pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
arheologice observate. Cel mai important episod al cercetărilor
din acest spaţiu a avut loc în deceniul şase al sec. trecut şi
este legat de activitatea lui E. Comşa, membru al colectivului
de cercetare de pe şantierul Dinogeţia (Garvăn, jud. Tulcea).
Acesta a realizat două sondaje, de mici dimensiuni, în zona de
SE a tell-ului din punctul „Cetăţuia”.
În 1975, El. Lăzurcă a realizat un sondaj, limitat prin
dimensiunile şi rezultatele sale, în aşezarea gumelniţeană din
punctul „La Cioara”, aflată în marginea de NE a localităţii
Luncaviţa. Rezultatele cercetărilor amintite au fost publicate
parţial, aceeaşi observaţie fiind valabilă în cazul sondajelor
efectuate de I. Vasiliu în punctul „Mocuţa” (marginea de SE a
localităţii Luncaviţa).
Un nou program de cercetări a fost pus în aplicare în
microzona Luncaviţa, începând cu anul 1998, de către ICEM
Tulcea, Institutul de Arheologie Bucureşti şi MNIR Bucureşti.
Ulterior, au fost integraţi specialişti ai ASPAA Aveyron,
Institutului de Arheologie Iaşi şi Muzeului de Arheologie
Mangalia.
Campania 2006 s-a desfăşurat în perioada 17 iulie-1
septembrie. Principalele sale obiective au fost: continuarea
cercetărilor în suprafaţa SI din aşezarea-tell; verificarea
rezultatelor cercetărilor geofizice realizate în campaniile
anterioare; completarea informaţiilor înregistrate anterior la
nivelul caracteristicilor mediului natural actual; completarea
planurilor topografice pe segmente ale văii Luncaviţa;
realizarea unui sondaj în aşezarea gumelniţeană din punctul
„Mocuţa”.
Suprafaţa SI, aflată în partea de NE a tell-ului din punctul
„Cetăţuia”, a fost împărţită în sectoare de 6 x 6 m, despărţite
de martori stratigrafici de 0,30 m gr.. Pentru o mai bună
înregistrare a materialului arheologic a fost utilizat un sistem de
carouri de 2 × 2 m.
În cadrul suprafeţei au fost stabilite următoarele puncte de
interes:
Locuinţa nr. 6. Complexul de locuire a fost înregistrat în
sectoarele 2, 3, 4, 8, 9 şi 10. În acest an a fost finalizată
cercetarea nivelului ocupaţional. În sectorul 3 acesta se
prezintă ca un sediment compact, brun, puternic afectat de
intervenţiile ulterioare (US 1647). În c. G2 a fost înregistrat un
fragment din piesă din cupru. Prezenţa unui număr redus de
plăcuţe de vatră în zona de NE a sectorului amintit nu poate
susţine existenţa unui complex de tip vatră. În sectorul 4 nivelul
are o textură similară (US 1852). Pe suprafaţa c. J1-J3, K2-K3
au fost înregistrate vase ceramice (unele în stare de
conservare relativ bună) în asociere cu oase de mamifere şi
coarne de cerb cu urme de tăiere. O asociere de material
ceramic şi unelte din corn de cerb a fost observată în sectorul
10, c. J4 (US 2159). Podeaua L6 are aspectul unui sediment
compact, dur, albicios, serios afectat de galeriile săpate
animale (US 1648, US 1749, US 1853, US 2160). Grosimea sa
poate ajunge la 0,10 m. Peretele complexului (US 1651, US
1857, US 2161) s-a conservat pe câteva segmente ale laturilor
de S şi E. Intrarea în locuinţă, aflată la E, este marcată de
două pietre aflate la 1,20 m una de cealaltă. Locuinţa nr. 6 a
fost amenajată pe un strat de nivelare format din fragmente de
chirpici aparţinând unei structuri de locuire incendiate,
amenajată aprox. pe acelaşi spaţiu al tell-ului;
Locuinţa nr. 8. Cercetările din acest an au demonstrat că
nivelul de distrugere al complexului este mult mai consistent
decât a fost apreciat în campaniile anterioare. În structura
acestuia intră un sediment friabil, maroniu (US 1851, US 2054,
217
US 2157 şi US 2254, ce suprapune zone cu fragmente de
chirpici arşi (US 1858, US 2056, US 2162, US 2255), situaţie
în parte asemănătoare cu cea remarcată în cazul locuinţei nr.
1. Intrarea locuinţei pare să fi fost amenajată pe latura de S,
lăţimea sa fiind de aprox. 1 m. Trebuie menţionat că
interpretarea situaţiei înregistrate în L8 este influenţată şi de
prezenţa unor intervenţii antropice ulterioare, ce au contribuit la
dislocarea inventarului, în special în sectorul 5. Este cazul
mormintelor M1, M2 şi M3, încadrate în sec. al XVIII-lea,
ultimul cercetat în această campanie ;
Locuinţa nr. 9. Complexul a fost identificat pe o suprafaţă
redusă aflată în zona de S a sectorului 5 şi în colţul de SE al
sectorului 4. Limita sa de N este marcată de câteva pietre.
Până în prezent au fost observate puţine asocieri de material
în cadrul nivelului ocupaţional, formate din coarne de cerb cu
urme de tăiere, pietre şi fragmente ceramice;
Zona aflată în marginea de N a locuinţelor nr. 6 şi 8. În acest
spaţiu a fost identificat un nivel consistent de resturi menajere
şi unelte din piatră. Remarcăm în acest context numărul
important de râşniţe, frecătoare, oase de mamifere şi coarne
de cerb. Starea de conservare relativ bună a sedimentului a
determinat decizia prelevării unor eşantioane de 10 l de
sediment destinate studiilor arheozoologice şi carpologice.
Materialul a fost sitat sub jet de apă, în site succesive cu
mărimea de 10, 14, 16 şi 18;
Zonele de pasaj aflate între locuinţele nr. 6, nr. 8 şi nr. 9.
Aceste spaţii, aparent regulate, reprezintă un element nou în
cercetarea realizată în cadrul aşezării-tell. În general, se
prezintă ca un sediment compact, relativ omogen, în care se
regăseşte o cantitate redusă de material arheologic.
Menţionăm că la sfârşitul campaniei, întreaga suprafaţă a
SI a fost acoperită cu folie de plastic, peste care s-a aşternut
un strat de pământ gros de 0,30 m. Această operaţie se
realizează în fiecare an, asigurând o mai bună conservare a
stratului arheologic.
În această campanie a fost continuată cercetarea
secţiunilor S1, S2 şi S3 aflate la V de aşezarea-tell, cu scopul
verificării rezultatelor studiilor geofizice realizate anterior. O
situaţie cu totul deosebită a fost identificată în S1 unde s-a
remarcat existenţa unui şanţ, cu profil în formă de V, având ad.
de aprox. 0,70 m, umplut cu o cantitate apreciabilă de chirpici
arşi, alături de care au fost înregistrate câteva fragmente
ceramice atribuite culturii Gumelniţa şi foarte puţine oase de
mamifere. Pentru o mai bună cunoaştere a caracteristicilor
acestui complex, s-a decis extinderea cercetării pe o suprafaţă
de 4 x 4 m. Şanţul a fost amenajat la V de cele două mari
complexe de acelaşi tip remarcate cu mult timp în urmă în
marginea tell-ului, fiind afectat de cel mai mare dintre acestea;
În acest an s-a realizat o eşantionare la nivelul tuturor
speciilor prezente în vegetaţia din zona „Cetăţuia”. Prin acest
demers se urmăreşte completarea datelor avute la dispoziţie în
spaţiul menţionat la nivelul mediului înconjurător actual.
Rezultatele obţinute vor fi comparate cu informaţiile
înregistrate prin cercetarea nivelurilor de locuire eneolitice din
aşezarea-tell şi zona de locuire exterioară;
O atenţie deosebită a fost acordată studiilor topografice,
activitate ce a condus la înregistrarea unui volum apreciabil de
date. În acest sens a fost completat planul tell-ului, s-au
realizat planurile zonei de locuire exterioare şi aşezării
gumelniţene din punctul „Mocuţa”. Cu adevărat interesantă
este identificarea unui val aflat la V de zona de locuire
eneolitică din exteriorul tell-ului. Este dificil de menţionat în