pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
de V a edificiului). Este posibil ca acest zid să fi funcţionat doar
în primele faze ale edificiului.
Strada. Cercetările efectuate în casetele D2–3 au adus
elemente noi în ceea ce priveşte strada de factură elenistică 15
utilizată şi în epocă romană, care reprezintă elementul central
al primelor două nivele surprinse în acest perimetru (nivelele IA
şi IB). S-a putut cerceta canalul de sub această stradă (canal
nr. 1, orientat ca şi strada E–V) construit din plăci de calcar de
Babadag. S-au observat două placi aşezate vertical 16 foarte
bine îmbinate pe lângă placa 17 de pe fundul acestuia. Spre S a
fost surprins un bloc de calcar 18 , dispus uşor oblic, faţă de
canalul nr. 1, care ar putea veni dinspre edificiul nr. 2, astfel
încât, se poate presupune că în acest punct ar fi putut existat
un punct colector.
Canal nr. 2 19 . La demontarea martorului dintre casetele D 2–3
a fost surprinsă o porţiune 20 din traseul canalului nr. 2 21 ,
construit din plăci de calcar şi pietre fasonate legate cu mortar
foarte fin (alb-nisipos, var pietricele de râu). Traseul acestuia
este paralel cu cel al canalul nr. 3 22 , între ele fiind surprins un
strat de pământ galben maroniu compact. În interior se
observă aceeaşi manieră de construire ca cea surprinsă în
caseta G3 (mortar hidrofug 23 ).
Pentru verificarea informaţiilor din campaniile anterioare s-
au efectuat sondaje prin amenajarea denumită convenţional
Cpl 9 24 , în casetele B3–4 şi C4, până la cote de –2,00–2,15 m,
unde s-a atins nivelul pânzei freatice, confirmându-se
elementele stratigrafice surprinse anterior şi în alte zone la V
de canalul nr. 3 25 .
Zidul de incintă al cetăţii romane târzii. Cercetările s-au
efectuat în zona turnului şi a curtinei (aprox. în perimetru
încăperii L7 a edificiului nr. 1), deoarece indiciile anterioare
conduceau spre o posibilă contemporanitate a bastionului şi
turnului porţii mari. Cercetările din această campanie indică
faptul că plinta curtinei este perpendiculară pe un zid mai
vechi 26 , turnul nu are plintă, ci este construit direct pe un strat
de pământ în care sunt aşezate pietre cu dimensiuni medii,
peste care sunt dispuse blocuri spoliate de dimensiuni mari.
Aceeaşi tehnică se observă şi sub curtină, în perimetrul
cercetat din caseta –A1. Astfel, se confirmă informaţiile din
cercetările anterioare, şi anume că bastionul Porţii Mari este
construit ulterior ridicării incintei 27 .
Note:
1. Despre cercetările arheologicei întreprinse aici vezi P.
Damian, Adela Bâltâc, Date preliminare despre cercetările
arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare –Turnul
Mare (2000–2004), în SCIVA 54–55, 2003–2004, p. 131–147
cu completările din CCA 2006, p. 195–197.
2. Pentru siglele cronologice de la Histria vezi Al. Suceveanu,
Histria VI, p. 13–39; 75–92.
3. Este vorba de o stradă de factură elenistică utilizată şi în
epocă romană, a cărui traseu este parţial cunoscut şi din
cercetările intramurane (vezi Al. Suceveanu, op. cit., p. 76–79,
fig. 48); pentru porţiunea surprinsă în exteriorul incintei cetăţii
târzii vezi P. Damian, Adela Bâltâc, op. cit, p. 138–139, fig. 2,
4/a–b.
4. Pentru sistemul de săpătură din acest sector vezi CCA
campania 2000, p. 117; P. Damian, Adela Bâltâc, op. cit., p.
136 şi fig. 2.
5. Suprapus de zidul incintei târzii, era cunoscut parţial din
cercetările efectuate în cetate între anii 1949–1952, fiind
denumit „edificiul roman construit în manieră greacă”. Din
199
acest edificiu, cu intrarea pe latura de E, orientată faţă de una
dintre străzile care leagă Piaţa Mare de Terme I (Gr. Florescu,
op. cit., p. 108), au fost cercetate trei încăperi (Ibidem, p. 107–
108 şi fig. 12, 30). În cercetările întreprinse de noi în zona
extramurană au fost surprinse mai multe încăperi, fiindu-ne
foarte greu să spunem, în stadiul actual al cercetării, care sunt
relaţiile acestora cu cele cercetate în cetate.
6. Siglele folosite corespund celor de pe planul general de
săpătură (vezi P. Damian, Adela Bâltâc, op. cit., p. 136, fig. 2).
7. Vezi CCA 2006, p. 196.
8. Toate aceste ziduri sunt construite din pietre de dimensiuni
medii legate cu mortar fin (din var, nisip). Fundaţiile: Z3 = 0,40
m, Z5 = 1,20 m, Z6 = 1,36 m. Pentru alte detalii legate de
aceste ziduri P. Damian, Adela Bâltâc, op. cit., p. 143.
9. Aceste două ziduri pot fi definite ca fiind construite „în
manieră greacă”, deşi s-a constatat utilizarea mortarului în
fundaţie şi între rosturile blocurilor de calcar la construirea zidul
Z10.
10. S-a constatat că zidul Z31, din care se poate vedea doar
faţă de N, este construit din blocuri mari de calcar, având ca
liant lut ars. De asemenea, acesta se pare ca are cel puţin
două faze de funcţionare, un gol de intrare (l = 60 m) fiind
ulterior umplut. Dimensiuni surprinse: L = 4 m, l = 0,44 m, h =
1,60 m. Cercetarea a fost oprită din cauza nivelului ridicat al
pânzei freatice.
11. Acolo unde în campania anterioară ne-am oprit pe un pat
de pietre, presupuneam existenţa unui nivel de funcţionare al
edificiului.
12. Despre aceste ziduri şi cronologia lor vezi Ibidem, p. 139–
145.
13. Ibidem, p. 139, 143–144.
14. Zid, orientat V–E, construit din şisturi legate cu pământ,
surprins doar la nivelul fundaţiei, este demantelat spre E.
Dimensiuni surprinse L = 0,83 m, l = 0,46 m, h max = 0,30 m.
15. În cercetările anterioare se observase că în caseta D2
(carourile a–d 3–4) traseul străzii se întrerupea brusc, plăcile
fiind dislocate cel mai probabil odată cu construirea străzii
corespunzătoare canalului nr. 3 (vezi Ibidem, p. 145–146).
16. Dimensiuni surprinse: placa dinspre S h = 0,85 m, l max =
0,22 m; placa dinspre N h = 0,58 m, l = 0,22 m.
17. Dimensiuni surprinse: L = 1,34 m, l = 1 m, gr = 0,24 m.
18. Dimensiuni surprinse: L = 0,90 m, l = 0,18 m, gr = 0,18 m.
19. Ibidem, p. 142.
20. L = 3,96 m, l = 1 m, h = 0,48 m.
21. Despre acest canal vezi Ibidem, p. 142. În acest moment
traseul acestuia este surprins pe o L = 28 m.
22. Denumit convenţional Cpl 4, canalul este surprins pe o L
de 25 m, orientat N–S, dispus în casetele A–E3 şi F2, traseu
relativ paralel cu al zidului de incintă târziu. Pentru detalii vezi
Ibidem., p. 145–146, fig. 2, 5/a şi d.
23. Ibidem, p 142 şi nota 70.
24. mire dată unei amenajări compusă din pietre de dimensiuni
medii, fragmente tegulare şi ceramice, surprinsă încă din
campaniile anterioare în unele dintre casetele de la V de
canalul nr. 3. Vezi CCA campania 2003, p. 160–161; CCA
campania 2005, p. 196.
25. P. Damian, Adela Bâltâc, op. cit., p. 138.
26. Denumit convenţional Z35, orientat N–S, este construit din
pietre, chiar spolii, legate cu pământ. Dimensiuni surprinse: L =
0,86 m, l = 0,49 m, h max = 0,88 m.