pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
fragmentată, dărâmătură, pământ negru granulos urmat apoi
de solul galben, steril din punct de vedere arheologic.
S2 - 48 x 1,5 m, admedie = 1,20 m, admax = 2,60 m; orientare: N-
S; localizare: paralelă cu S1.
A mai apărut în această secţiune un alt zid foarte gros, de
0,70 m, din cărămidă, ce se adânceşte până la -2,70 m,
orientat N-S şi care se uneşte cu zidul orientat E-V, apărute în
S1şi 2 la m. 42.
De asemenea, C1 şi 2 se continuă şi în această secţiune.
Latura de V a C1 a fost surprinsă în S2 la 0,50 m de profilul
vestic, între m. 16,80 şi m. 25, faţă de nordul secţiunii.
Din punct de vedere stratigrafic nu sunt elemente
suplimentare faţă de cele descrise la S1.
S3 - dimensiuni: 33 x 1,5 m; admedie = 1,20, admax = 1,20;
orientare: N-S; localizare: capătul de N, la 20 m de chiliile
actuale.
Şi în această secţiune au fost surprinse urmele unei
construcţii anexe (C3) ce a fost distrusă prin incendiere, după
cum arată stratul gros de arsură, lemn carbonizat, cenuşă găsit
la baza amenajării. Amenajarea este localizată în partea de N
a secţiunii între m. 3,80 şi 10.
Alte patru gropi Gr.5, Gr.6, Gr.7 şi Gr.8 au fost descoperite
în această secţiune, având un conţinut de pământ cenuşos,
primele două şi pământ negru, cărămidă spartă şi var celelalte
două.
Zidurile C2 se continuă şi în această secţiune. De
asemenea şi zidurile groase, orientate E-V, ce provin de la un
alt edificiu (probabil de la vechea biserică), se continuă şi în
această secţiune şi întră sub profilul de V al acesteia.
La m. 28, lângă zidul de N al C2, a apărut la adâncimea de
1,60 m, groapa unui mormânt (M1) care a fost dezvelit după ce
o parte din martor a fost decupat.
S4 - dimensiuni: 36 x 1,5 m, admedie = 1 m, admax = 1,70 m;
orientare: N-S; localizare: paralelă cu S3, capătul de N de
actualele chilii.
C3, apărută în S3, se continuă prin prezenţa masivă a
stratului de arsură, suprapus de un strat gros de dărâmătură
între m. 4,20 şi 10, de la capătul de N al secţiunii. Între zidurile
groase, orientate E-V, apărute în S1, 2 şi 3, ce se continuă şi
în această secţiune, a fost dezvelit la adâncimea de 0,20 m un
pavaj de cărămidă pe întreaga suprafaţă a secţiunii.
La 9,50 m de capătul de N al secţiunii a apărut un zid din
cărămidă, gros de 0,60 m, orientat N-S, ce suprapune partea
sudică a C3 şi este întrerupt de zidul orientat E-V apărut la m.
11,40.
La m. 23,60 un alt zid din cărămidă, orientat N-S (poate fi
continuarea celui menţionat mai sus), se uneşte cu zidul de S
al bisericii vechi şi se continuă dincolo de capătul de S al
secţiunii, o parte din aflându-se sub profilul de E al secţiunii.
Între acest zid şi profilul de V au apărut alte trei morminte
(M2, M3, M4) pentru a căror dezvelire a fost necesară
realizarea unor decupaje atât al în respectivul zid cât şi în
profilul de E şi de V al secţiunii.
S1L (livada) - dimensiuni: 10 x 3 m, admedie = 0,70m, admax = 1
m; orientare: N-S; localizare: pe panta de E a dealului
Apărătura, la 13 m spre E de S1.
Pentru a verifica traseul zidului din piatră şi cărămidă
apărut în caseta 4 (care este continuarea zidului gros din
cărămidă apărut în S1, S2, S3 şi S4) a fost deschisă această
secţiune, la E de S1, la 13 m de aceasta şi perpendicular pe
Cs 4.
Zidul de piatră şi cărămidă a luat forma unei abside ce se
îndreaptă spre N şi apoi spre V, fiind susţinută de trei
contraforţi masivi (1,30 x 1,20 m) realizaţi din piatră de mari
dimensiuni.
În această secţiune, spre interiorul zidului de absidă a
apărut zidăria de cărămidă din interiorul construcţiei.
S2L (livada) - dimensiuni: 8 x 1,5 m, admedie = 0,50m, admax =
0,70 m; orientare: N-S; localizare: paralelă cu S1L, la 2,50 m
de latura de V a acesteia.
A fost săpată la 2,50 m spre V de S1L pentru a surprinde
traseul zidului spre V care a fost prins în secţiunea la 0,50 m
de capătul de N al acesteia. O aglomerare de cărămidă şi
piatră a fost surprinsă pe întreaga suprafaţă a secţiunii,
acestea putând proveni de la pavajul interior al bisericii sau de
la un alt zid despărţitor.
Ca şi în S1L, şi în această secţiune a fost găsit material
ceramic din sec. XVIII-XIX, dar şi faianţă şi porţelan din sec.
XIX-XX. Acest lucru poate fi datorat deselor taluzări ale pantei
care au antrenat materiale din diferite perioade istorice.
Au fost trasate în total şase casete, dintre care cinci
perpendiculare pe latura de E a S1 numerotate de la N: Cs1-
Cs5, şi una Cs6, perpendiculară pe latura de E S1L. Între
casete şi secţiuni au fost lăsaţi martori de 0,20 m.
Cs1 - dimensiuni: 2 x 1,5 m, admedie = 0,40 m, admax = 1 m;
orientare: E-V; localizare: la 16 m de capătul de N al S1. A fost
deschisă pentru a surprinde continuarea C1 apărută în S1. Ca
urmare a deschiderii acestei casete a fost surprins colţul de NE
al C1 şi zidul care se continuă spre S în Cs2.
Cs2 - dimensiuni: 2,5 x 1,20 m, admedie = 0,6 0m, admax= 0,80
m; orientare: E-V; la 24,40 m de capătul de N al S1. Şi aici a
fost surprins zidul de E al C1 şi chiar spaţiul de trecere dintre
încăperile 1 şi 2 ale acestei construcţii. Au apărut obiecte din
metal, balamale, scoabe, cuie ce provin probabil de la tocul
unei uşi.
Cs3 dimensiuni: 2,4 x 2 m, admedie = 0,20 m, admax = 1,20 m;
orientare: E-V; localizare: la 29,20 m de capătul de N al S1.
În caseta 3 a apărut pardoseala din cărămidă a C1 şi colţul
de S-E al acesteia. Caseta a confirmat continuarea spre E a
zidului gros apărut în S1, 2, 3 şi 4 care se constituie atât în
latura de S a C1 cât şi în cea de N a unui alt edificiu, probabil
biserica veche.
Cs4 - dimensiuni: 2 x 1,5 m, admedie = 0,40 m, admax = 1,40 m;
orientare: E-V; localizare: La 40,40 m de capătul de N al S1.
S-a procedat la prelungirea casetei cu încă 8 m spre E şi
lărgirea ei cu 0,5 m spre S, pentru a surprinde zidul de piatră şi
cărămidă apărut, şi a verifica conturul fundaţiei. În această
casetă a apărut zidul gros din cărămidă şi piatră, orientat E-V
care îl continuă pe cel apărut în S1. Zidul este realizat din
piatră la exterior şi cărămidă la interior, având o grosime de
1,40 m. Înspre S zidul se continuă cu cel de la C2 apărut în S1,
acest zid constituie de altfel latura de E a C2.
Cs5 - dimensiuni: 2,20 x 2,15 m, admedie = 0,10 m, admax = 1 m;
orientare: E-V; localizare: la 45,80 m de capătul de N al S1. A
fost deschisă pentru a surprinde o eventuală continuare a C2.
A fost descoperit doar un zid din cărămidă, gros de 0,60 m şi
orientat N-S, paralel cu zidul, cu aceeaşi orientare, apărut în
S4.
Cs6 - dimensiuni: 2,5 x 2,30 m, admedie = 0,10 m, admax= 0,20
m; orientare: E-V; localizare: la 4 m la capătul de N al S1L. A
fost practicată la centrul zidului de cărămidă şi piatră apărut în
S1L pentru a evidenţia contrafortul central din piatră.
20