pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
(dolomită alterată). Groapa, cu fundul drept, dat de structura
nativă calcaro-dolomitică, are două momente majore de
umplere, în cel superior (culoare brun închis, cu aspect
nisipos), fiind identică cu un fragment de râşniţă.
C 20. Reprezintă o groapă de mici dimensiuni, cercetată
integral, în secţiunea S. 3, c. 23, 25, situată în imediata
apropiere a complexului C18. În singurul nivel de umplere a
gropii au fost descoperite puţine fragmente ceramice dacice şi
preistorice.
C 21. Desemnează un alt complex adâncit, cercetat integral,
identificat în S. 3, 19-22, la 0,38 m de la actualul nivel de
călcare. Complexul în formă de pişcot, a fost săpat în calcar
dolomitic, umplutura acestuia încadrându-l perioadei dacice.
C 22. Reprezintă un complex adâncit, identificat în secţiunea
S. 2, c. 9-12, la ad. de 0,40 m de la actualul nivel de călcare.
Forma complexului este una neregulată, partea estică a
acestuia fiind săpată în structura dolomito-calcaroasă. În
decursul excavării fiind identificată o structură formată din
cărămizi, nelegate cu mortar. Limita dintre carourile 10 şi 12
este marcată de groapa unui stâlp, adâncă de 0,60 m de la
conturare.
C26. Desemnează o groapă, cu un contur probabil circular,
descoperită în secţiunea S.3, c. 22, o dată cu ad.= 0,40 m de
la actualul nivel de călcare, adâncită într-un nivel steril
(dolomită alterată). Groapa, cu fundul uşor alveolat, are un
singur nivel de umplere, similar cu cel surprins în complexul
alăturat C 19, existând posibilitatea –ce va fi verificată în viitorca
şi complexul C 26, să fie alăturat complexului C 19, ca şi în
cazul complexului C 15. Aici a fost descoperit un fragment de
râşniţă.
C 29. Reprezintă o groapă, cercetată parţial, cu un contur
circular, identificată în secţiunea S.3, caroul c.1, în capătul
nordic al complexului C16, la adâncimea de 0,45 m de la
actualul nivel de călcare. Groapa avea pereţii uşor cuptoriţi,
săpaţi în structura dolomito-calcaroasă, iar fundul rotunjit.
Primul moment de umplere (brun-roşcat, dens) este suprapus
de un alt nivel (brun-cenuşiu), cu multă piatră înb compoziţie,
oase, un vas ceramic fragmentar.
C 33. Reprezintă o groapă, cercetată parţial, identificată în
secţiunea S. 3, caroul c.9, la ad. de 0,24 m de la actualul nivel
de călcare. Materialul ceramic rezultat încadrează complexul
epocii dacice.
C 38. Desemnează o groapă, cercetată parţial, cu un contur
circular, identificată în secţiunea S. 3, caroul c. 27, 29, la ad.
de 0,40 m de la actualul nivel de călcare. Umplutura
complexului cuprinde fragmente ceramice, resturi osteologice,
blocuri de calcar dolomitic şi galeţi de râu.
Stratigrafia sectoarelor cercetate este firavă, cele mai
consistente depuneri fiind în zona complexelor majore (gropi,
şanţul din S. 1 şi S. 2, structura de piatră din spatele valului de
pământ din S. 1)
Particularităţile de ordin topografic şi constructiv ale
proprietăţii, au motivat trasarea şi cercetarea a 3 secţiuni (S1,
S2, S3), amplasate în zona din vecinătatea stâlpului metalic.
Unităţile stratigrafice evidenţiate demostrează faptul că doar
unele sectoare din perimetrul cercetat pot fi legate de tipuri de
activităţi generale, respectiv construcţie, nivelare (perioada
medievală) şi construcţie, amenajare, nivelare şi umplutură
(epoca dacică). Am adoptat pentru realizarea unei cât mai fine
săpături, niveluri de 0,10 m grosime iar unde a fost cazul
nivelurile au fost stabilite la 0,05 m.
Până în prezent, au fost cercetate integral sau parţial peste
40 de complexe arheologice, majoritatea aparţinând perioadei
dacice, concentrate în secţiunea S. 3, la care se adaugă
prezenţa unor complexe încadarate perioadei medievale.
Observaţiile de până în prezent, susţin opinia conform
căreia, zona înaltă a Dealului Sânpetru a fost locuită sau
utilizată în diverse scopuri, la diverse paliere cronologice
începând din vremea culturii Tiszapolgár şi până în perioada
contemporană.
Chiar şi cercetarea unui sector redus al incintei, ne
demonstrează faptul că în perioada epocii dacice, această
înălţime era ocupată, cunoaşterea întregului repertoriu
arhitectural şi a vieţii materiale, putând fi posibilă doar în urma
unei cercetări pe scară largă a sitului.
Descoperirea unor complexe majore, precum şi a unor
elemente cheie din punct de vedere tipologic (pinteni, piese de
armament) susţin ideea mai veche a prezenţei unei cetăţi de
pământ, cu o funcţionare în timp până în sec. XIII. În acelaşi
timp, descoperirea unor materiale ceramice, în special,
specifice sec. XV-XVI pot fi legate de prezenţa în interiorul
incintei fortificate a unor structuri defensive (turn de piatră).
Până la elucidarea conţinutului acestui sit arheologic
trebuie interzisă orice lucrare de natură de aducă distrugeri
obiectivului Hunedoara-Dealul Sânpetru, care va fi cercetat şi
în anii viitori.
Pl. 42
Abstract:
This rescue digging at Hunedoara – “Sânpetru Hill” has
been performed with the aim to mount a metal pillar for
telecommunications by SC COSMOTE ROMANIAN MOBILE
TELECOMMUNICATIONS. In order to find more about the
stratigraphy of these places and taking into account the
particularities of fortification precincts from topographical and
constructive points of view, there have been researched three
sections for stratigraphic checking (S.1, S.2, and S.3), directed
north - south (S.3) and east - west (S.1 and S.2). There have
been researched more than 40 archaeological complexes
belonging mainly to the Dacian period and to the Middle Ages
as well, thus constituting important items for the study of
historical–archaeological evolution of Hunedoara City.
97. Hunedoara, jud. Hunedoara
Punct: Piaţa Obor
Cod sit: 86829.05
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 3/2006
Colectiv: Sabin Adrian Luca – responsabil (ULB Sibiu;
MN Brukenthal), Dragoş Diaconescu, Delia-Maria
Roman, Cristian Roman (MCC Hunedoara)
Situl arheologic Hunedoara-Piaţa Obor se află dispus în
zona central-estică a municipiului, pe prima terasă de dreapta
a râului Cerna, ocupând o suprafaţă întinsă, observaţie
confirmată de numeroasele puncte în care, pe parcursul anilor,
au fost descoperite materiale ceramice eneolitice.
Mobilul cercetării a fost identificarea şi salvarea
complexelor arheologice situate pe latura estică a actualei
pieţe agroalimentare, zona unde conform planului de
184