pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Închiderea spre S a acestei laturi a forum-ului o formează
probabil () cele două ziduri cu gr. de 0,60 m identificate la
cca. 2,40 unul de altul, în zona m. 16 şi 19 a prelungirii casetei
nr. 5 şi care au un traseu perpendicular (90°) pe prelungirea
zidului basilicii identificat în caseta nr. 5.
În continuare în sondajul - prelungire a casetei nr. 5 spre S
până la colonada dublă au fost identificate două faze de piatră
ale unor clădiri care au zidurile paralele cu zidurile care
mărginesc latura sudică a forum-ului, sigur aparţin structural
complexului de clădiri ce formează împreună forum-ul. Au fost
identificate şi urme ale compartimentărilor interioare, dar care
erau amenajate cu pereţi realizaţi din lemn, mortar şi lut.
Zidurile colonadei duble identificată şi pe această latură de
SE, au gr. de 0,60 m. cel interior şi 0,80 cel exterior. Zidul
exterior are şi o fundaţie cu cca. 0,20 m mai groasă decât
zidul, un zid foarte gros şi cu fundaţia adâncă (zid sigur
aparţinând iniţial unei alte amenajări de pe această terasă). De
semnalat că spre exterior, lângă acest zid exterior al colonadei,
apare amenajat un alt şanţ cu o deschidere de cca. 3 m şi care
are icul la cca. 2,60 m în exteriorul zidului şanţ ce are ad. de
cca. 2,20 m. La amenajarea acestui şanţ au fost "tăiate"
nivelele de locuire ce aparţin unor faze mai vechi de
amenajare a acestei zone. Distanţa de cca. 7 m între cele
două ziduri-bază a colonadei duble este aceeaşi surprinsă şi
pe celelalte laturi ale forum-ului în săpăturile anilor 2000 - 2002
- 2003.
Caseta nr. 8, a fost trasată la 21,50 N de latura nordică a
casetei nr. 5, în direct prelungirea acesteia. Caseta are 8,50 m
L şi 2,50 m l. În casetă a fost surprins zidul porticus-ului,
bazele de coloane şi colţul porticus-ului unde acesta îşi
schimbă traseul în unghi de 90° spre V. Practic traseul zidului
porticus-ului identificat în caseta nr. 5 continuă spre N cu
acelaşi traseu şi la aceeaşi distanţă - 2,80 m respectiv 3 m. de
zidurile basilicii, iar în caseta nr. 8 zidul porticus-ului este
amplasat la 3 m S spre curte, în faţa zidului exterior al
tabernae-lor de pe această latură de N a forum-ului. Astfel
avem dovada că pe laturile de E şi N, forum-ul prezintă un
porticus cu l de cca. 3 m. Fiind foarte bine păstrat la cca. 1,60 -
1,80 m înălţime zidul sudic al tabernae-i identificată în caseta
nr. 8, s-a putut măsura cu f. bună acurateţe una din
dimensiunile curţii forum-ului pe axa N-S, care este de 44,50 m
(45 m). Măsurând aceeaşi lăţime () sau lungime () şi pe axa
E-V între zidurile propriu-zise care înglobează şi porticus-ul (la
fel fiind măsurată şi axa N-S) a rezultat aceeaşi dimensiune de
44,50 m (45 m) şi a acestei laturi.
Astfel, prin cercetările efectuate în ultimii ani în Zona
centrală a forum-ului şi finalizate în campania anului 2006, au
fost identificate urmele locuirii - amenajării postromane în
forum şi s-a reuşit stabilirea dimensiunile curţii interioare care
sunt cele de 45 x 45 m.
102. Jacodu, com. Veţca, jud. Mureş
Punct: Biserica Unitariană
Cod sit: 120192.01
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă 431/2006
Colectiv: Soós Zoltán – responsabil (MJ Mureş)
Săpăturile arheologice din Jacodu, au vizat partea de NV a
bisericii unitariene şi partea de S a altarului bisericii. Satul
209
Jacodu este amplasat pe partea superioară a pârăului Veţca,
care aparţine de bazinul râului Târnava Mică. Jacodu, în evul
mediu, făcea parte din scaunul secuiesc Cristur, fiind anexat
judeţului Mureş în anii 1960. Aşezarea are două părţi distincte,
centrul actual care s-a format în sec. al XVIII-lea şi era locuit
de romano-catolici, majoritatea acestora fiind iobagi colonizaţi
în perioada Contrareformei şi partea superioară a satului care
păstrează mult din structura medievală şi era locuit în mare
majoritate de secui liberi. Partea superioară (veche) a satului
s-a format în zona bisericii parohiale, care în sec. al XVI-lea a
devenit biserică unitariană.
Biserica unitariană este amplasată pe partea dreaptă a
pârăului Veţca, pe o terasă inferioară a dealului. Pe parcursul
secolelor, edificiul a suferit multe schimbări şi transformări, în
mai multe etape. Pe baza materialului arheologic, putem spune
că biserica a păstrat arhitectura medievală până la mijlocul
sec. al XIX-lea, când a fost reconstruit altarul iar biserica a fost
lărgită mutând zidul sudic al navei bisericii cu aprox. 1,5 m
spre S. Mai multe elemente arhitectonice din goticul târziu -
ogive de cărămidă - au fost găsite în umpluturi care provin din
transformarea bisericii. Acest lucru confirmă că arhitectura
medievală a bisericii s-a păstrat până în sec. al XIX-lea. Cauza
principală a transformării a fost creşterea numărului enoriaşilor.
Din biserica medievală s-a păstrat portalul vestic, fiind
singurul element arhitectonic în stil gotic păstrat in situ. Profilul
portalului este format din două colonete simple cu două
caneluri. Acest tip de profil este destul de greu de datat
deoarece nu conţine elemente tipice pentru diferitele faze ale
goticului şi se poate încadra între anii 1350-1500. Mare parte
din faţada vestică a bisericii provine din evul mediu, excepţie
făcând partea adosată zonei sudice şi timpanul care provine
tot din reconstrucţia din sec. XIX. Zidul nordic al navei bisericii
este îmbinat cu zidul medieval a faţadei vestice, deci face
parte din structura medievală a bisericii. Reconstrucţia în stil
clasicist a bisericii a afectat tot restul structurii, altarul vechi
fiind demolat împreună cu arcul de triumf şi zidul sudic.
Biserica nu avea turn în evul mediu iar astăzi are o clopotniţă
de lemn care este situat pe partea sudică a bisericii la cca. 5 m
de poarta sudică.
Cimitirul actual se află pe latura nordică a bisericii pe deal,
deci nu afectează cimitirul medieval, care prin urmare putea să
fie parţial cercetat. Secţiunile şi casetele pentru cercetarea
arheologică au fost amplasate după cum urmează:
- S1 - situat pe partea vestică a bisericii, orientat E-V, la N e
portalul vestic, având dimensiunile de 2 x 3m.
- C1 - situat pe partea nordică a navei bisericii, având
dimensiunile de 4 x 2,5 m.
- C2 - situat lângă porticul bisericii pe latura sudică a altarului,
având dimensiunile 3 x 3 m.
Stratigrafia:
S1 - Secţiunea era situată pe partea nordică a portalului vestic
a bisericii. Am încercat să identificăm relaţia dintre zidul vestic
şi cel nordic, profilul nordic al S1 fiind la îmbinarea celor două
ziduri.
După înlăturarea umpluturii moderne de sec. XIX, la o ad.
de cca. 0,30 m, am identificat un nivel de călcare realizat din
lespezi de piatră, a cărui datare este plasată în sec. XVI-XVII.
Deasupra acestui nivel de călcare am identificat o umplutură
care provenea de la reconstrucţia bisericii din anii 1830. Cu
prilejul acestei reconstrucţii au demolat altarul gotic construind
unul mai spaţios, şi au lărgit nava bisericii spre S. Stratul de
umplutură care a rezultat din această reconstrucţie conţinea