea sudică. Locuinţele aveau forma ovală. Dimensiunile lor aprox. sunt de 3 x 2 m. Situaţia stratigrafică arată că sub stratul vegetal (cu gr. de până la 0,45 m) se află un strat negru-cenuşiu în care au apărut fragmente de cirpici, oase de animale, fragmente ceramice şi fragmente de râşniţe din gresie. Acest strat are gr. de 0,40–0,45 m, sub care urmează pământul galben. Materialele arheologice din loturile descrise mai sus pot fi datate în mileniul IV a.Chr. şi aparţin fazei Mangalia sau fazei CIII a culturii Hamangia. 114. Mangalia, jud. Constanţa [Callatis] Punct: Cartierul Dobrogea I, parcela 16, loturile 40,41,42,43,67,70 Cod sit: 60491.11 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 94/2006 Colectiv: Mihai Ionescu - responsabil, Ion Pâslaru, Sorin Marcel Colesniuc (MA Mangalia) Începând din primăvara anului 2006, la periferia de V a municipiului Mangalia, în zona aflată pe dealul dintre lacul Mangalia şi şoseaua Mangalia–Albeşti, Primăria oraşului a lotizat terenul Cartierul Dobrogea I, unde locuitorii oraşului, primind terenuri pentru construirea de locuinţe, au început să sape fundaţiile. Printre primele loturi au fost cele din parcela nr. 16, situate pe linia E-V, având în partea vestică farul Mangaliei. Fiecare lot din parcela 16 are o suprafaţă totală de 500 m 2 . Vestigiile antice au fost depistate pentru prima dată la lotul nr. 41. După investigarea lor am constatat că materialele descoperite aparţin epocii neolitice. După studierea articolelor apărute în literarura de specialitate şi consultări cu specialiştii 222 din Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi din Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucureşti, le-am datat ca aparţinând fazei târzii a culturii Hamangia. Următoarele cercetări efectuate de noi pe alte loturi ale parcelei 16 ne-au convins că suntem în faţa unei aşezări neolitice a culturii Hamangia. Am constatat că descoperirile făcute în jurul Mangaliei, în anii ’50 ai sec. XX, au nemijlocită legătură cu descoperirea noastră. În depozitul şi expoziţia Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia şi MINA Constanţa se află vase ceramice, unelte din piatră şi silex, precum şi podoabe (printre care şi brăţări Spondylus) provenind din mormintele culturii Hamangia, descoperite întâmplător în zona Mangaliei. Materialele sunt datate de specialişti în faza târzie a culturii Hamangia. Locul necropolei de lângă Mangalia, din păcate nu este cunoscut. Se cunoaşte numai locul necropolei culturii Hamangia de lânga satul Limanu, care se află la NE de dig, în partea vestică a lacului Mangalia, pe unde trece drumul spre satul Limanu, dinspre şoseaua Mangalia-Albeşti. Lotul nr. 40: În partea vestică a şanţurilor de fundaţie ale casei au fost găsite urmele stratului cultural Hamangia, conţinând fragmente ceramice, oase de animale, cirpici, pietre şi aşchii de silex. Stratul se află la ad. 0,40 m şi a avut gr. de cca 0,45 m. Într-o secţiune cu dimensiunile de 7 x 2 m, la V de fundaţie am descoperit urmele unei locuinţe, care conţine din belşug fragmente ceramice bogat ornamentate. Locuinţa a fost orientată pe axa N-S, adâncită în pământ galben până la -1,00 m de la suprafaţă actuală şi a avut dimensiunile 5 x 3 m. Pe podeaua din lut bătut au fost depistate câteva gropi cu dimensiuni diverse: d de la 0,10-0,15 m până la 0,25-0,35 m, cu ad. de 0,10-0,15 m. Lotul nr. 41: În timpul cercetărilor au fost găsite fragmente ceramice şi litice în partea nord-vestică a şanţurilor de fundaţie ale casei, care proveneau de la rămăşiţele unei locuinţe. Pentru a stabili limitele ei am săpat pe lângă fundaţie o secţiune de 6 x 2 m. Stratul cultural de culoare negru-cenuşiu se află la ad. de 0,40-0,70 m sub stratul vegetal. Locuinţa a avut forma ovală, cu L 5 m şi l 4 m, orientată pe axa lungă de la E-V. Cea mai mare ad. a locuinţei (până la 0,50 m) se află în partea vestică. În partea estică am constatat prezenţa a trei nivele-trepte, ceea ce poate indica o intrare în locuinţă. În partea vestică se aflau pietre din calcar, neprelucrate, care înconjurau o vatră, unde am găsit oase calcinate, cărbuni, fragmente ceramice şi bucăţi de piatră prelucrată, care reprezentau fragmente de râşniţe manuale. Pe podeaua din lut bătut, în câteva locuri am descoperit grupări de fragmente ale unor vase întregibile. Lotul nr. 43: În partea de NV a şanţurilor de fundaţie, au fost găsite urmele stratului cultural la ad. 0,70 m. Dintre fragmentele ceramice trebuie remarcat fundul unui vas ornamentat cu linii punctate, ce prezintă figuri geometrice– triunghiuri, romburi şi trapeze. Bordura fundului a fost ornamentată cu linii scurte infipte. Lotul nr. 67: Sub stratul de pământ vegetal, la -0,20 m am observat stratul negru-cenuşiu cu gr. de până la 0,60 m. În partea sudică a fundaţiilor au fost descoperite pietre din calcar şi fragmente de râşniţe din gresie, care prezentau urmele unei locuinţe orientate pe axa SE–NV, având dimensiunile de 5 x 3 m. Printre materialele găsite sunt: unelte din silex, fragmente ceramice şi cirpici. Lotul nr. 70: În colţul şanţurilor de fundaţie la SV au fost găsite multe fragmente ceramice ale unui vas întregibil, ornamentat

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 cu barbotină şi valuri verticale, lipite sub buza şi pe umerii vasului. Materialele din loturile descrise mai sus pot fi datate în mileniul IV a.Chr. şi aparţin fazei Mangalia sau fazei CIII a culturii Hamangia. 115. Marca, com. Marca, jud. Sălaj Punct: Primăria Nouă Cod sit: 141955.04 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 498/2006 Colectiv: Ioan Bejinariu - responsabil, Dan Băcueţ-Crişan (MJIA Zalău). Localitatea Marca este plasată pe partea stângă a văii Barcăului, parte integrantă a unităţii geografice denumită Depresiunea Şimleului. Situl arheologic de la Marca este situat pe un platou aflat pe a doua terasă a râului Barcău (malul stâng al râului), aprox. în centrul localităţii. Vestigiile arheologice din acest punct nu au fost cunoscute de către specialişti, situl arheologic fiind descoperit întâmplător în anul 2006 în timpul excavării fundaţiilor clădirii noului sediu al Primăriei Comunei Marca. Situl arheologic de la Marca este situat pe un platou aflat pe a doua terasă a râului Barcău (partea stângă a râului), aprox. în centrul localităţii. Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de viitoarea construcţie (Sediu nou-Primărie Marca), stabilirea stratigrafiei sitului şi colectarea cât mai multor informaţii despre tipul de habitat. Clădirea a fost prevăzută cu 9 camere şi două zone de acces (trepte) - faţă şi spate. Din cele 9 camere proiectate, 4 au fost deja excavate mecanic până la sterilul arheologic de către beneficiar. Prin urmare, cercetări arheologice au putut fi efectuate numai în cele 5 camere neafectate şi în zona treptelor de acces - faţă, spate. În fiecare dintre cele 5 încăperi neafectate şi în zona accesului în clădire au fost deschise câte o casetă, notate de la A la G. Deoarece toate fundaţiile erau deja săpate şi betonate, pentru a avea profile stratigrafice pe toate cele patru laturi ale fiecărei casete, am lăsat martori pe aceste laturi (între marginile casetelor şi pereţii din beton ai fundaţiilor). După ce a fost săpată arheologic fiecare casetă (până la steril) am desfiinţat / excavat şi aceşti martori, astfel că întreaga suprafaţă a fiecărei camere a fost cercetată şi toate vestigiile au fost salvate. La fel s-a procedat şi în cazul casetelor excavate în zonele ocupate de trepte (acces faţă şi spate) Stratigrafic situaţia este identică în toate casetele excavate. Astfel, a fost identificată următoarea succesiune stratigrafică: - strat cenuşiu modern (0-0,30 m) - strat de pietriş modern (0,30-0,35 m) - strat modern maroniu închis (0,35-0,60 m) - strat negru cu material arheologic (0,60-0,80/0,90 m) - la ad. de 0,80-0,90 a fost atins sterilul arheologic (lut gălbui) Complexe arheologice, opt în total au fost descoperite în patru dintre suprafeţele excavate după cum urmează: caseta 223 A- cpl. C1, C2 şi C3; caseta C- cpl. C7 si C8; caseta D- cpl. C4 şi C5; caseta E- cpl. C4 şi C6; Trei dintre complexe şi anume C1, C2, C3 aparţin bronzului târziu, două C4, C7 evului mediu timpuriu, iar trei C5, C6, C8 neoliticului. Caseta A (dimensiunile de 3,50 x 2 m). În această casetă au fost surprinse complexele C.1, C.2 şi C.3. Cpl. C.1. Complexul a fost surprins la ad. de 0,90 m, sub forma unei pete de culoare negricioasă, conturată în lutul gălbui, steril d.p.d.v. arheologic. Complexul se adâncea până la 1,34 m, avea fundul drept şi pereţii oblici. Inventarul gropii constă în fragmente ceramice (oale de dimensiuni mari, căni cu toarte, vase cu gura lobată), o dăltiţă din piatră şi foarte mult chirpic. Pe fundul ei se afla un strat de cărbune şi cenuşă. Complexul se datează în perioada târzie a epocii bronzului. Cpl. C.2. Complexul a fost surprins la ad. de 0,90 m, sub forma unei pete circulare de culoare negricioasă. Conturul acestui complex a fost sesizat de asemenea doar la nivelul sterilului. Groapa nu se adâncea foarte mult, fundul fiind atins la -0,95 m. Inventarul gropii a constat într-un mic vas întregibil, decorat cu butoni şi câteva fragmente dintr-un alt vas de dimensiuni mai mari. Complexul se datează tot în perioada târzie a epocii bronzului. Cpl. C.3. Complexul a fost surprins tot abia la nivelul sterilului, la ad. de 0,90 m, sub forma unei pete negricioase, de formă oval-alungită. Acesta se adâncea până la 1,15 m, avea fundul alveolat şi pereţii uşor oblici. Inventarul gropii constă în fragmente ceramice (vase cu pereţii negri lustruiţi, oale cu gât alungit, vase cu gura lobată ş.a.) şi doi căţei de vatră (fragmentari). Complexul aparţine perioadei târzii a epocii bronzului. Caseta B. Această casetă avea dimensiunile de 3,50 x 2,40 m. În această casetă nu au fost surprinse complexe arheologice. Caseta C (dimensiunile de 6,20 x 2,50 m). Au fost descoperite cpl. C.7 şi C.8. Cpl. C.7. Complexul a fost surprins la ad. de 0,82 m, sub forma unei aglomerări de pietre de râu, ceramică şi chirpic. Totodată la acest nivel am sesizat apariţia a patru gropi de stâlp (pete circulare de culoare neagră). Toate aceste elemente sugerează faptul că aici a fost surprinsă o locuinţă de suprafaţă. Inventarul consta în fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată sau rapidă, decorate cu benzi de linii drepte sau benzi de linii în val. Complexul aparţine perioadei medievale timpurii (sec. VIII-IX). Cpl. C.8. Complexul a fost surprins la ad. de 0,95 m, sub forma unei pete alungite de culoare negricioasă, conturată în lutul gălbui, steril d.p.d.v. arheologic. Acesta se adâncea până la 1,65 m, avea fundul uşor alveolat. Pe una din laturi a apărut o groapă de stâlp de formă circulară. Inventarul complexului a constat în fragmente ceramice (boluri, castroane de dimensiuni mai mari, vase cu picior, oale cu gura largă) şi bucăţi de chirpic. Forma complexului, precum şi existenţa gropii de stâlp ne determină să credem că C.8 reprezintă o parte dintr-o construcţie (posibil locuinţă). Pe baza inventarului arheologic, complexul poate fi plasat cronologic în neoliticul dezvoltat (Grupul Pişcolt). Caseta D (dimensiunile de 3,40 x 2,80 m). În această casetă au fost surprinse cpl. C.4 şi C.5. Cpl. C.4. Complexul a fost surprins la ad. de 0,70 m, sub forma unei mari pete rectangulare de culoare închisă. Acesta se adâncea până la -1,20 m. Inventarul arheologic a constat în fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata

Page 1 and 2: MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO

Page 3: Cuprins Lista abrevierilor / 5 List

Page 6 and 7: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 9: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC


































































































































































































Page 401: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 405 and 406: Cronica cercetãrilor arheologice d






















































Page 513: INDICI




Page 523: Cronica cercetărilor arheologice d







fost

arheologice

fragmente

campania

partea

nivelul

fiind

zona

ceramice

descoperite

cimec

cimec.ro

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC ... View more pdf (15 MB) - cIMeC

Delete template?

Save as template ?

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC