pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />
sistematizare şi urbanism, urmează a se extinde şi moderniza<br />
o serie de spaţii comerciale.<br />
În această campanie au fost trasate 2 suprafeţe (S 1, S 2),<br />
cu dimensiunile de 3 x 3 m, respectiv 3 x 2,25 m, amplasate<br />
aprox. pe direcţia N-S, între platoul exterior al pieţei şi strada<br />
Nicolae Bălcescu. Cele mai numeroase contexte arheologice<br />
au fost identificate în S 1, deşi o parte a suprafeţei a fost<br />
afectată de o ţeavă de gaz metan, care a deranjat atât nivelul<br />
de cultură, cât şi 2 complexe. Prima observaţie care se impune<br />
este dată de faptul că, depunerile arheologice au fost în mare<br />
parte îndepărtate, o dată cu construirea pieţei agroalimentare<br />
în anii 60, locul acestora fiind luat de niveluri de umplutură,<br />
pavaje, diverse conducte pentru apă, canal, gaz etc.<br />
În S 1/2006, au fost surprinse 4 complexe arheologice,<br />
prezentate în funcţie de momentul identificării acestora, o dată<br />
cu adâncimea de -70 cm. Nivelul de cultură este subţire, din<br />
cauza motivelor expuse mai sus, inegal ca şi dimensiuni, de<br />
culoare neagră cu reflexe brune. Sterilul arheologic are o<br />
culoare brun-negriciosă, dens ca şi aspect cu pete de lut<br />
aluvionar.<br />
C 1 reprezintă o groapă de mari dimensiuni, cu un contur<br />
circular, ce se adâncea uşor spre E. Umplutura acestui<br />
complex este mai afânată decât structura nivelului arheologic,<br />
materialul arheologic (fragmente arheologice în poziţie<br />
orizontală sau uşor oblică, fragmente osteologice, lipitură),<br />
concentrându-se la partea superioră a acestuia.<br />
C 2 desemnează o groapă de dimensiuni modeste,<br />
suprinsă la limita carourilor 3 şi 4. Are o formă ovală, fund<br />
rotunjit, secţionarea acesteia evidenţiind un inventar sărac<br />
(ceramică, resturi de cărbune).<br />
C 3 reprezintă o groapă, identicată în caroul 3, cercetată<br />
parţial. Această groapă secţionează nivelul de cultură şi se<br />
adânceşte până la -108 cm de la actualul nivel de călcare.<br />
Zona cercetată are un contur circular, pereţi drepţi la partea<br />
superioară şi partea inferioară rotunjită. Primul nivel de săpare<br />
cuprinde resturi masive de lipitură, resturi de cărbune, mici<br />
fragmente ceramice în poziţie orizontală. Umplututa este<br />
densă, de culoare negră cu reflexe brune. După îndepărtarea<br />
acestor elemente a fost surprinsă o lentilă de lutuială,<br />
amestecată cu resturi vegetale mărunt tocate, pietricele şi mâl,<br />
consistentă ca şi aspect, uşor albiată. Centrul acestei lutuieli<br />
avea până la 12 cm grosime, marginea dinspre V subţiindu-se<br />
până la 6 cm. În acest nivel cu lutuială a fost suprins, pe<br />
profilul estic, la 39 cm faţă de colţul săpăturii urma unui tăruş,<br />
plasat orizontal, cu o secţiune circulară şi un diamteru de 6,5<br />
cm. Tot în cuprinsul acestei lutuieli a fost identificată o placă<br />
masivă din piatră de râu, ruptă, ovoidală în secţiune.<br />
Demontarea acestei lutuieli a arătat faptul că pe fundul gropii<br />
se concentrează un bogat material arheologic (ceramică, piese<br />
de silex, resturi de lipitură). Marginea gropii cuprinde o<br />
umplutură mai densă, cu pigmenţi de lut ars.<br />
C 4 reprezintă o groapă de mici dimensiuni surprinsă pe<br />
profilul intermediar din caroul 3. Golirea acesteia a condus la<br />
descoperirea unei singure piese arheologice (aşchie masivă de<br />
silex).<br />
Cercetarea S 2/2006, a relevat faptul că acestă zona este<br />
serios afectată de lucrări contemporane, singurul complex<br />
arheologic fiind partea inferioară a unui gropi (C 5), cu un<br />
contur aproximatic circular, inventarul acesteia constând din<br />
fragmente ceramice mărunte, resturi de cărbune, lipitură şi o<br />
piesă de silex.<br />
185<br />
Materialul arheologic, din toate complexele studiate<br />
aparţine eneoliticului timpuriu, culturii Turdaş (), cercetările<br />
viitoare urmând a face precizări de detaliu privind o încadrare<br />
cultural-cronologică mai fină a acestor materiale.<br />
Abstract:<br />
The archaeological site Hunedoara – “Piaţa Obor” is<br />
placed in the central-eastern part of the town, on the first<br />
terrace on the right of the Cerna River.<br />
The purpose of the research was the identification and<br />
rescue of the archaeological assemblages situated on the<br />
eastern part of the nowadays food marketplace. There were<br />
traced two surfaces, from north to south, between the exterior<br />
plateau of the marketplace and the Nicolae Bălcescu Street.<br />
The archaeological complexes belong to the early Aeneolithic,<br />
Turdaş culture. The following researches will determine the<br />
cultural-chronological framing of those materials.<br />
98. Isaccea, jud. Tulcea<br />
Punct: Suhat<br />
Cod sit: <strong>15</strong>9696.04<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />
127/2006<br />
Colectiv: Cristian Leonard Micu – responsabil, Florian<br />
Mihail (ICEM Tulcea), Adrian Bălăşescu, Valentin Radu,<br />
Constantin Haită, Florea Mihai (MNIR-CNCP), Florin<br />
Velicicu (UO Constanţa)<br />
Aşezarea neolitică – atribuită culturii Boian, faza Giuleşti –<br />
din punctul „Suhat” este amplasată pe o terasă relativ joasă, ce<br />
mărgineşte fosta zonă de bălţi a Dunării.<br />
Primele informaţii legate de prezenţa unor descoperiri<br />
aparţinând epocii neo-eneolitice la Isaccea îi aparţin lui E.<br />
Comşa, care semnala în zona localităţii o aşezare<br />
gumelniţeană, fără a indica şi punctul în care aceasta a fost<br />
localizată.<br />
În primăvara anului 1990, Muzeul de Arheologie Tulcea a<br />
realizat o nouă cercetare de suprafaţă în zonă, care a avut<br />
drept rezultat recoltarea unui bogat material boianogumelniţean.<br />
Începând cu 1996, ICEM Tulcea, în colaborare cu MNIR şi<br />
IAB, desfăşoară un program de cercetări sistematice în<br />
aşezarea neolitică.<br />
Principalele obiective ale campaniei 2006, desfăşurată în<br />
perioada 19 - 29 septembrie, au fost: continuarea cercetării în<br />
sondajele 1 şi 2 (Son. 1, respectiv Son. 2) deschise în<br />
campania anterioară; realizarea unui nou sondaj în zona de S<br />
a aşezării pentru stabilirea raportului dintre suprafaţa maximă<br />
de răspândire a materialului neolitic şi suprafaţa reală a<br />
aşezării neolitice; completarea planului topografic al aşezării<br />
neolitice.<br />
În cadrul Sondajelor 1 şi 2 au fost cercetate următoarele<br />
complexe arheologice neolitice (cultura Boian, faza Giuleşti):<br />
Son. 1<br />
C 192 - complexul arheologic este reprezentat de o groapă<br />
ovală, cu dmax= 1,40 m şi o ad. max= 0,20 m. În cadrul acesteia<br />
a fost observat un singur nivel de acumulare a deşeurilor<br />
menajere, compus dintr-un sediment maroniu, pigmentat cu<br />
cenuşă, chirpici arşi, asociat cu ceramică (fragmente mici),