pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În acest an 2006 aici în zona forum au fost realizate 3 secţiuni (S.IV, S.VII şi secţiunea din prelungirea casetei nr.V) şi casetele nr. 5, nr. 6 şi nr. 8. Prin secţiunea nr. IV (numerotarea secţiunilor şi casetelor se face în continuarea celor efectuate în anul 2004 - ultimul an de cercetare în forum) cu L= 33 m şi l= 1,5 m trasată perpendicular pe latura vestică a forum-ului, s-a încercat determinarea nivelelor de locuire şi stabilirea întinderii acestei laturi de V a clădirii forum-ului. În zona m. 0 -0,25 stratigrafic apare humus-ul actual şi în zona m. 0,50-3,50 urmele unei locuiri care străpunge nivelul roman şi deranjează întreg profilul acestei zone - nivel marcat de urma unui strat de cărbune care este deranjat de această intervenţie. La ad. de cca. 0,90-0,95 m se poate observa apariţia unui nivel de podea (podeaua curţii interioare a forumului) realizată din pietriş, rocă de dimensiuni mici-mijlocii uniformizată cu un liant de var. În zona m. 6,40-7,40 apare un zid foarte gros şi bine lucrat care are cca. 0,70 m gr. şi o fundaţie de 1,00 m gr., umărul fundaţiei de 0,30 m grosime, este realizat spre curte (spre E). Zidul apare scos până la fundaţie înspre zona de N - adică în continuarea acestuia spre latura nordică a curţii. Acest zid cu gr. de 0,70 m din zona m. 7 reprezintă practic zidul dinspre curte al laturii de V, SV al forum-ului. De pe nivelul pavajului, al podelei curţii la cca. 0,90 m ad. în zona m: 4,50 din secţiunea nr. IV a apărut o monedă romană: DIVA FAUSTINA. Secţiunea S.IV în continuarea sa spre V a surprins urmele unor ziduri scoase care în fapt compartimentează această latură a forum-ului. Astfel în zona m. 11,60-12,80 apare urma unui zid scos ulterior, zid care delimita o încăpere, el având traseul paralel cu zidul gros dinspre curtea forum-ului identificat în zona m. 7 din această secţiune S.IV. De remarcat faptul că nivelul podelei lucrată dintr-un strat de pietriş nivelat cu un mortar mai deschis la culoare (cocciopesto) se află la ad. de - 0,60 m deci cu cca. 0,30 m. mai sus decât nivelul curţii ce apare la cca. 0,90 m adâncime. Astfel prin acest zid interior scos în întregime de către "jefuitorii de piatră" se creează o încăpere, un spaţiu, care are o latură (lăţimea) de cca. 4,50- 4,60 m. De semnalat că la cca. 0,80 m înspre interior de la zidul (de 0,70 m gr.), apare un rând de pietre mai mari care par să mărginească un canal () format cu marginea podelei lucrată din bolovani mai mici de piatră. Pare să fie o intervenţie ulterioară în această zonă, ori această zonă (încăpere-spaţiu) nu era acoperită - fapt greu de crezut pentru planimetria forumului. În groapa zidului interior scos din zona m. 11,60-12,80 apare în poziţie secundară un bloc masiv paralelipipedic de piatră fasonată - piatră, gresie nisipoasă de culoare galbenă, cu gr. de 0,35 m, probabil o bază de coloană sau de monument (). De semnalat că urma acestui zid interior scos a fost surprinsă şi în caseta nr. VI - realizată la 2 m S de latura sudică a secţiunii nr. IV. Începând cu m. 12,80 spre V în secţiunea S.IV nivelul podelei egalizată cu un strat de cocciopesto, este la ad. de cca. 0,40 - deci cu cca. 0,20 m mai sus decât nivelul podelei încăperii alăturate. Acest nivel al podelei se menţine până în zona m. 23-24 unde apare urma unei masive intervenţii ulterioare a "jefuitorilor de piatră" care au scos în întregime zidul exterior cel care închidea, această latură de V a forumului. A fost astfel identificat un spaţiu, o încăpere care sigur a 206 fost surprinsă pe lungimea sa - şi care ar avea astfel cca. 10 m.() L, sau această largă deschidere are acoperişul susţinut de piloni de zidărie (respectiv baze de coloane) dispuşi în două () aliniamente paralele dar care datorită îngustimii secţiunii S.IV de doar 1,5 m, nu au fost surprinşi. Cert este că pe toată lungimea sa din zona m. 12,80 până la m. 23-24, în secţiunea S.IV nu a fost surprins nici un alt zid despărţitor al acestui spaţiu de altfel destul de lung. Sub podeaua de cocciopesto, acoperit de aceasta, a fost identificat, pe lungimea lui până la m. 22, un zid care are 0,60 m. gr., zid demantelat până la acest nivel şi acoperit de podeaua încăperii forum-ului de pe această latură. Zidul aparţine unei clădiri romane, construită într-o fază premergătoare amenajării forum-ului în această suprafaţă. Stratigrafic ea aparţine ultimei faze premunicipale de amenajare a acestei zone. Clădirea a fost demantelată pentru a face loc clădirii forum-ului care s-a extins în această zonă. Continuarea acestei clădiri spre S a fost surprinsă în caseta nr. VI deschisă la 2 m S de această zonă a secţiunii nr. IV. Stratigrafic sub podeaua forum-ului în zona m. 13-22 apar mai multe nivele de amenajare a zonei care corespund, una pentru faza iniţială de lemn şi două pentru faza de piatră cu nivelările respective. Pe fundul secţiunii în zona m. 19-20 a fost surprinsă urma unui "zid de caespites" cu gr. de cca. 0,70 m ce aparţine fazei de lemn şi care are un traseu perpendicular pe zidul clădirii demantelate clădire ce aparţine fazei a II-a de piatră. Merită menţionat că nici clădirea demantelată nu are zidurile dispuse paralel şi nu "intră în plan" cu orientarea clădirii forum-ului. Forum-ul are cu câteva grade o altă orientare decât orientarea clădirilor care aparţin fazelor iniţiale de amenajare a zonei atât a "fazei de piatră" cât şi a "fazei de lemn". De la m. 23-24 unde în S.IV se termină clădirea forum-ului şi până la capătul secţiunii, deci în afara forum-ului, stratigrafic este cu totul o altă situaţie. Începând cu zona m. 23-25 se observă că de fapt, vechile ziduri ale clădirii de piatră (faza I-a) distruse de construcţia zidului exterior al forum precum şi acest zid exterior al forum-ului au fost amenajate peste o umplutură masivă de piatră, mortar, fragmente ceramice şi pământ adus. Această umplutură apare pe fundul şanţului la cca. 2,60-2,80 m. ad. având o formă rotundă cu d. mai larg la gură de peste 2 m şi îngustându-se apoi spre 1,60-1,50 m d. Pare să fi fost o fântână construită într-o fază iniţială pe acest loc, când zona era folosită ca zonă de ateliere () şi când încă probabil apeductele nu funcţionau (), sau erau în construcţie. Această "fântână", umplutura ei apare "tăiată" este intersectată spre VSV, de un şanţ ce aparţine unei fortificaţii de pământ (castru), fortificaţie identificată prin acelaşi tip de şanţ ce a apărut în secţiunile trasate pe această latură, atât în secţiunile anului 2000 cât şi în cele ale anului 2002. Şanţul fortificaţiei are icul poziţionat în zona m. 25,80 de pe profilul sudic şi la m. 26,10 pe profilul nordic al S.IV . Astfel acest şanţ de fortificaţie are un duct relativ oblic faţă de zidurile forumului; poate apare mai paralel cu orientarea iniţială clădirii fazei de lemn surprinsă în zona m. 19-20 din această secţiune S.IV. Şanţul apare cu o deschidere de cca. 3-3,50 m, iar ad. icului foarte ascuţit este la -3,60 m. Şanţul prezintă 3 nivele de umplere. Iniţial cu un pământ nisipos aproape identic cu sterilul zonei. În faza a II-a cu un pământ mai închis la culoare şi cu sporadice fragmente de cărbune şi ceramică, iar în alveolarea (nivelarea) finală apare o umplutură formată din piatră şi mortar provenită de la demantelarea zidului de 0,70 m.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 identificat în zona m. 28,0-28,70. Acest zid a fost demantelat şi nivelat în momentul construirii forum-ului. Aceeaşi demantelare la acelaşi zid a fost identificată şi în S.IV.2002 (vezi CCA 2003, s.v. Porolissum forum-zona centrală). De fapt acest zid cu gr. de 0,70 m, înconjoară jumătate (95 m) din lungimea platoul terasei pe care a fost amenajată întreaga zonă centrală a oraşului. Acesta, odată cu amenajarea ulterioară a forum-ului, formează în fapt zidul interior circular al colonadei duble ce înconjoară o suprafaţă de cca. 190 x 110 m. adică zona centrală a oraşului municipium-ului roman Porolissum. În spatele acestui zid cu gr. de 0,70 m demantelat pe latura spre forum, în S.IV, spre m. 30 => 33 apare un pământ steril cenuşiu bătut, ce formează agger surprins aici pe cca. 4 m l. Întreagă această zonă a S.IV începând de la m. 23 spre nr. 33 apare cu o ridicare a nivelului cu peste 1,5 m faţă de nivelul curţii forum-ului. Se pare că acest zid "urmăreşte" practic şanţul "fazei de lemn" faţă de care începutul şanţului este acum amplasat la cca. 0,6 m (berma) şi la cca. 2,5 m icul şanţului. În acest caz zidul cu gr. de 0,70 m ar indica că am avea aici de fapt o fază de piatră (sau o incintă de piatră pentru faza de piatră) a unui castru mai mic, iniţial, de pământ, căruia îi corespunde prima fază de umplere () a şanţului, iar fazei de piatră corespunzându-i a doua fază de umplere a şanţului. Zidul înconjoară aceeaşi suprafaţă de cca. 95 x 80 m ca şi şanţul identificat şi în secţiunile anilor 2000 şi 2002 trasate pe această terasă mai înaltă aflată la V de limita vestică exterioară a masivei clădirii a forum-ului. Caseta nr. VI a fost realizată la 2 m E de latura estică a secţiunii S.IV din zona m. 9 până la m. 15 şi are dimensiunile de 5 x 6 m. În această casetă a fost surprins acelaşi nivel al podelei surprinsă şi în S.IV la cca. - 0,60 ad. A fost surprinsă continuarea zidului scos descoperit în zona m. 11,60-12,80 din secţiunea nr. IV. De asemenea a apărut sub podeaua de cocciopesto zidul de 0,60 m gr. surprins în zona m. 14-15 din S.IV. Întreagă această zonă este foarte răvăşită şi distrusă de săpături ulterioare, iar zidul intermediar şi joncţiunea acestuia cu alt zid perpendicular este scos în întregime de către "jefuitorii de pietre". În poziţie secundară au apărut două blocuri de piatră fasonată cu dimensiunile de cca. 0,60 x 0,70 x 0,20 m, postamente de monumente sau mai degrabă "baze de coloane". Din zona de dărâmătură din caseta nr.IV, la spăcluire, au apărut mai multe monede romane: 3 monede aparţin dinastiei Severilor, iar una împăratului Domiţian. În extinderea de 4,5 x 1,5 m. a laturii estice a casetei nr.IV. spre E, a fost surprinsă urma unei instalaţii de încălzire de tip hypocaustum distrusă de "jefuitorii de cărămizi". Instalaţie amenajată într-o încăpere ce apare ca aparţinând laturii vestice a forum-ului. Acestei încăperi nu i s-au putut stabili dimensiunile, trebuie prelungită caseta spre E încă cu câţiva metri. Secţiunea nr. VII a fost trasată la SSV de capătul vestic al secţiunii nr. IV, aprox. perpendicular pe prelungirea acesteia. Secţiunea are 23 m L şi parţial verifică nivelele iniţiale surprinse într-o mai veche secţiune a anului 2001. În secţiune au apărut zidurile interioare ale unei clădiri de mari dimensiuni, clădire identificată în interiorul incintei marcată de zidul circular de 0,70 m, zid surprins şi în secţiunile din anul 2000 (secţiunea VI), în secţiunea S.IV - 2002 şi S.IV - 2006 (a se vedea prezentarea acestui zid mai sus, făcută la Secţiunea nr. IV) şi care zid este înglobat şi folosit ca un zid intermediar al acestei 207 clădiri de mari dimensiuni identificată pe această latură a platoului amplasat la V de latura vestică a clădirii forum – ului. Zidul cu gr. de 0,70 m. surprins şi în vechile secţiuni apare la m. 8 şi este amplasat pe buza estică a terasei mai înalte. Zidul are o fundaţie nu prea adâncă, dar spre S imediat lângă zid, terenul este mai adâncit cu cca. 0,40 m mai jos decât nivelul ultimului rând de pietre din fundaţie, iar la acest nivel este realizată podeaua de cocciopesto pentru amplasarea pilelor instalaţiei de hypocaustum a unei încăperi a cărui zid intermediar este acel zid cu gr. de 0,70 m. Stratigrafic se observă foarte clar că zidul şi instalaţia de încălzire nu sunt construite deodată, nu aparţin aceleaşi faze de construcţie, zidul fiind folosit, înglobat, ulterior în această construcţie de mari dimensiuni amenajată în faza municipală pe această terasă. Instalaţia acoperă cu pile de cărămidă aproape întreaga suprafaţă a încăperii mărginită de zidul despărţitor în zona m. 18 al secţiunii. Deci această cameră are 10 m L. De fapt secţiunea S.VII, este trasată peste o mare clădire amenajată aici când forum-ul funcţiona, deci este contemporană cu forum-ul. Secţiunea nr.VII are capătul sudic de la m. 23, în dreptul zidului interior al dublei colonade care înconjoară şi această suprafaţă ce aparţine zonei centrale a municipium-ului Porolissum, fazei municipale. În zona din spatele zidului de 0,70 m gr. la m. 7 - 6 - 5 - 4 apare bine reliefat pe profilul secţiunii acelaşi pământ cenuşiu-stâncos bine bătut cu urme de caespites în el, un agger ca şi în zona m. 29-33 din secţiunea S.IV - 2006 prezentată mai sus ce a fost realizată pe latura vestică a forum-ului. De fapt acest agger formează marginea mai ridicată a terasei. S-a adâncit secţiunea, surprinzându-se în zona din faţa zidului (m. 8), din buza terasei, mai multe straturi foarte groase de nivelare, straturi care au încercat să aducă nivelul acesteia cu nivelul terasei (o diferenţă de nivel de cca. 1 - 1,20 m.), iar în unele locuri chiar mai mult. Astfel sub nivelările necesitate de amenajarea ultimei faze premunicipale de piatră (faza premunicipală), - sub zona instalaţiei de hypocaustum au apărut urmele nivelate a două şanţuri de apărare care aparţin nivelurilor fortificaţiilor fazei de pământ. Un nivel de pietriş - nisip de la ad. de cca. 1,70 m marchează un prim nivel de călcare şi nivelare a buzei terasei. De la acest nivel apare un şanţ cu o deschidere de 1,0 m l (m. 10-8) din faza a I-a (poate un castru mai mic de marş, sau o primă fază a celui de-al doilea efectiv-clasic castru de pământ). Acoperind acest şanţ apare o nouă nivelare în care este amenajat şanţul cu icul la m. 12 - şanţ cu o deschidere de cca. 2,70 m l şi cca. 1,80 - 2 m ad. de la acel nivel de călcare căruia îi corespunde nivelul aflat la cca. 1 m ad. Astfel avem confirmarea că şi pe această latură de S, SE a terasei există surprins şanţul fortificaţiei din faza de pământ şi zidul incintei circulare (zidul surprins la m:8, poate faza de piatră a vechii iniţial fortificaţii de pământ de pe această terasă). În spatele agger-ului sesizat pe buza terasei, în S.VII zona m. 1,60 - 2,40 la ad. de cca. 1,55 m apare urma unui canal lucrat din zidărie prinsă cu un mortar foarte bun - opus caementicium - mai ales traseul rotunjit cu diametrul de 0,20 m al canalului interior propriu-zis care este izolat cu acest tip de mortar. Canalul este de fapt lucrat din zidărie masivă, în total un bloc paralelipipedic monolit de zidărie de cca. 0,70 m gr., în mijloc având un gol pentru circulaţia apei care avea d. de 0,20 m. Canalul a fost dezafectat într-o etapă finală de locuire a zonei, poate în faza municipală. Dezafectarea apare stratigrafic ca aparţinând epocii romane.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

identificat în zona m. 28,0-28,70. Acest zid a fost demantelat şi<br />

nivelat în momentul construirii forum-ului. Aceeaşi demantelare<br />

la acelaşi zid a fost identificată şi în S.IV.2002 (vezi CCA 2003,<br />

s.v. Porolissum forum-zona centrală). De fapt acest zid cu gr.<br />

de 0,70 m, înconjoară jumătate (95 m) din lungimea platoul<br />

terasei pe care a fost amenajată întreaga zonă centrală a<br />

oraşului. Acesta, odată cu amenajarea ulterioară a forum-ului,<br />

formează în fapt zidul interior circular al colonadei duble ce<br />

înconjoară o suprafaţă de cca. 190 x 110 m. adică zona<br />

centrală a oraşului municipium-ului roman Porolissum. În<br />

spatele acestui zid cu gr. de 0,70 m demantelat pe latura spre<br />

forum, în S.IV, spre m. 30 => 33 apare un pământ steril<br />

cenuşiu bătut, ce formează agger surprins aici pe cca. 4 m l.<br />

Întreagă această zonă a S.IV începând de la m. 23 spre nr. 33<br />

apare cu o ridicare a nivelului cu peste 1,5 m faţă de nivelul<br />

curţii forum-ului. Se pare că acest zid "urmăreşte" practic<br />

şanţul "fazei de lemn" faţă de care începutul şanţului este<br />

acum amplasat la cca. 0,6 m (berma) şi la cca. 2,5 m icul<br />

şanţului. În acest caz zidul cu gr. de 0,70 m ar indica că am<br />

avea aici de fapt o fază de piatră (sau o incintă de piatră pentru<br />

faza de piatră) a unui castru mai mic, iniţial, de pământ, căruia<br />

îi corespunde prima fază de umplere () a şanţului, iar fazei de<br />

piatră corespunzându-i a doua fază de umplere a şanţului.<br />

Zidul înconjoară aceeaşi suprafaţă de cca. 95 x 80 m ca şi<br />

şanţul identificat şi în secţiunile anilor 2000 şi 2002 trasate pe<br />

această terasă mai înaltă aflată la V de limita vestică<br />

exterioară a masivei clădirii a forum-ului.<br />

Caseta nr. VI a fost realizată la 2 m E de latura estică a<br />

secţiunii S.IV din zona m. 9 până la m. <strong>15</strong> şi are dimensiunile<br />

de 5 x 6 m. În această casetă a fost surprins acelaşi nivel al<br />

podelei surprinsă şi în S.IV la cca. - 0,60 ad. A fost surprinsă<br />

continuarea zidului scos descoperit în zona m. 11,60-12,80 din<br />

secţiunea nr. IV. De asemenea a apărut sub podeaua de<br />

cocciopesto zidul de 0,60 m gr. surprins în zona m. 14-<strong>15</strong> din<br />

S.IV. Întreagă această zonă este foarte răvăşită şi distrusă de<br />

săpături ulterioare, iar zidul intermediar şi joncţiunea acestuia<br />

cu alt zid perpendicular este scos în întregime de către<br />

"jefuitorii de pietre". În poziţie secundară au apărut două<br />

blocuri de piatră fasonată cu dimensiunile de cca. 0,60 x 0,70 x<br />

0,20 m, postamente de monumente sau mai degrabă "baze de<br />

coloane".<br />

Din zona de dărâmătură din caseta nr.IV, la spăcluire, au<br />

apărut mai multe monede romane: 3 monede aparţin dinastiei<br />

Severilor, iar una împăratului Domiţian.<br />

În extinderea de 4,5 x 1,5 m. a laturii estice a casetei nr.IV.<br />

spre E, a fost surprinsă urma unei instalaţii de încălzire de tip<br />

hypocaustum distrusă de "jefuitorii de cărămizi". Instalaţie<br />

amenajată într-o încăpere ce apare ca aparţinând laturii<br />

vestice a forum-ului. Acestei încăperi nu i s-au putut stabili<br />

dimensiunile, trebuie prelungită caseta spre E încă cu câţiva<br />

metri.<br />

Secţiunea nr. VII a fost trasată la SSV de capătul vestic al<br />

secţiunii nr. IV, aprox. perpendicular pe prelungirea acesteia.<br />

Secţiunea are 23 m L şi parţial verifică nivelele iniţiale<br />

surprinse într-o mai veche secţiune a anului 2001. În secţiune<br />

au apărut zidurile interioare ale unei clădiri de mari dimensiuni,<br />

clădire identificată în interiorul incintei marcată de zidul circular<br />

de 0,70 m, zid surprins şi în secţiunile din anul 2000 (secţiunea<br />

VI), în secţiunea S.IV - 2002 şi S.IV - 2006 (a se vedea<br />

prezentarea acestui zid mai sus, făcută la Secţiunea nr. IV) şi<br />

care zid este înglobat şi folosit ca un zid intermediar al acestei<br />

207<br />

clădiri de mari dimensiuni identificată pe această latură a<br />

platoului amplasat la V de latura vestică a clădirii forum – ului.<br />

Zidul cu gr. de 0,70 m. surprins şi în vechile secţiuni apare<br />

la m. 8 şi este amplasat pe buza estică a terasei mai înalte.<br />

Zidul are o fundaţie nu prea adâncă, dar spre S imediat lângă<br />

zid, terenul este mai adâncit cu cca. 0,40 m mai jos decât<br />

nivelul ultimului rând de pietre din fundaţie, iar la acest nivel<br />

este realizată podeaua de cocciopesto pentru amplasarea<br />

pilelor instalaţiei de hypocaustum a unei încăperi a cărui zid<br />

intermediar este acel zid cu gr. de 0,70 m. Stratigrafic se<br />

observă foarte clar că zidul şi instalaţia de încălzire nu sunt<br />

construite deodată, nu aparţin aceleaşi faze de construcţie,<br />

zidul fiind folosit, înglobat, ulterior în această construcţie de<br />

mari dimensiuni amenajată în faza municipală pe această<br />

terasă. Instalaţia acoperă cu pile de cărămidă aproape<br />

întreaga suprafaţă a încăperii mărginită de zidul despărţitor în<br />

zona m. 18 al secţiunii. Deci această cameră are 10 m L. De<br />

fapt secţiunea S.VII, este trasată peste o mare clădire<br />

amenajată aici când forum-ul funcţiona, deci este<br />

contemporană cu forum-ul.<br />

Secţiunea nr.VII are capătul sudic de la m. 23, în dreptul<br />

zidului interior al dublei colonade care înconjoară şi această<br />

suprafaţă ce aparţine zonei centrale a municipium-ului<br />

Porolissum, fazei municipale. În zona din spatele zidului de<br />

0,70 m gr. la m. 7 - 6 - 5 - 4 apare bine reliefat pe profilul<br />

secţiunii acelaşi pământ cenuşiu-stâncos bine bătut cu urme<br />

de caespites în el, un agger ca şi în zona m. 29-33 din<br />

secţiunea S.IV - 2006 prezentată mai sus ce a fost realizată pe<br />

latura vestică a forum-ului. De fapt acest agger formează<br />

marginea mai ridicată a terasei. S-a adâncit secţiunea,<br />

surprinzându-se în zona din faţa zidului (m. 8), din buza<br />

terasei, mai multe straturi foarte groase de nivelare, straturi<br />

care au încercat să aducă nivelul acesteia cu nivelul terasei (o<br />

diferenţă de nivel de cca. 1 - 1,20 m.), iar în unele locuri chiar<br />

mai mult. Astfel sub nivelările necesitate de amenajarea ultimei<br />

faze premunicipale de piatră (faza premunicipală), - sub zona<br />

instalaţiei de hypocaustum au apărut urmele nivelate a două<br />

şanţuri de apărare care aparţin nivelurilor fortificaţiilor fazei de<br />

pământ. Un nivel de pietriş - nisip de la ad. de cca. 1,70 m<br />

marchează un prim nivel de călcare şi nivelare a buzei terasei.<br />

De la acest nivel apare un şanţ cu o deschidere de 1,0 m l (m.<br />

10-8) din faza a I-a (poate un castru mai mic de marş, sau o<br />

primă fază a celui de-al doilea efectiv-clasic castru de pământ).<br />

Acoperind acest şanţ apare o nouă nivelare în care este<br />

amenajat şanţul cu icul la m. 12 - şanţ cu o deschidere de cca.<br />

2,70 m l şi cca. 1,80 - 2 m ad. de la acel nivel de călcare căruia<br />

îi corespunde nivelul aflat la cca. 1 m ad. Astfel avem<br />

confirmarea că şi pe această latură de S, SE a terasei există<br />

surprins şanţul fortificaţiei din faza de pământ şi zidul incintei<br />

circulare (zidul surprins la m:8, poate faza de piatră a vechii<br />

iniţial fortificaţii de pământ de pe această terasă).<br />

În spatele agger-ului sesizat pe buza terasei, în S.VII zona<br />

m. 1,60 - 2,40 la ad. de cca. 1,55 m apare urma unui canal<br />

lucrat din zidărie prinsă cu un mortar foarte bun - opus<br />

caementicium - mai ales traseul rotunjit cu diametrul de 0,20 m<br />

al canalului interior propriu-zis care este izolat cu acest tip de<br />

mortar. Canalul este de fapt lucrat din zidărie masivă, în total<br />

un bloc paralelipipedic monolit de zidărie de cca. 0,70 m gr., în<br />

mijloc având un gol pentru circulaţia apei care avea d. de 0,20<br />

m. Canalul a fost dezafectat într-o etapă finală de locuire a<br />

zonei, poate în faza municipală. Dezafectarea apare<br />

stratigrafic ca aparţinând epocii romane.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!