pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 fragmentată, dărâmătură, pământ negru granulos urmat apoi de solul galben, steril din punct de vedere arheologic. S2 - 48 x 1,5 m, admedie = 1,20 m, admax = 2,60 m; orientare: N- S; localizare: paralelă cu S1. A mai apărut în această secţiune un alt zid foarte gros, de 0,70 m, din cărămidă, ce se adânceşte până la -2,70 m, orientat N-S şi care se uneşte cu zidul orientat E-V, apărute în S1şi 2 la m. 42. De asemenea, C1 şi 2 se continuă şi în această secţiune. Latura de V a C1 a fost surprinsă în S2 la 0,50 m de profilul vestic, între m. 16,80 şi m. 25, faţă de nordul secţiunii. Din punct de vedere stratigrafic nu sunt elemente suplimentare faţă de cele descrise la S1. S3 - dimensiuni: 33 x 1,5 m; admedie = 1,20, admax = 1,20; orientare: N-S; localizare: capătul de N, la 20 m de chiliile actuale. Şi în această secţiune au fost surprinse urmele unei construcţii anexe (C3) ce a fost distrusă prin incendiere, după cum arată stratul gros de arsură, lemn carbonizat, cenuşă găsit la baza amenajării. Amenajarea este localizată în partea de N a secţiunii între m. 3,80 şi 10. Alte patru gropi Gr.5, Gr.6, Gr.7 şi Gr.8 au fost descoperite în această secţiune, având un conţinut de pământ cenuşos, primele două şi pământ negru, cărămidă spartă şi var celelalte două. Zidurile C2 se continuă şi în această secţiune. De asemenea şi zidurile groase, orientate E-V, ce provin de la un alt edificiu (probabil de la vechea biserică), se continuă şi în această secţiune şi întră sub profilul de V al acesteia. La m. 28, lângă zidul de N al C2, a apărut la adâncimea de 1,60 m, groapa unui mormânt (M1) care a fost dezvelit după ce o parte din martor a fost decupat. S4 - dimensiuni: 36 x 1,5 m, admedie = 1 m, admax = 1,70 m; orientare: N-S; localizare: paralelă cu S3, capătul de N de actualele chilii. C3, apărută în S3, se continuă prin prezenţa masivă a stratului de arsură, suprapus de un strat gros de dărâmătură între m. 4,20 şi 10, de la capătul de N al secţiunii. Între zidurile groase, orientate E-V, apărute în S1, 2 şi 3, ce se continuă şi în această secţiune, a fost dezvelit la adâncimea de 0,20 m un pavaj de cărămidă pe întreaga suprafaţă a secţiunii. La 9,50 m de capătul de N al secţiunii a apărut un zid din cărămidă, gros de 0,60 m, orientat N-S, ce suprapune partea sudică a C3 şi este întrerupt de zidul orientat E-V apărut la m. 11,40. La m. 23,60 un alt zid din cărămidă, orientat N-S (poate fi continuarea celui menţionat mai sus), se uneşte cu zidul de S al bisericii vechi şi se continuă dincolo de capătul de S al secţiunii, o parte din aflându-se sub profilul de E al secţiunii. Între acest zid şi profilul de V au apărut alte trei morminte (M2, M3, M4) pentru a căror dezvelire a fost necesară realizarea unor decupaje atât al în respectivul zid cât şi în profilul de E şi de V al secţiunii. S1L (livada) - dimensiuni: 10 x 3 m, admedie = 0,70m, admax = 1 m; orientare: N-S; localizare: pe panta de E a dealului Apărătura, la 13 m spre E de S1. Pentru a verifica traseul zidului din piatră şi cărămidă apărut în caseta 4 (care este continuarea zidului gros din cărămidă apărut în S1, S2, S3 şi S4) a fost deschisă această secţiune, la E de S1, la 13 m de aceasta şi perpendicular pe Cs 4. Zidul de piatră şi cărămidă a luat forma unei abside ce se îndreaptă spre N şi apoi spre V, fiind susţinută de trei contraforţi masivi (1,30 x 1,20 m) realizaţi din piatră de mari dimensiuni. În această secţiune, spre interiorul zidului de absidă a apărut zidăria de cărămidă din interiorul construcţiei. S2L (livada) - dimensiuni: 8 x 1,5 m, admedie = 0,50m, admax = 0,70 m; orientare: N-S; localizare: paralelă cu S1L, la 2,50 m de latura de V a acesteia. A fost săpată la 2,50 m spre V de S1L pentru a surprinde traseul zidului spre V care a fost prins în secţiunea la 0,50 m de capătul de N al acesteia. O aglomerare de cărămidă şi piatră a fost surprinsă pe întreaga suprafaţă a secţiunii, acestea putând proveni de la pavajul interior al bisericii sau de la un alt zid despărţitor. Ca şi în S1L, şi în această secţiune a fost găsit material ceramic din sec. XVIII-XIX, dar şi faianţă şi porţelan din sec. XIX-XX. Acest lucru poate fi datorat deselor taluzări ale pantei care au antrenat materiale din diferite perioade istorice. Au fost trasate în total şase casete, dintre care cinci perpendiculare pe latura de E a S1 numerotate de la N: Cs1- Cs5, şi una Cs6, perpendiculară pe latura de E S1L. Între casete şi secţiuni au fost lăsaţi martori de 0,20 m. Cs1 - dimensiuni: 2 x 1,5 m, admedie = 0,40 m, admax = 1 m; orientare: E-V; localizare: la 16 m de capătul de N al S1. A fost deschisă pentru a surprinde continuarea C1 apărută în S1. Ca urmare a deschiderii acestei casete a fost surprins colţul de NE al C1 şi zidul care se continuă spre S în Cs2. Cs2 - dimensiuni: 2,5 x 1,20 m, admedie = 0,6 0m, admax= 0,80 m; orientare: E-V; la 24,40 m de capătul de N al S1. Şi aici a fost surprins zidul de E al C1 şi chiar spaţiul de trecere dintre încăperile 1 şi 2 ale acestei construcţii. Au apărut obiecte din metal, balamale, scoabe, cuie ce provin probabil de la tocul unei uşi. Cs3 dimensiuni: 2,4 x 2 m, admedie = 0,20 m, admax = 1,20 m; orientare: E-V; localizare: la 29,20 m de capătul de N al S1. În caseta 3 a apărut pardoseala din cărămidă a C1 şi colţul de S-E al acesteia. Caseta a confirmat continuarea spre E a zidului gros apărut în S1, 2, 3 şi 4 care se constituie atât în latura de S a C1 cât şi în cea de N a unui alt edificiu, probabil biserica veche. Cs4 - dimensiuni: 2 x 1,5 m, admedie = 0,40 m, admax = 1,40 m; orientare: E-V; localizare: La 40,40 m de capătul de N al S1. S-a procedat la prelungirea casetei cu încă 8 m spre E şi lărgirea ei cu 0,5 m spre S, pentru a surprinde zidul de piatră şi cărămidă apărut, şi a verifica conturul fundaţiei. În această casetă a apărut zidul gros din cărămidă şi piatră, orientat E-V care îl continuă pe cel apărut în S1. Zidul este realizat din piatră la exterior şi cărămidă la interior, având o grosime de 1,40 m. Înspre S zidul se continuă cu cel de la C2 apărut în S1, acest zid constituie de altfel latura de E a C2. Cs5 - dimensiuni: 2,20 x 2,15 m, admedie = 0,10 m, admax = 1 m; orientare: E-V; localizare: la 45,80 m de capătul de N al S1. A fost deschisă pentru a surprinde o eventuală continuare a C2. A fost descoperit doar un zid din cărămidă, gros de 0,60 m şi orientat N-S, paralel cu zidul, cu aceeaşi orientare, apărut în S4. Cs6 - dimensiuni: 2,5 x 2,30 m, admedie = 0,10 m, admax= 0,20 m; orientare: E-V; localizare: la 4 m la capătul de N al S1L. A fost practicată la centrul zidului de cărămidă şi piatră apărut în S1L pentru a evidenţia contrafortul central din piatră. 20

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În arealul cercetat au fost puse în evidenţă fundaţii provenind de la construcţii diverse ce au existat în incinta mănăstirii din diferite perioade (locuinţe şi biserică). Construcţia 1 Era realizată din cărămidă, cu dimensiunile de 14,80 x 4,80 m şi compartimentată în trei încăperi. Prima încăpere avea dimensiunile de 3,60 x 4,20 m, a doua 5 x 2,50 m, iar a treia, probabil hol, între cele două, cu dimensiunile de 2,60 x 1,80 m. Grosimea zidurilor exterioare era de 0,70 m, iar a zidurilor despărţitoare de 0,40 m. În încăperea 1, situată în partea de N a construcţiei a fost descoperit un număr de şapte bârne din lemn (0,17 m grosime) peste care, probabil, a fost aplicată podeaua locuinţei. În încăperea 2 a fost dezvelită pardoseala formată din cărămidă dispusă orizontal pe întreaga suprafaţă a camerei. În încăperea 3 (hol) s-a observat o compartimentare în zona de V (la 1,70 m de peretele vestic) formată dintr-un zid de paiantă (gros de 0,20 m). La exteriorul încăperii 3, pe latura de V, a fost aplicat un adaos dintr-un singur rând de cărămidă, pe o porţiune de 2 m, în capătul de S, pentru a completa la acelaşi nivel zidul încăperii 1. Între încăperea 2 şi hol a fost surprins un spaţiu de trecere precum şi din încăperea 1 şi hol, zidurile despărţitoare fiind întrerupte în aceste zone. Atât zidurile exterioare cât şi cele interioare au fost tencuite cu mortar, realizate din nisip şi var, peste care au fost aplicate straturi succesive de var. Această construcţie a avut cu siguranţă destinaţia de locuinţă pentru locuitorii mănăstirii. Construcţia 2 Situată în partea de S a S1, 2, 3 şi 4, realizată din cărămidă, cu ziduri groase de 0,50 m, compartimentată în trei încăperi, avea dimensiunile de 6 x 7 m. Zidul de N al acestei construcţii a folosit ca fundaţie o parte din zidul mai vechi ce provine de la biserica veche. Construcţia are două încăperi de formă trapezoidală, prima de 3,50 x 2 m şi 3,50 x 1,80 m, iar a doua cu dimensiunile de 3,50 x 3,40 m şi 3,50 x 3,60 m, precum şi o a treia încăpere dreptunghiulară de 6 x 1,50 m. Cărămida folosită la această construcţie este de factură modernă, iar liantul folosit este nisip amestecat cu lut. Între încăperea 1 şi hol a fost surprins un culoar de trecere de 1,70 m lăţime, iar în colţul de NV al încăperii 2 a fost sesizată o groapă ce provine de la un stâlp de lemn. În colţul de NV al holului, a fost surprins un mormânt de adult, fără inventar ce a apărut la ad. de -1,60 m. Atât în L1 cât şi în L2 au fost surprinse fragmente de olane de acoperiş lucrate manual, fragmente de cahle nesmălţuite, ornamentate, ce proveneau de la sistemul de încălzire. În L2 au fost descoperite fragmente ceramice, cuie, scoabe, precum şi două pipe datate în sec. al XIX-lea. În partea de V a acestei construcţii a mai fost surprins, în S4, un zid gros de 0,60 m şi lung de 12 m, pe direcţia N-S, ce provine de la o altă construcţie. Urmează ca viitoarele cercetări să clarifice apartenenţa acestuia, ca de altfel şi a fragmentului de zid, descoperit în caseta 5, aflat tot pe direcţia N-S. Construcţia 3 În S3 şi S4 între m. 3,80 şi 10 a fost surprinsă o amenajare provenită de la o construcţie din lemn de dimensiunile 6 x 3,20 m, ce ajungea pană la ad. de 1,70 m, fiind marcată în partea de S de stâlpi de lemn groşi de 0,30 m ce delimitează construcţia în S. Spaţiul aflat în discuţie prezenta amestec de cenuşă, lemn carbonizat placat în partea superioară de fragmente de cărămidă ce proveneau de la demolarea construcţiilor anterioare. La ad. de -1,70 m au apărut resturile unei posibile podele de lemn, distruse prin incendiere. Presupunem că această amenajare provine de la o construcţie anexă a mănăstirii. Biserica veche În S1 şi S2 între m. 30 şi 40 au fost descoperite ziduri groase de 0,70 m-0,80 m, orientate E-V, ce proveneau de la o construcţie mult mai masivă decât cele prezentate mai sus. Conturul acestei construcţii a fost surprins prin realizarea a două casete Cs3 şi Cs4 precum şi a două secţiuni S1L şi S2L şi a unei Cs6 paralelă cu S1L. În aceste secţiuni şi casete au fost depistate ziduri groase de 1,20 m realizate din piatră şi cărămidă. În S2 a fost surprins un alt zid gros de 0,80 m ce se uneşte la S cu zidul suprapus de C2. Prin deschiderea S3 şi S4 s-a constatat că zidurile orientate E-V semnalate anterior, au continuitate prezentând acelaşi sistem de realizare. În S4, cele două ziduri pe direcţia N-S sunt unite printr-un pavaj din cărămidă aşezat orizontal pe direcţia E-V. În profilul de V al S4, podeau de cărămidă se încheie în partea centrală cu o amenajare din zidărie de piatră şi cărămidă. În urma săpăturilor efectuate în S1L, S2L şi Cs6, a fost delimitată întreaga latură de E a construcţiei care se prezintă în formă de semicerc, susţinută de trei contraforţi din piatră, de 1,40 x 1,50 m. În S1L şi S2L a fost dezvelit pavajul din cărămidă a respectivei construcţii. Întreaga construcţie are dimensiunile de 21,5 x 12 m, având forma clasică a unei biserici în plan dreptunghiular cu absida doar la altar. Potrivit informaţiilor scrise care relatează despre prima biserică, construită la 1653 şi distrusă de cutremurul din 1735, aceasta avea ziduri din piatră şi cărămidă ca şi construcţia descoperită în cercetările din vara anului 2006, urmând ca cercetarea sistematică a sitului să aducă noi elemente în clarificare acestei probleme. În arealul cercetat au fost depistate o serie de gropi menajere de diferite forme şi dimensiuni, numerotate de la E- V, Gr1-Gr 8. Gr1 A apărut în S1, în partea de N a acesteia şi se continuă parţial în S2 între m. 0 şi 1,5. De formă aproximativ circulară cu d = 1,50 x 2,20 m cu fundul în formă de sac, porneşte de la - 1,10 m şi se închide la -3,20 m. Materialul prelevat din groapă se compune din vase ceramice, vase din porţelan şi sticlă, obiecte din metal. Gr2 A apărut în S1 între m. 14 şi 17 fiind întreruptă de zidul de N al C1. Diametrul este de cca. 2,60 m, ea a apărut de la -0,80 m şi se închide drept la ad. de -2,60 m. Materialul recoltat din această groapă este compus din numeroase fragmente ceramice şi obiecte din metal. Gr3 A apărut în S1 între m. 14 şi 17 fiind întreruptă de zidul de N al C1. Diametrul este de cca. 2,60 m, ea a apărut de la -0,80 m şi se închide drept la ad. de -2,60 m. Materialul recoltat din 21

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

În arealul cercetat au fost puse în evidenţă fundaţii<br />

provenind de la construcţii diverse ce au existat în incinta<br />

mănăstirii din diferite perioade (locuinţe şi biserică).<br />

Construcţia 1<br />

Era realizată din cărămidă, cu dimensiunile de 14,80 x 4,80<br />

m şi compartimentată în trei încăperi. Prima încăpere avea<br />

dimensiunile de 3,60 x 4,20 m, a doua 5 x 2,50 m, iar a treia,<br />

probabil hol, între cele două, cu dimensiunile de 2,60 x 1,80 m.<br />

Grosimea zidurilor exterioare era de 0,70 m, iar a zidurilor<br />

despărţitoare de 0,40 m.<br />

În încăperea 1, situată în partea de N a construcţiei a fost<br />

descoperit un număr de şapte bârne din lemn (0,17 m grosime)<br />

peste care, probabil, a fost aplicată podeaua locuinţei.<br />

În încăperea 2 a fost dezvelită pardoseala formată din<br />

cărămidă dispusă orizontal pe întreaga suprafaţă a camerei.<br />

În încăperea 3 (hol) s-a observat o compartimentare în<br />

zona de V (la 1,70 m de peretele vestic) formată dintr-un zid de<br />

paiantă (gros de 0,20 m). La exteriorul încăperii 3, pe latura de<br />

V, a fost aplicat un adaos dintr-un singur rând de cărămidă, pe<br />

o porţiune de 2 m, în capătul de S, pentru a completa la<br />

acelaşi nivel zidul încăperii 1.<br />

Între încăperea 2 şi hol a fost surprins un spaţiu de trecere<br />

precum şi din încăperea 1 şi hol, zidurile despărţitoare fiind<br />

întrerupte în aceste zone.<br />

Atât zidurile exterioare cât şi cele interioare au fost tencuite<br />

cu mortar, realizate din nisip şi var, peste care au fost aplicate<br />

straturi succesive de var. Această construcţie a avut cu<br />

siguranţă destinaţia de locuinţă pentru locuitorii mănăstirii.<br />

Construcţia 2<br />

Situată în partea de S a S1, 2, 3 şi 4, realizată din<br />

cărămidă, cu ziduri groase de 0,50 m, compartimentată în trei<br />

încăperi, avea dimensiunile de 6 x 7 m. Zidul de N al acestei<br />

construcţii a folosit ca fundaţie o parte din zidul mai vechi ce<br />

provine de la biserica veche.<br />

Construcţia are două încăperi de formă trapezoidală, prima<br />

de 3,50 x 2 m şi 3,50 x 1,80 m, iar a doua cu dimensiunile de<br />

3,50 x 3,40 m şi 3,50 x 3,60 m, precum şi o a treia încăpere<br />

dreptunghiulară de 6 x 1,50 m. Cărămida folosită la această<br />

construcţie este de factură modernă, iar liantul folosit este nisip<br />

amestecat cu lut. Între încăperea 1 şi hol a fost surprins un<br />

culoar de trecere de 1,70 m lăţime, iar în colţul de NV al<br />

încăperii 2 a fost sesizată o groapă ce provine de la un stâlp<br />

de lemn.<br />

În colţul de NV al holului, a fost surprins un mormânt de<br />

adult, fără inventar ce a apărut la ad. de -1,60 m.<br />

Atât în L1 cât şi în L2 au fost surprinse fragmente de olane<br />

de acoperiş lucrate manual, fragmente de cahle nesmălţuite,<br />

ornamentate, ce proveneau de la sistemul de încălzire.<br />

În L2 au fost descoperite fragmente ceramice, cuie,<br />

scoabe, precum şi două pipe datate în sec. al XIX-lea.<br />

În partea de V a acestei construcţii a mai fost surprins, în<br />

S4, un zid gros de 0,60 m şi lung de 12 m, pe direcţia N-S, ce<br />

provine de la o altă construcţie. Urmează ca viitoarele cercetări<br />

să clarifice apartenenţa acestuia, ca de altfel şi a fragmentului<br />

de zid, descoperit în caseta 5, aflat tot pe direcţia N-S.<br />

Construcţia 3<br />

În S3 şi S4 între m. 3,80 şi 10 a fost surprinsă o amenajare<br />

provenită de la o construcţie din lemn de dimensiunile 6 x 3,20<br />

m, ce ajungea pană la ad. de 1,70 m, fiind marcată în partea<br />

de S de stâlpi de lemn groşi de 0,30 m ce delimitează<br />

construcţia în S.<br />

Spaţiul aflat în discuţie prezenta amestec de cenuşă, lemn<br />

carbonizat placat în partea superioară de fragmente de<br />

cărămidă ce proveneau de la demolarea construcţiilor<br />

anterioare.<br />

La ad. de -1,70 m au apărut resturile unei posibile podele<br />

de lemn, distruse prin incendiere. Presupunem că această<br />

amenajare provine de la o construcţie anexă a mănăstirii.<br />

Biserica veche<br />

În S1 şi S2 între m. 30 şi 40 au fost descoperite ziduri<br />

groase de 0,70 m-0,80 m, orientate E-V, ce proveneau de la o<br />

construcţie mult mai masivă decât cele prezentate mai sus.<br />

Conturul acestei construcţii a fost surprins prin realizarea a<br />

două casete Cs3 şi Cs4 precum şi a două secţiuni S1L şi S2L<br />

şi a unei Cs6 paralelă cu S1L. În aceste secţiuni şi casete au<br />

fost depistate ziduri groase de 1,20 m realizate din piatră şi<br />

cărămidă.<br />

În S2 a fost surprins un alt zid gros de 0,80 m ce se uneşte<br />

la S cu zidul suprapus de C2.<br />

Prin deschiderea S3 şi S4 s-a constatat că zidurile<br />

orientate E-V semnalate anterior, au continuitate prezentând<br />

acelaşi sistem de realizare.<br />

În S4, cele două ziduri pe direcţia N-S sunt unite printr-un<br />

pavaj din cărămidă aşezat orizontal pe direcţia E-V.<br />

În profilul de V al S4, podeau de cărămidă se încheie în<br />

partea centrală cu o amenajare din zidărie de piatră şi<br />

cărămidă.<br />

În urma săpăturilor efectuate în S1L, S2L şi Cs6, a fost<br />

delimitată întreaga latură de E a construcţiei care se prezintă<br />

în formă de semicerc, susţinută de trei contraforţi din piatră, de<br />

1,40 x 1,50 m.<br />

În S1L şi S2L a fost dezvelit pavajul din cărămidă a<br />

respectivei construcţii.<br />

Întreaga construcţie are dimensiunile de 21,5 x 12 m,<br />

având forma clasică a unei biserici în plan dreptunghiular cu<br />

absida doar la altar.<br />

Potrivit informaţiilor scrise care relatează despre prima<br />

biserică, construită la 1653 şi distrusă de cutremurul din 1735,<br />

aceasta avea ziduri din piatră şi cărămidă ca şi construcţia<br />

descoperită în cercetările din vara anului 2006, urmând ca<br />

cercetarea sistematică a sitului să aducă noi elemente în<br />

clarificare acestei probleme.<br />

În arealul cercetat au fost depistate o serie de gropi<br />

menajere de diferite forme şi dimensiuni, numerotate de la E-<br />

V, Gr1-Gr 8.<br />

Gr1<br />

A apărut în S1, în partea de N a acesteia şi se continuă<br />

parţial în S2 între m. 0 şi 1,5. De formă aproximativ circulară cu<br />

d = 1,50 x 2,20 m cu fundul în formă de sac, porneşte de la -<br />

1,10 m şi se închide la -3,20 m. Materialul prelevat din groapă<br />

se compune din vase ceramice, vase din porţelan şi sticlă,<br />

obiecte din metal.<br />

Gr2<br />

A apărut în S1 între m. 14 şi 17 fiind întreruptă de zidul de<br />

N al C1. Diametrul este de cca. 2,60 m, ea a apărut de la -0,80<br />

m şi se închide drept la ad. de -2,60 m. Materialul recoltat din<br />

această groapă este compus din numeroase fragmente<br />

ceramice şi obiecte din metal.<br />

Gr3<br />

A apărut în S1 între m. 14 şi 17 fiind întreruptă de zidul de<br />

N al C1. Diametrul este de cca. 2,60 m, ea a apărut de la -0,80<br />

m şi se închide drept la ad. de -2,60 m. Materialul recoltat din<br />

21

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!