pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
această groapă este compus din numeroase fragmente
ceramice şi obiecte din metal.
Gr4
În S1 şi S2 între m. 39,50 şi 41,50 a apărut o groapă de
formă dreptunghiulară delimitată de stâlpi de lemn (la N şi la S)
şi o bârnă din lemn pe latura de N având o grosime de 0,20 m.
Adâncimea gropii, apărută la -1 m, este de 2,60 m. După
materialul rezultat din această groapă, ceramică, sticlă, metal,
este o groapa mai recentă care a fost utilizată până spre
mijlocul sec. XX.
Gr5
A apărut în S 3 la -1 m în profilul de E, la capătul nordic al
secţiunii. Are d = 0,60 m, o formă cilindrică şi se închide la -
1,40 m. Nu a avut inventar.
Gr6
A apărut în S3 la m. 4 în profil V ce are un d = 1,30 m. A
apărut la -0,80 m şi se adânceşte până la 1,60 m având o
formă circulară. Groapa a avut un conţinut de pământ cenuşos
fără inventar.
Gr7
A apărut în S3, are formă alungită cu un d = 2,40 m în
profilul de V. Apare la -0,40 m şi se închide printr-un fund
drept, la -1,20 m. Groapa a fost utilizată probabil la stingerea
varului, după conţinutul acesteia.
Gr8
A apărut tot în S3, între m. 16 şi 22, apare de la ad. de -
1,35 m şi se termină la -2,50 m, conţine mult var, probabil a
fost folosită la stingerea varului.
În zona de S a S3 şi 4 au fost descoperite patru schelete
umane, orientate E-V, aflate atât în secţiuni cât şi sub martorul
dintre cele două secţiuni precum şi sub zidul din cărămidă din
partea estică a S4. Pentru a dezveli mormintele s-au efectuat
decupaje în martorul dintre S3 şi S4 şi în zidul menţionat.
M1
A fost descoperit în S3, la 28 m de capătul de N al
acesteia, la adâncimea de -1,60 m, în secţiune fiind doar până
la bazin, restul scheletului aflându-se sub zidul de V al C2 şi
martorul dintre S3 şi S4. Avea mâinile pe piept iar lungimea
scheletului era de 1,60 m. Inventar: urme de textile şi o
monedă puternic degradată, oxidată, probabil din sec. al XVIIIlea.
M2
A apărut în S4, la 29,60 m de capătul de N al acesteia, la
adâncimea de -1,20 m. Scheletul avea craniul sub profilul
vestic şi falangele sub zidul din profilul estic. Lungimea
scheletului era de 1,60 m, mâna dreaptă pe piept, iar stânga
alunecată spre bazin. Inventar: lemn de la sicriu, monedă,
probabil din sec. al XVIII-lea.
M3
În S4, la 32,5 m de capătul de N al acesteia, la ad. de -
1,60 m. Scheletul avea craniul în S4 iar restul sub zidul din
profilul de E martorul dintre S3 şi S4. Lungimea scheletului era
de 1,65 m, iar mâinile se aflau sub bazin. Inventar: fără urme
de sicriu şi inventar.
M4
În S4, la 34 m de capătul de N al acesteia, la ad. de -1,20
m, Scheletul avea lungimea de 1,67 m, mâinile alunecate pe
bazin. De la craniu până la bazin scheletul se afla sub profilul
de V al S4. Inventar: fără urme de sicriu şi materiale
arheologice.
În urma cercetărilor efectuate se confirmă existenţa unor
construcţii anexe (chilii) ale fostei mănăstiri, care au funcţionat
până spre mijlocul sec. al XX-lea.
Au apărut gropi menajere, cu un bogat inventar, urme de
zidărie provenită de la construcţii ce au fost demolate în diferite
perioade, ceea ce atestă intensitatea vieţuirii în acest
perimetru în sec. XIX-XX.
În urma cercetărilor efectuate în situl Mănăstirea Adam, au
fost puse în evidenţă ziduri de fundaţie ce provin de la o
biserică mai veche, probabil prima biserică din piatră şi
cărămidă construită la Adam, în sec. al XVII-lea.
Viitoarele cercetări arheologice sperăm că vor pune în
evidenţă întreg ansamblul religios, constituit din construcţiile
anexe ale mănăstirii, vechea biserică, precum şi necropola
localizată la S de aceasta, din care au fost dezvelite doar patru
morminte.
Pl. 1
Note:
1. Budeanu Georgeta-Tecla, Mănăstirea Adam – Monografie,
Lucrare de Licenţă, 2006, p. 12, 26.
2. Op. cit., p. 27-28.
3. Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi
monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p. 21.
4. Menţionăm câteva referinţe bibliografice în care se regăsesc
informaţii privitoare la Mănăstirea Adam: *** Catalogul
Documentelor Moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a
Statului, II, 1621-1652, Bucureşti, 1959; *** Monografia
judeţului Tutova, Bârlad,1943; *** Marele dicţionar geografic al
României, Stabilimentu Grafic I.V. Socecu, Bucureşti, 1902;
***Contribuţii monografice, Comuna Drăguşeni - judeţul Galaţi,
Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi, Galaţi, 1973; Condrea. P.,
Dicţionarul Geografic al Judeţului Tutova, Societatea
Geografică Română, Bucureşti, 1887; Geacu Sorin,
Mănăstirea Adam, schiţă monografică, Galaţi, 1998; Păltanea
Paul, Vechi locaşuri de cult şi viaţă bisericească în Sudul
Moldovei până în anul 1864, în Monumente istorice şi izvoare
creştine, Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos,
Galaţi, 1987; Pocitan Veniamin Ploieşteanul, Mănăstirea Adam
- Judeţul Tutova, în revista Glasul monahilor, 3, Bucureşti,
1947; Solomon C; Stoide C.A, Documente tecucene, I, Bârlad,
1939; N.I. Şerbănescu, Ştiri noi din vremea păstoriei
mitropolitului V. Costachi. Noua Epitropie de la Mănăstirea
Adam din judeţul Tutova, în RIR 14, 1, Bucureşti, 1944.
5. Georgeta-Tecla Budeanu, op. cit. p. 14.
6. Nicolae Stoicescu, op. cit. p. 21.
Abstract:
The preventive archaeological research at Adam
Monastery, Drăguşeni commune, Galaţi county has revealed
the annexed constructions (cells) of the old monastery, which
had functioned until the middle of the 20 th century, rubbish pits,
graves and foundation walls which were parts of an older
church, probably the first church made out of brick and stone,
built at Adam in the 17 th century.
It is hoped that further archaeological researches will
uncover the entire religious pile, made up of the annexed
constructions of the monastery, the old church, as well as the
necropolis situated to the south of the old church, where four
graves were discovered.
22