pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
27. Histria I, p. 99– 106; Catrinel Domăneanţu, Die
spätrömische Festungsmauer von Histria, Xenia 25, p. 265–
283.
Abstract:
In 2000, research began on the area outside the late city
precinct wall, located between the Great Gate and the Great
Tower, with the purpose of studying the early Roman city –
possibly the Hellenistic city, but also to bring out, from a
tourist’s point of view, a part of the central area of the city. The
area has suffered many interventions after the building of the
precinct wall (238 A.D.), and especially from 1914 onwards,
with the beginning of the archaeological excavations at Histria.
The 2000 – 2005 research works have brought to light three
buildings and a number of complexes, most of them to be
dated before 238 A.D.
This field campaign’s objectives were the research of
certain elements of Building no. 1 (construction details from
both chronological phases identified for this complex),
construction details of the street and the late Roman precinct
wall, as well as clearing a series of stratigraphical problems.
Building no. 1 – we have investigated the construction
details of several walls by excavating down to the foundation
level. We have also undertaken sounding excavations in order
to verify the construction technique used for several
pavements (= functioning levels) identified inside several
rooms, and the area’s stratigraphy. We have thus identified
new clues regarding Building no. 1’s extension to the west.
The street. We have identified construction details of the street
and of the collection sewer underneath it, as well as a water
collection point.
Sewer no. 2. This sewer has been only partially
investigated when a baulk was cleared. The sewer has been
identified on a length of 28 m, and its trajectory is parallel to
that of Sewer no. 3; also, between them we have identified a
layer of compact yellow-brownish earth.
The late Roman precinct wall. This year’s results indicate
that the wall’s plinth is perpendicular on an older wall, that the
tower has no plinth and is built directly on a layer of earth in
which were laid medium-size stones superposed by large
spolia. The same technique is recognizable under the wall, in
cassette A1. Thus was confirmed the information yielded by
previous excavations, according to which the Great Gate’s
bastion was built after the construction of the precinct wall.
Basilica extra muros
Viorica Rusu-Bolindeţ – responsabil de sector (MNIT),
Alexandru Bădescu (MNIR), Raluca Milea (absolventă
UBB Cluj), Carmen Rogobete, Cristina Turcu, Maria
Puriş, Ştefan Timofte, Dinu Bereteu (studenţi UBB Cluj)
Cercetările arheologice ale singurei basilici creştine timpurii
din zona extramurană a Histriei au fost reluate în anul 2005 1 ,
ele nefiind însă de mare amploare. S-a început secţionarea
anexei de NE a basilicii, în vederea obţinerii de informaţii
legate de cronologia şi funcţionalitatea acesteia. Întrucât în
zona absidei anexei, pe o porţiune de 3,00 m, stratigrafia nu a
fost deranjată de intervenţiile anterioare asupra
monumentului 2 , păstrându-se in situ bolta prăbuşită şi
fragmente de ţigle şi olane de acoperiş aparţinând ultimei faze
ale acesteia, s-a trasat o secţiune de 6,15 x 1,25 m, orientată
E-V, pe jumătatea ei nordică. După îndepărtarea elementelor
200
aparţinând ultimului nivel al anexei, s-a constatat existenţa
unei alte faze a acesteia, reprezentată de prezenţa fundaţiilor a
două ziduri, orientate N-S, respectiv E-V, care constituiau
colţul nord-estic al unei construcţii rectangulare. Fundaţia
zidului orientat N-S a fost găsită la 0,50 m de extremitatea
estică a absidei. A fost dezvelită pe lungimea de 1,00 m (ea
continuă însă înspre S, pe jumătatea necercetată a secţiunii
făcute în absidă), are l= 0,60 m şi se afla la -0,35 m ad. Este
constituită din pietre de dimesiuni mari, de calcar, bazalt şi şist,
prinse cu lut. Din ea s-au păstrat două asize. Peste ea a fost
aşezată direct fundaţia anexei absidate. Cealaltă temelie, a
zidului orientat E-V, s-a păstrat numai pe lungimea de 1,60 m,
restul ei fiind distrus de săpăturile arheologice anterioare
efectuate în anexă. Lăţimea ei este vizibilă numai pe 0,25-0,30
m, deoarece fundaţia zidului orientat similar al fazei ulterioare
a anexei (cea absidată) a suprapus-o parţial, pe porţiunea
indicată. Acest nou element constructiv descoperit ne indică
faptul că anexa a avut o formă rectangulară într-o fază
anterioară. Din păcate, datorită distrugerii stratigrafiei în
jumătatea vestică a anexei de NE de către săpăturile
anterioare, nu am putut face o corelaţionare între fazele
acesteia şi cele ale basilicii, respectiv nu am putut afla dacă
anexa nord-estică de formă rectangulară este legată de prima
fază a basilicii (în care aceasta era triabsidată) sau numai de
cea de-a doua, când monumentul a devenit o basilică cu o
singură absidă, căreia i s-au adăugat anexe pe laturile de S,
respectiv NE. Cercetarea arheologică nu a fost încheiată, ea
urmând să fie continuată în campania viitoare.
Secţiunea V-E
S-a continuat cercetarea arheologică pe cei 15 m iniţiali ai
secţiunii, în vederea finalizării dezvelirii monumentelor antice
din această zonă. Datorită intemperiilor, pe suprafaţa cercetată
în anul trecut s-au prăbuşit profilele de S şi de V. Acest lucru a
necesitat, pe de o parte, un volum foarte mare de muncă
pentru scoaterea pământului căzut din profile, iar pe de altă
parte, extinderea lăţimii secţiunii SI cu 0,60 m spre S, respectiv
prelungirea ei cu 0,80 m spre V, dimensiunile ei fiind acum de
40,80 x 5,20 m.
Obiectivul principal al campaniei anului 2006 l-a constituit
cercetarea locuinţelor elenistice din extremitatea vestică a
secţiunii 3 , precum şi continuarea adâncirii în suprafaţă pe cei
15,80 m iniţiali ai ei, în vederea finalizării cercetării în această
zonă.
Rezultatele cercetării arheologice din campania 2006 se pot
urmări prin complexele dezvelite:
Clădirea în opus graecum
Ca urmare a extinderii secţiunii spre S, din edificiul în
discuţie s-a mai descoperit o porţiune, dimensiunile cunoscute
ale acesteia fiind acum de 5,40 x 2,40 m. S-au putut observa
de asemenea şi modul de dispunere al plăcilor de calcar de pe
faţadele de N, respectiv E, ale clădirii. Astfel, pe latura nordică,
două dintre plăcile lungi (cu lungimile de 1,38, respectiv 1,60
m) şi placa dintre ele pusă pe cant (0,36 m) lipsesc, locul lor
fiind vizibil ca urmare a structurilor de zidărie pe care le
îmbrăcau în exterior. Pe latura estică, s-a dezvelit total o placă
lungă (de 1,72 x 0,20 x 0,76 m), una pusă pe cant (cu
dimensiunile de 0,20 x 0,76 m), precum şi începutul unei alte
plăci lungi, care continuă sub profilul sudic. Linia interioară a
zidurilor clădirii, ca şi tehnica de construcţie (opus incertum,
din pietre de calcar, gresie şi bazalt legate cu mortar) s-a
conturat şi mai clar datorită adâncirii cu cca. 0,20 în stratul de
dărâmare al acesteia. Din acest strat s-a scos o cantitate mare