pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
some painted fragments, some fragments of imported vessels,
two small iron knives (one with straight blade, the other one
with curved blade), one pendant – silver small axe, a bronze
fragment from a bracelet with trumpet-shape ends, one
denarius of Augustus (11 - 10 B.C.), and animal bones.
104. Jupa, com. Jupa, jud. Caraş-Severin
[Tibiscum]
Punct: Cetate, peste Ziduri
Cod sit: 53407.02
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
122/2006
Colectiv: Doina Benea, Simona Regep Vlascici, Bogdan
Muscalu, Gabriel Socol, Marinela Trăilă (UV Timişoara)
În anul 2006 cercetările arheologice s-au efectuat în vicusul
militar la două mari complexe: clădirea XII (THERMAE) şi
clădirea XI (locuinţa).
Thermae I reprezintă un edificiu complex în care s-au
descoperit ştampilele lui cohors I Vindelicorum, ceea ce ar
sugera caracterul lor militar. Deocamdată în cursul cercetărilor
efectuate au fost dezvelite laturile de N şi de V.
În 2006 am încercat printr-o casetă de 5 x 5,5 m să
dezvelim o porţiune din sectorul acestui complex. În această
suprafaţă au fost identificate mai multe nivele de locuire din
piatră. Stratigrafic se constată următoarea situaţie:
0,00 -0,20 m- humus vegetal;
-0,20 -0,85 m- strat de dărâmătură masivă;
-0,85 -1 m- nivel de locuire antică, marcat prin ceramică;
-1 -1,06 m- strat de dărâmătură antică;
-1,07 - nivel de locuire marcat prin pământ negru- material
arheologic nesemnificativ (mai ales ceramică).
Primul strat aparţine unui edificiu din piatră de râu din care a
fost surprinsă doar o porţiune dintr-un zid orientat E-V, lat de
0,80 m. Zidul apare la ad. de 1,65 m şi a fost la un moment dat
demantelat. Peste acest nivel de locuire a fost ridicată fundaţia
zidului de incintă al thermaelor care încheie latura de V şi
continuă. Fundaţia edificiului are o l=0,80 m, iar elevaţia
propriu-zisă păstrată în unele porţiuni până la 0,15 m de la
nivelul solului actual are o l=0,70 m. Zidul reprezintă de fapt
latura de S a edificiului. El a fost dezvelit pe 4,75 m (latura de
V şi 4,20 m cea de S). Materialul arheologic descoperit în
întreaga suprafaţă este sporadic. Nu se constată amenajări ale
unor camere de baie propriu-zise. Trebuie să fie o anexă,
poate chiar intrarea cu un apodypterium.
În jumătatea nordică a suprafeţei cercetate au fost
descoperite într-o masă de lemn ars, cenuşă şi cărbune,
fragmente de opaiţe concentrate într-un punct (cca. 8
exemplare), opaiţele prezintă următoarele ştampile:
APOLAUSTI(1), FESTI(1), MURRI(1). Alături de acestea apar
fragmente de opaiţe cu unul sau mai multe ciocuri având ca
toartă supra-înălţată un vultur cu aripile desfăcute. Opaiţele de
acest tip prezintă urme de angobă roşie pe suprafaţa corpului.
Datarea lor se face în a doua jumătate a sec. al II-lea - prima
jumătate a sec. al III-lea p.Chr.
Cercetările efectuate în acest an au evidenţiat latura de S
a edificiului care urmează să fie în continuare dezvelită prin
alte 3-4 casete pentru a scoate la suprafaţă întregul edificiu.
Clădirea XI (casă de locuit). Acest edificiu a fost identificat
în cursul cercetărilor din anul 2005. Este o clădire paralelă cu
clădirea X, la 1,30 m V de aceasta. Tipologic, clădirea se
încadrează în seria acelora cu fronton îngust şi dezvoltată pe
adâncimea lotului.
În anul 2005 a fost dezvelit parţial un zid median al clădirii
pe direcţia N-S, iar prin două casete s-au dezvelit porţiuni din
zidul de incintă de E al clădirii. Primele concluzii de atunci
evidenţiau amplasarea clădirii cu faţada spre S în faţa unui
drum.
În anul 2006 s-au trasat două casete, caseta 2
(subîmpărţită cu martori în 3- a, b, c- şi o casetă 4. Dimensiuni:
caseta 2: 11 x 4 m; caseta 4: 3,40 x 6 m. Stratigrafic nu s-a
constatat o altă situaţie faţă de ceea ce cunoşteam în urma
campaniei din 2005, dar s-a putut stabili lungimea edificiului de
26,90 m pe direcţia N-S. Colţul de NE al clădirii a fost distrus
cu ocazia dezvelirii edificiului X. Planimetria între cele două
edificii X şi XI prezintă o mare asemănare. În ambele cazuri se
constată prezenţa unui portic la intrare; apoi a unui spaţiu de
cca. 10-11 m pe care nu apare nici o construcţie redând poate
o curte şi abia în jumătatea nordică apar încăperile.
Edificiul construit din piatră a fost precedat de două
amenajări din lut şi lemn. În cea de a doua fază de lemn nu se
constată utilizarea ştampilelor.
În concluzie, cercetările de la Tibiscum din anul 2006 au
condus la dezvelirea jumătăţii estice a edificiului XI,
caracterizat printr-un bogat material arheologic, mai ales
ceramică locală provincială, numeroase amfore, fragmente de
terra sigillata.
105. Lapoş, com. Lapoş, jud. Prahova
Punct: Poiana Roman
Cod sit: 133928.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
116/2006
Colectiv: Marin Cârciumaru - responsabil, Mircea
Anghelinu, Loredana Niţă, Marian Cosac, Florin Dumitru
(UV Târgovişte), Ovidiu Cârstina (CNMCD Târgovişte)
Secţiunea XXXI/2006, cu o suprafaţă de 4 m 2 , a fost
deschisă în punctul „La lizieră”, la NE faţă de S.XXVII/2003 şi
împărţită în patru carouri, numerotate A1-A4. Decaparea a fost
efectuată până la ad. de 1,30 m de la caroiaj. Coloana
stratigrafică este formată dintr-o succesiune de trei mari
depozite stratigrafice: I – depozit de acumulare de humus,
cenuşiu-închis; II – depozit compact, lutos-nisipos, cremgălbui;
III – depozit compact, lutos-argilos, maroniu-roşcat, cu
structură prismatică; partea superioară apare ca extrem de
degradată, prezentând o nuanţă albicioasă (depuneri de
calcar), în timp ce partea inferioară prezintă numeroase
„scurgeri”, de culoare gri-deschis. Cercetările desfăşurate aici
de-a lungul mai multor campanii au furnizat informaţii
interesante, privind opţiunile tehnologice (materie primă,
debitaj, unelte finite) evidenţiate de eşantioanele litice.
Decaparea în nivele minimale, de 2-3 cm şi înregistrarea
poziţiei exacte, în trei dimensiuni, a fiecărui artefact au permis
realizarea unei prelucrări statistice simple, în scopul definirii
nivelurilor de maximă densitate a materialului litic.
214