23.12.2014 Views

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

sistematizare şi urbanism, urmează a se extinde şi moderniza<br />

o serie de spaţii comerciale.<br />

În această campanie au fost trasate 2 suprafeţe (S 1, S 2),<br />

cu dimensiunile de 3 x 3 m, respectiv 3 x 2,25 m, amplasate<br />

aprox. pe direcţia N-S, între platoul exterior al pieţei şi strada<br />

Nicolae Bălcescu. Cele mai numeroase contexte arheologice<br />

au fost identificate în S 1, deşi o parte a suprafeţei a fost<br />

afectată de o ţeavă de gaz metan, care a deranjat atât nivelul<br />

de cultură, cât şi 2 complexe. Prima observaţie care se impune<br />

este dată de faptul că, depunerile arheologice au fost în mare<br />

parte îndepărtate, o dată cu construirea pieţei agroalimentare<br />

în anii 60, locul acestora fiind luat de niveluri de umplutură,<br />

pavaje, diverse conducte pentru apă, canal, gaz etc.<br />

În S 1/2006, au fost surprinse 4 complexe arheologice,<br />

prezentate în funcţie de momentul identificării acestora, o dată<br />

cu adâncimea de -70 cm. Nivelul de cultură este subţire, din<br />

cauza motivelor expuse mai sus, inegal ca şi dimensiuni, de<br />

culoare neagră cu reflexe brune. Sterilul arheologic are o<br />

culoare brun-negriciosă, dens ca şi aspect cu pete de lut<br />

aluvionar.<br />

C 1 reprezintă o groapă de mari dimensiuni, cu un contur<br />

circular, ce se adâncea uşor spre E. Umplutura acestui<br />

complex este mai afânată decât structura nivelului arheologic,<br />

materialul arheologic (fragmente arheologice în poziţie<br />

orizontală sau uşor oblică, fragmente osteologice, lipitură),<br />

concentrându-se la partea superioră a acestuia.<br />

C 2 desemnează o groapă de dimensiuni modeste,<br />

suprinsă la limita carourilor 3 şi 4. Are o formă ovală, fund<br />

rotunjit, secţionarea acesteia evidenţiind un inventar sărac<br />

(ceramică, resturi de cărbune).<br />

C 3 reprezintă o groapă, identicată în caroul 3, cercetată<br />

parţial. Această groapă secţionează nivelul de cultură şi se<br />

adânceşte până la -108 cm de la actualul nivel de călcare.<br />

Zona cercetată are un contur circular, pereţi drepţi la partea<br />

superioară şi partea inferioară rotunjită. Primul nivel de săpare<br />

cuprinde resturi masive de lipitură, resturi de cărbune, mici<br />

fragmente ceramice în poziţie orizontală. Umplututa este<br />

densă, de culoare negră cu reflexe brune. După îndepărtarea<br />

acestor elemente a fost surprinsă o lentilă de lutuială,<br />

amestecată cu resturi vegetale mărunt tocate, pietricele şi mâl,<br />

consistentă ca şi aspect, uşor albiată. Centrul acestei lutuieli<br />

avea până la 12 cm grosime, marginea dinspre V subţiindu-se<br />

până la 6 cm. În acest nivel cu lutuială a fost suprins, pe<br />

profilul estic, la 39 cm faţă de colţul săpăturii urma unui tăruş,<br />

plasat orizontal, cu o secţiune circulară şi un diamteru de 6,5<br />

cm. Tot în cuprinsul acestei lutuieli a fost identificată o placă<br />

masivă din piatră de râu, ruptă, ovoidală în secţiune.<br />

Demontarea acestei lutuieli a arătat faptul că pe fundul gropii<br />

se concentrează un bogat material arheologic (ceramică, piese<br />

de silex, resturi de lipitură). Marginea gropii cuprinde o<br />

umplutură mai densă, cu pigmenţi de lut ars.<br />

C 4 reprezintă o groapă de mici dimensiuni surprinsă pe<br />

profilul intermediar din caroul 3. Golirea acesteia a condus la<br />

descoperirea unei singure piese arheologice (aşchie masivă de<br />

silex).<br />

Cercetarea S 2/2006, a relevat faptul că acestă zona este<br />

serios afectată de lucrări contemporane, singurul complex<br />

arheologic fiind partea inferioară a unui gropi (C 5), cu un<br />

contur aproximatic circular, inventarul acesteia constând din<br />

fragmente ceramice mărunte, resturi de cărbune, lipitură şi o<br />

piesă de silex.<br />

185<br />

Materialul arheologic, din toate complexele studiate<br />

aparţine eneoliticului timpuriu, culturii Turdaş (), cercetările<br />

viitoare urmând a face precizări de detaliu privind o încadrare<br />

cultural-cronologică mai fină a acestor materiale.<br />

Abstract:<br />

The archaeological site Hunedoara – “Piaţa Obor” is<br />

placed in the central-eastern part of the town, on the first<br />

terrace on the right of the Cerna River.<br />

The purpose of the research was the identification and<br />

rescue of the archaeological assemblages situated on the<br />

eastern part of the nowadays food marketplace. There were<br />

traced two surfaces, from north to south, between the exterior<br />

plateau of the marketplace and the Nicolae Bălcescu Street.<br />

The archaeological complexes belong to the early Aeneolithic,<br />

Turdaş culture. The following researches will determine the<br />

cultural-chronological framing of those materials.<br />

98. Isaccea, jud. Tulcea<br />

Punct: Suhat<br />

Cod sit: <strong>15</strong>9696.04<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />

127/2006<br />

Colectiv: Cristian Leonard Micu – responsabil, Florian<br />

Mihail (ICEM Tulcea), Adrian Bălăşescu, Valentin Radu,<br />

Constantin Haită, Florea Mihai (MNIR-CNCP), Florin<br />

Velicicu (UO Constanţa)<br />

Aşezarea neolitică – atribuită culturii Boian, faza Giuleşti –<br />

din punctul „Suhat” este amplasată pe o terasă relativ joasă, ce<br />

mărgineşte fosta zonă de bălţi a Dunării.<br />

Primele informaţii legate de prezenţa unor descoperiri<br />

aparţinând epocii neo-eneolitice la Isaccea îi aparţin lui E.<br />

Comşa, care semnala în zona localităţii o aşezare<br />

gumelniţeană, fără a indica şi punctul în care aceasta a fost<br />

localizată.<br />

În primăvara anului 1990, Muzeul de Arheologie Tulcea a<br />

realizat o nouă cercetare de suprafaţă în zonă, care a avut<br />

drept rezultat recoltarea unui bogat material boianogumelniţean.<br />

Începând cu 1996, ICEM Tulcea, în colaborare cu MNIR şi<br />

IAB, desfăşoară un program de cercetări sistematice în<br />

aşezarea neolitică.<br />

Principalele obiective ale campaniei 2006, desfăşurată în<br />

perioada 19 - 29 septembrie, au fost: continuarea cercetării în<br />

sondajele 1 şi 2 (Son. 1, respectiv Son. 2) deschise în<br />

campania anterioară; realizarea unui nou sondaj în zona de S<br />

a aşezării pentru stabilirea raportului dintre suprafaţa maximă<br />

de răspândire a materialului neolitic şi suprafaţa reală a<br />

aşezării neolitice; completarea planului topografic al aşezării<br />

neolitice.<br />

În cadrul Sondajelor 1 şi 2 au fost cercetate următoarele<br />

complexe arheologice neolitice (cultura Boian, faza Giuleşti):<br />

Son. 1<br />

C 192 - complexul arheologic este reprezentat de o groapă<br />

ovală, cu dmax= 1,40 m şi o ad. max= 0,20 m. În cadrul acesteia<br />

a fost observat un singur nivel de acumulare a deşeurilor<br />

menajere, compus dintr-un sediment maroniu, pigmentat cu<br />

cenuşă, chirpici arşi, asociat cu ceramică (fragmente mici),

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!