pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Stratigrafic începând din zona m. 2-3 a acestei secţiuni nr.
VII şi până la capătul acesteia m. 23, se observă straturile
succesive de nivelări care au fost făcute, straturi ce depăşesc,
în unele locuri, chiar 2 m. Pentru necesităţile de amenajare a
forum-ului şi a zonei clădirilor centrale şi pentru obţinerea unei
zone plane necesare amplasării şi construirii dublei colonade
care trebuia să menţină un traseu rectiliniu, aşa cum a fost
proiectat iniţial, au fost necesare realizarea acestor lucrări
speciale de terasare şi nivelare pentru mărirea, spre S, SE, a
acestei terase, care aici iniţial prezenta o mare denivelare.
În zona m. 18 - 20,90 a S.VII, tăind aceste nivelări a fost
identificat un şanţ care are cca. 2,60 - 2,90 m l şi cca. 2,20 -
2,30 m ad. şi care porneşte chiar de la baza ultimului nivel
roman de călcare. Stratigrafic se observă cum acest şanţ a fost
umplut şi compactat se pare la finalul epocii romane
(postromane!). Identificăm acest şanţ de apărare cu şanţul
târziu (postroman!) care a mai fost identificat şi în secţiunile
anilor 1999, 2000, 2001, 2002 şi 2006 (prelungirea casetei nr.
5), pe toate laturile (E, N, V şi S) în afara forum-ului şi a
colonadei duble. Conform rezultatelor acestor cercetări “şanţul
târziu” înconjoară zona centrală a municipium-ului Porolissum,
fiind amenajat înspre exteriorul, înspre interiorul zonei centrale
sau prin mijlocul colonadei duble, şanţul urmăreşte acest
traseu al colonadei duble - (a se vedea Raportul din CCA 2003
- Porolissum). Aici, în secţiunea nr. VII, şanţul târziu este
amenajat înspre interiorul zonei centrale, la 2 m N de zidul
interior al colonadei duble şi lipit la S (în zona m. 16,70 - 17, 30
ai S.VII) de zidul clădirii de mari dimensiuni surprinsă aici.
Poate acest zid al clădirii respective a fost folosit pe post zid de
apărare în spatele şanţului târziu săpat aici în epoca romană
târzie.
Caseta nr. 5 şi prelungirea sa, secţiunea cu lungimea
totală de 58 m, au fost realizate în colţul estic al curţii interioare
a forum-ului (caseta 5), iar prelungirea spre S, a secţionat
latura sudică a forum - ului, inclusiv colonada dublă care
înconjoară zona centrală a municipium-ului Porolissum.
Caseta nr. 5 cu dimensiunile de 5 x 6 m, iar apoi prelungită
spre S încă 4 x 2 m. şi în final cu încă 48 x 1 m, în total 58 m a
decopertat parţial o parte din zona porticus-ului identificat prin
cercetările arheologice anterioare pe latura de E a forum-ului
din faţa basilicii spre curtea interioară şi a identificat clădirile
romane care formează latura de S a forum-ului.
Stratigrafic pe întreaga suprafaţă a casetei nr. 5 au apărut
nivelele epocii romane nederanjate ulterior. Astfel, după nivelul
de humus actual apare un strat compact de mortar şi piatră ce
provin de la prăbuşirea spre exterior a zidului estic al basilicii
spre porticus-ul dinspre curtea interioară. Acest zid s-a
prăbuşit peste un nivel compact de ţigle care proveneau de la
acoperişul porticus-ului şi al basilicii, acoperiş prăbuşit mai
devreme decât zidul. Aceste două nivele compacte, zidăria
prăbuşită peste ţiglele căzute prezintă o situaţie arheologică de
complex închis. Doar zidul basilicii, având gr. de 0,80 m., a fost
scos pe toată lungimea sa, aici nivelele de piatră şi ţigle căzute
fiind total deranjate. Ţiglele prezentau ştampilele mai multor
trupe militare ce au staţionat la Porolissum, COH III, Cohors I
Hispanorum şi Numerus Palmyrenorum Porolissensium.
Au fost surprinse două amenajări de podele. Practic peste
podeaua primei faze, cea principală apare o nivelare cu moloz
şi mortar, tecuială căzută, etc. şi se amenajează o altă podea
mult mai subţire şi slab realizată. Peste această podea, şi
peste nivelul de tencuială căzută se aşează nivelul de ţigle şi
de zidărie prăbuşită (acoperişul şi zidul estic al basilicii). Zidul
208
porticus-ului are în această zonă 0,60 m gr., dar se observă că
acest zid a fost lărgit (adăugit) refăcut ulterior. Au fost
identificate in situ bazele de coloană de piatră care sprijineau
acoperişul porticus-ului care au o cadenţă de amplasare la
3,50 m unele de altele. Dar se observă intervenţii ulterioare la
acest zid, chiar o tencuire exterioară, spre curte, cu mortar
grosolan şi ţigle fragmentare "tencuite" prinse lateral pe zid, ca
un strat de izolare. Bazele de coloană erau lucrate dintr-o
piatră de gresie nisipoasă de culoare gălbuie f. friabilă. Se
observă aspectul destul de "grosolan" al zidăriei refăcute a
porticus-ului. Distanţa spaţiului dintre zidul basilicii şi mijlocul
zidului porticus-ului este de 3 m respectiv 2,80 m măsuraţi de
pe laterala zidului porticus-ului.
În caseta nr.5, în zona prelungită a m. 9 apare, spre curte,
spre exteriorul porticus-ului, o amenajare de piatră clădită care
formează un obstacol relativ destul de gros de cca. 1,50 m şi
care are un traseu perpendicular pe faţa exterioară a zidului
porticus-ului. La nivelul de cca. 0,80 m de la nivelul podelei,
această îngrămădire de piatră are la partea sa superioară
amenajate două pietre mai mari, dispuse în unghi una faţă de
alta, formând practic o gură de canal care avea deschiderea
spre curte de cca. 0,30 m iar spre exterior de cca. 0,10 m. În
unghiul astfel format a fost identificată o piatră rotundă cu
diametrul de cca. 0,10 m care forma practic un "dop", un
sistem primitiv de blocare a acestei ”guri de evacuare a apei“.
În continuarea spre SE a acestei "guri de evacuare", a fost
identificat un canal amenajat printre ruinele căzute ale unor
ziduri mai vechi. Canalul continuă rectiliniu pornind de la gura
interioară de 0,10 m şi are lăţimea relativ constantă de cca.
0,30 m. Era un canal care a fost amenajat pentru a evacua apa
care se aduna într-un bazin ce colecta apa pluvială scursă de
pe acoperişul basilicii şi al porticus-ului din acest colţ de E al
curţii forum-ului. La momentul amenajării acestui bazin în colţul
curţii, folosind podeaua curţii special izolată şi un perete al
porticus-ului şi un "baraj" realizat din piatră şi chiar fragmente
de monumente, latura colţului de S, SE a clădirii forum-ului era
ruinată, căzută. Canalul târziu de evacuare a apei din “bazinul”
respectiv, "taie" zidul porticus-ului de pe această latură de S şi
zidurile cu gr. de 0,70 şi de 0,60 m care închid latura de S a
forum-ului. Canalul apare acoperit cu ţigle, cărămizi de diferite
mărimi şi chiar fragmente de piatră fasonată adusă de la
diverse monumente cioplite. Rezultă că la un moment dat,
locuitorii zonei centrale a oraşului au transformat centrul
oraşului, zona forum-ului într-o zonă în care au locuit efectiv. O
parte din necesarul de apă şi l-au asigurat realizând diverse
acumulări amenajate artizanal în chiar mijlocul forum-ului.
Sigur, la acel moment, apeductele nu mai funcţionau, iar
acoperişul basilicii era încă neprăbuşit. Sunt clar urme de
locuire postromană surprinse aici, a unei populaţii care-şi chiar
fortifică această zonă centrală a oraşului săpând un şanţ lat şi
adânc de apărare, şanţ ce stratigrafic şi poziţional aparţine clar
unei perioade postromane. Acest şanţ urmăreşte exteriorul
colonadei duble, uneori este amenajat între cele două ziduri
ale colonadei cum este cel surprins în prelungirea casetei nr. 5
în secţiune, în zona m. 41-48. Aici şanţul este foarte lat cca. 4-
4,30 m şi cu icul la - 2,30 m ad.. Umplut ulterior cu diverse
materiale aruncate în el, chiar fragmente de baze de coloane,
ceramică, mortare, pietre, etc, şanţul târziu, în această zonă,
odată cu amenajarea (săparea) lui acesta distruge parţial zidul
interior al colonadei duble lângă care este amenajat. Din
nivelele superioare de umplutură ale acestui şanţ a apărut o
fibulă târzie de fier de tipul cu picior întors pe dedesupt.