pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
din fier; în zona bazinului şi în lângă femurul drept s-au aflat
câteva fragmente de talc.
Cpl. 69.
Groapa: alveolare naturală în dolomită (A= 0,28-0,30 m), în
care s-au descoperit două zone cu fragmente arse dintr-o
cămaşă de zale, plus oase incinerate de animal. Cavitatea
avea urme puternice de incendiere, de culoare neagră, ce
contrastau puternic cu albul natural al dolomitei.
Umplutura: pământ negru ce conţinea multă cenuşă şi cărbune
de lemn.
Inventar: este evident că aici au fost depuse resturile
incendiate ale unei cămăşi din zale de fier; dacă incendierea ar
fi avut loc în cavitate atunci tot fundul şi pereţii ar fi trebuit să
aibă urme de ardere, nu numai zonele care au intrat în contact
cu materialele arse şi cu resturile încă fumegânde ale focului.
Pe fundul alveolării au fost descoperite fragmente de limonit,
bine fixate de structura naturală a platoului.
Din cămaşa de fier, puternic incendiată, s-au păstrat doar zeci
de fragmente, formate din zale rotunde ori din plăci compacte,
plus o serie de alte tipuri de piese: nituri, balamale, bare de
legătură etc. După modul cum se prezintă fragmentele păstrate
cămaşa a fost pusă, probabil, pliată pe rug. Fragmentele bine
păstrate ne indică o cămaşă de luptă de tip celtic. Precizăm că
aici s-au mai descoperit alte două complexe cu piese din a
doua jumătate a sec. III a.Chr.-prima jumătate a sec. II a.Chr.
Ofrandă: animal incinerat, împreună cu cămaşa din fier.
Datare: cca. 200 a.Chr.
Cpl. 70.
Groapa: defunctul a fost depus într-o groapă, probabil, de
formă ovală, la ad. de 0,30-0,35 m, pe un strat de pământ de
culoare brună, deci nu pe stâncă.
Umplutura: pământ brun, granulat, pietre, plus fragmente de
vase Basarabi, antrenate la săparea gropii.
Scheletul era în decubit dorsal, întins, cu capul la SV şi
picioarele la NE, cu faţa spre S, mâinile uşor curbate la coate
şi cu palmele lângă bazin; picioarele, la genunchi, erau, de
asemenea, îndoite spre exterior.
Vârsta: 12 luni.
Inventar: fibulă din bronz între humerusul drept şi coloana
vertebrală, plus un inel de bronz sub humerusul drept.
Datare: sec. I p.Chr.
Dintre piesele izolate de epocă dacică descoperite
menţionăm un inel din sârmă de bronz, cu capetele petrecute
şi înfăşurate pe corp, şi o aplică decorativă de curea () din
bară lată de bronz, cu decor „în coaste”.
Inventarul, cu excepţia cpl. nr. 69, descoperit se datează în
sec. I-eventual începutul sec. II p.Chr.
Evidenţiem importanţa descoperirilor de epocă dacică,
numărul depunerilor cu oseminte umane ridicându-se acum la
30, iar al indivizilor la minimum 54, din care 48 înhumaţi iar 6
incineraţi. Precizăm că numărul copiilor este de 42, din care 40
sunt Infans I (0-7 ani), toţi înhumaţi, şi 2 Infans II (7-14 ani),
unul inhumat şi altul incinerat!
Inhumările de copii din campania 2006 prezintă aceleaşi
caracteristici ca cele anterioare: depuneri în cavităţi naturale
ale dolomitei, orientări diferite, lipsa vaselor ceramice şi
prezenţa podoabelor şi accesoriilor vestimentare, datare
similară.
Complexul 69 este insolit şi este dificil de precizat, cu
certitudine, dacă el reprezintă un cenotaf sau o depunere
votivă; oricum, el aparţine altei perioade (cca. 200 a.Chr),
decât cea cu depuneri umane.
182
Cultura Basarabi.
În diferite zone s-au descoperit fragmente de vase
Basarabi, plus un vas în miniatură, cu un interesant decor
incizat. Reamintim că pe Platoul din Grădina Castelului s-au
mai descoperit interesante vestigii Basarabi, toate având
caracteristicile unor depuneri votive (resturi de schelete
umane, toate de maturi, depuneri de vase întregi sau
fragmentare, de vetre ori de piese cu valenţe cultuale, inclusiv
figurine).
Evul mediu
Şi în această campanie s-au descoperit piese izolate din
evul mediu timpuriu şi dezvoltat, inclusiv monede, ce sunt
legate de perioada sec. XI-XII, precum şi de existenţa
Castelului Corvinilor.
Bibliografie:
S. A: Luca et alli, CCA 2003, p.143-144, pl. 64; CCA 2004,
p.142-144, pl. 29; V. Sîrbu et alli, CCA 2005, p.178-179 ; CCA
2006, p. 176-177; V. Sîrbu, S. A. Luca, C. Roman, S. Purece,
D. Diaconescu, 2006, Dacian settlement and children
necropolis of Hunedoara. An unique discovery in the Dacian
World. Archaeological approach, pp. 187-207, în ActaTS 5.1
2005 (S.A. Luca, V. Sîrbu (ed.), Proceedings of the 7th
International Colloquium of Funerary Archaeology, Sibiu, 17-17
October 2005.
Abstract:
The archaeological campaign had the purpose to eliminate
the profile witness between the sections that had already been
excavated, to finish the research of the surfaces, which was
started in 2005, and to find out if there were any other traces
of human activity.
The digging of the profile witness leads us to the
identification of three ground burials of children, one votive
deposit or a cenotaph and isolated pieces, all of Dacian origin.
Materials belonging to Basarabi culture and the Middle
Ages (11 th – 12 th centuries) resulted after the excavation of the
surfaces started in 2005.
96. Hunedoara, jud. Hunedoara
Punct: Dealul Sânpetru
Cod sit: 86829.03
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
458/2006
Colectiv: Cristian Constantin Roman – responsabil, Sorin
Tincu, Delia Maria Roman (MCC Hunedoara), Sabin
Adrian Luca (MN Brukenthal)
Situl Hunedoara-„Dealul Sânpetru” este amplasat pe o
structură naturală înaltă formată din calcar dolomitic, plasată în
imediata apropiere a confluenţei pârâului Zlaşti cu râul Cerna.
Situl este cunoscut încă din sec. XIX, până în prezent o serie
construcţii legate de uzinele de fier şi mai apoi de combinatul
siderurgic ca şi montarea unor stâlpi metalici afectând parţial
acest sit. În anul 2006 au fost cercetate un număr de 3
secţiuni, amplasate în jurul stâlpului metalic montat de SC
Cosmote Romanian Mobile Telecommunications SA, în
interiorul incintei fortificaţiei de pământ. Suprafeţele au
următoarele dimensiuni: S. 1 (56 x 2 m), S. 2 (28 x 4 m) şi S. 3