pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Astfel, au fost identificate trei „lentile” de aglomerare a
pieselor, situate fie la contactul dintre depozitele stratigrafice I
(depozit de acumulare de humus, gri-cenuşiu) şi II (depozit
compact, lutos-nisipos, crem-gălbui) (0,25-0,30 m ad., de la
caroiaj), sau II şi III (depozit compact, lutos-argilos, maroniuroşcat)
(0,37-0,45 m ad., de la caroiaj), fie în depozitul III (0,55-
0,60 m ad., de la caroiaj). În cazul primei „lentile”, piesele
aparţin unei tradiţii microlitice bine definite prin prisma pieselor
de tip grattoir unguiform şi a lamelelor de câţiva milimetri
lăţime. Următoarele două aglomerări de artefacte, prezintă, în
linii mari, caracteristici comune care le ancorează într-o etapă
finală a paleoliticului (posibil epigravetiană). Ultima campanie a
avut ca obiectiv, prin deschiderea secţiunii XXXI, verificarea
poziţionării în cadrul coloanei stratigrafice a acestor „lentile”.
Dacă secţiunile anterioare nu au oferit, până acum, decât
piese litice izolate dincolo de ad. de 0,70 m, în c. A2 şi A3 ale
ultimei secţiuni deschise, la ad. de 0,80-0,83 m, au apărut
resturi de debitaj (produse de amenajare fragmentare sau
aşchii de dimensiuni reduse) puţin numeroase şi trei nuclee
epuizate, din opal de calitate medie spre bună, purtând
negative ale unor ultime desprinderi laminare. Piesele aparţin,
probabil, unui „nivel” de densitate al artefactelor care nu a
putut fi sesizat în secţiunile anterioare, datorită dimensiunilor
sale reduse; definirea sa cu mai multă acurateţe presupune
iniţierea unui demers de tipul remontajului, care să implice
toate piesele litice descoperite în punctul „La lizieră”, în
depozitul stratigrafic III, între aprox. 0,70 şi 0,95 m ad.. Acest
demers ar putea oferi rezultate interesante, cu atât mai mult cu
cât în cazul câtorva din secţiunile deschise în celălalt punct
cercetat al poienii (colina D), au fost descoperite piese destul
de numeroase până la ad. de 0,85 m, care s-ar putea constitui
într-un nivel al densităţii de material cu o semnătură
tehnologică şi culturală diferită de cele definite până acum.
Abstract:
The 2006 campaign at Lapoş - “Poiana Roman” site had
as a focus a stratigraphical survey, in order to verify the
position of three main “bulks” of lithic material statistically
defined. Alongside three such “bulks” previously identified,
some sparse lithic items appeared between 70 and 95 cm of
depth. The 2006 campaign was able to substantiate the
appurtenance of those items to a fourth, less developed level
of artifact amassing, which might make up for a quite different
technological and/or cultural mark.
106. Lăpuş, com. Lăpuş, jud. Maramureş
Punct: Gura Tinoasei
Cod sit 108231.02
Autorizaţia de cercetare arheologic[ sistematică nr.
67/2006
Colectiv: Carol Kacsó – responsabil, Dan Pop, Zamfir
Şomcutean (MJ Maramureş)
Campania din 2006, desfăşurată în intervalul de timp dintre
21 septembrie şi 10 octombrie, a vizat cercetarea unor noi
movile din cuprinsul celei de-a cincea grupări a necropolei
tumulare de la Lăpuş. Totodată s-a urmărit şi cercetarea unor
suprafeţe cât mai mari din preajma tumulilor.
Amintim că în campaniile din 2004-2005 a fost cercetat
primul tumul (T 22) din această grupare, situată la S de
celelalte grupări din cadrul necropolei 1 . Tumulul 22 se găsea în
partea vestică a grupării, aproape de capătul pantei dealului,
pe o suprafaţă relativ plană. Celelalte movile sunt dispuse pe
panta dealului.
La E de tumulul 22 se găseşte un drum comunal care a
aplatizat într-o oarecare măsură panta dealului înspre V dar, în
acelaşi timp, a accentuat-o spre E. Diferenţa de nivel de la
capătul estic al suprafeţelor E şi F (campania 2006) până la
nivelul drumului este de aprox. 3,70 m.
Pentru realizarea scopurilor propuse a fost aleasă o
suprafaţă în imediata vecinătate a drumului, în partea
inferioară a pantei dealului, pe care puteau fi observate două
mici ridicături, apropiate între ele. Prima dintre ele, denumită T
23, situată la cca. 8 m E de drum, avea forma uşor ovală,
orientată S-N, cu dimensiunile de 9/7 m, iar cea de-a doua, T
24, 9/5 m, cu aceeaşi orientare. Înălţimea celor două movile nu
depăşea 0,40 m.
În vederea obţinerii unor date cât mai concludente, au fost
trasaţi trei martori stratigrafici dispuşi în partea cea mai înaltă a
movilelor. Doi dintre ei au fost orientaţi aprox. S-N (15ºNNE),
iar cel de-al treilea, perpendicular pe primii doi, avea orientarea
E-V (15ºVNV). Dimensiunea primului martor, S-N 1, erau de
11,90/0,40 m, al celui de-al doilea, S-N 2, de 8.90/0,40 m
(lungimea era mai mică, întrucât şi suprafaţa E avea
dimensiunile mai mici), iar al martorului trei, E-V, de 13,60/0,40
m.
Aceşti martori separau şase suprafeţe denumite A, B, C, D,
E şi F cu următoarele forme şi dimensiuni: A-rectangulară:
5,50/5,10 m; B-triunghiulară: 6/5,10/7,80 m (unde 7,80 este
ipotenuza); C-rectangulară: 6/4,40 m; D-rectangulară:
5,50/4,40 m; E-rectangulară: 3/3,30 m; F-rectangulară:
5,50/3,30 m. Astfel martorul SN 1 separa între ele suprafeţele
A şi B pe de o parte de suprafeţele C şi D, iar SN 2 separa pe
acestea din urmă de suprafeţele E şi F. Martorul E-V separa
suprafeţele dinspre S, A, D şi F de cele din N, B, C şi E.
Suprafaţa afectată de cercetările arheologice a fost de 122
m 2 (fără martori stratigrafici).
Diferenţa de nivel de la capătul estic al martorului E-V
până la capătul lui vestic este de -2,54 m.
Situaţia stratigrafică se prezintă astfel:
- strat de pământ vegetal cu o gr. de până la 0,10-0,15 m.
- strat de pământ galben nisipos cu urme slabe de limonit în
partea lui inferioară, în care, în porţiunile celor două movile, se
găseau pietre de râu şi fragmente ceramice sau vase întregi
aşezate grupat; gr. acestui strat variază între 0,15-0,50 m.
- strat de pământ galben roşiatic în care, pe anumite porţiuni
se găseau numeroase pietre de râu de mici dimensiuni. Steril
din punct de vedere arheologic.
Tumulul 23 a fost deranjat de lucrările agricole practicate
aici de-a lungul timpului. Se pare că iniţial a existat şi aici o
aglomerare centrală de pietre de râu, care proteja probabil
urna şi vasele de ofrandă. Pietrele de râu au fost dispersate pe
o zonă relativ mare, în timp ce ceramica şi oasele calcinate,
sesizate de la ad. de -0,32 m, erau răspândite pe o suprafaţă
de 0,80/1,60 m. Alături de ele se găseau şi mici bucăţi de
cărbune. O groapă, plasată aprox. central, de formă ovală, a
cărei gura nu a putut fi cu certitudine marcată din cauza
rădăcinilor, pornea din pământul galben nisipos şi se adâncea
215