pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 194. Topalu, com. Topalu, jud. Constanţa 382 Punct: Stânca Topalu-Cekirgea, cariera Margela 195. Tulcea, jud. Tulcea [Aegyssus] 383 Punct: Dealul Monumentului 196. Tulcea, jud. Tulcea 383 Punct: str. Ciurel, nr. 1 197. Turda, jud. Cluj [Potaissa] 384 Punct: Dealul Cetăţii 198. Turnu Măgurele, jud. Teleorman 385 Punct: La Cetate 199. Urlaţi, jud. Prahova 386 Punct: La Câmp sau La Islaz 200. Vadu Săpat, com. Vadu Săpat, jud. Prahova 387 Punct: Budureasca - Puţul Tătarului 201. Valea Crişului, com. Valea Crişului, jud. Covasna 388 Punct: Castelul Kálnoky 202. Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş-Severin 389 Punct: Pustă 203. Veţel, com. Veţel, jud. Hunedoara [Micia] 390 Punct: SE Amfiteatru 204. Vinţu de Jos, com. Vinţu de Jos, jud. Alba 390 Punct: Vila romană 205. Vităneşti, com. Vităneşti, jud. Teleorman 392 Punct: Măgurice 206. Vlaha, com. Săvădisla, jud. Cluj 393 Punct: Pad (Autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, km. 43+000 - 44+000) 207. Vlădeni, com. Vlădeni, jud. Ialomiţa 395 Punct: Popina Blagodeasca 208. Vlădila, com. Vlădila, jud. Olt 396 Punct: La pepinieră 18

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 1. Adam, com. Drăguşeni, jud. Galaţi Punct: Mănăstirea Adam Cod sit: 76193.01 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 309/2006 Colectiv: Mircea Nicu - responsabil, Costel Ilie (MI Galaţi) În urma solicitării Mănăstirii Adam, adresată DJPCCPN a jud. Galaţi, prin care se cerea avizul pentru ridicarea unei noi construcţii pe latura de E a promontoriului Apărătura, la NE de actuala biserică, aceasta a hotărât realizarea unei cercetări arheologice preventive în zona respectivă. Mănăstirea Adam este obiectiv inclus în Lista Monumentelor Istorice la poziţia GL-II-m-B-0307, fiind ctitorită la 1652 de către boierul Adam Movilă. În baza contractului numărul 499 din 27.06.2006 încheiat de MI Galaţi cu Mănăstirea Adam au fost efectuate săpături arheologice, în perioada 1-31 august 2006, de către un colectiv de specialişti format din Nicu Mircea, arheolog expert şi Ilie Costel, arheolog specialist. Conform tradiţiilor locale, prima aşezare monahală datează de la sfârşitul veacului al XVI-lea, când un călugăr venit pe aceste locuri i-a propus ciobanului ce stăpânea peste codrii ţinutului să întemeieze un schit de sihastri. Ciobanul nu numai că nu a ezitat a-i împlini dorinţa, dar el însuşi a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuţe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinţilor" şi a câtorva chilii în jurul ei, unde s-au adunat, încă de pe la 1595, călugări din mai multe părţi 1 . Prima biserică din piatră şi cărămidă a fost ridicată şi sfinţită la mijlocul sec. al XVII-lea, în timpul domnilor moldoveni Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan şi sub păstorirea episcopului Anastasie al Romanului, pe moşia serdarului Adam Movilă, de la care s-a păstrat şi numele mănăstirii 2 . Bucurându-se de numeroase danii şi de un sprijin constant al boierilor locului, mănăstirea cunoaşte, în timp, o perioadă de propăşire. La 1695, Adamul, ca şi alte sihăstrii româneşti, este închinată mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinaiului. Datorită decăderii mănăstirii, la 1759 egumenul Iorest Movilă solicita - şi domnul Moldovei, Ioan Toader Calimachi, aprobă - ca mănăstirea să devină metoc al Sfintei Mitropolii de la Iaşi 3 . Deşi puternic afectată de cutremurul din 1802, mănăstirea se reface continuu, ajungând la 1864, anul secularizării averilor mănăstireşti, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă. Mănăstire de maici, încă de pe la 1820, Adamul supravieţuieşte agresiunii timpurilor şi oamenilor până la 1959, când este desfiinţată, ca şi alte mănăstiri, de regimul comunist. Din izvoarele documentare este cunoscut faptul că pe terenul actualei mănăstiri au existat numeroase construcţii din diferite perioade ce au dispărut datorită unor factori naturali (cutremure) şi umani (în perioada comunistă au fost demolate majoritatea locuinţelor din preajma bisericii, iar unele dintre ele au fost folosite de fostul C.A.P. din localitate) 4 . 19 Se ştie că biserica ctitorită de Adam Movilă la 1652-1653, era din piatră şi cărămidă 5 şi că a fost distrusă de cutremurul din 1738 6 . Până la zidirea bisericii actuale (1802-1813), se pare că slujbele au fost ţinute într-o chilie mare sau într-o biserică de vălătuci. Biserica actuală, construită între 1802-1813, a suferit şi ea de pe urma cutremurelor, fiind deseori reparată şi consolidată, chiar în momentul de faţă fiind spre finalizare consolidarea monumentului, ce a început încă din 2002. În vederea efectuării acestei ultime consolidări a fost realizată o cercetare arheologică în interiorul bisericii şi câteva sondaje pe laturile exterioare acesteia în anul 2002. Cu acel prilej au fost puse în evidenţă urme materiale din sec. al XIX-lea, precum şi pavajul din biserică existent în acea perioadă. La suprafaţa solului pot fi sesizate resturi de cărămidă provenind de la diferite construcţii, în diferite puncte din incinta mănăstirii, precum şi zonele de înhumări de pe laturile de N şi de S ale bisericii cu morminte încadrate cronologic de la începutul sec. al XIX-lea până la mijlocul sec. al XX-lea, potrivit inscripţiilor de pe cruci şi pietre funerare. Având în vedere complexitatea de locuire în această zonă, pentru a degreva de sarcină istorică suprafaţa de aproximativ 600 m 2 , pe care urmează a se ridica noua construcţie, s-au trasat iniţial patru secţiuni orientate N-S şi încă două secţiuni, situate la 11,5 m şi 13 m spre E de S1, şi şase casete, la E de prima secţiune, ce au fost deschise datorită apariţiei unor ziduri de fundaţie în primele secţiuni. Între secţiuni au fost lăsaţi martori de 0,75 m, iar între S1 şi casete martori de 0,20 m. S1 - dimensiuni: 48 x 1,5 m, admedie = 1,20 m, admax = 3,10 m; orientare: N-S; localizare: în partea de E a platoului la 2 m S de actualele chilii, până în dreptul absidei altarului, la 21 m spre E de aceasta. În această secţiune au fost surprinse patru gropi numerotate de la N spre S, G1, G2, G3, G4, precum şi o serie de ziduri de fundaţie ce provin de la construcţiile anexe ale mănăstirii. De altfel, în aproape toată secţiunea au fost constatate urme de intensă locuire prin prezenţa masivă de cărămidă spartă, resturi de zidărie dărâmată, fragmente de olane şi cahle. Zidurile de fundaţie apărute în S1, fac parte din mai multe construcţii, numerotate C1 şi C2, şi se continuă în S2, precum şi în casetele de pe latura de E a S1. C1 este situată la 16,50 m de capătul de N al secţiunii şi se întinde până la m. 30,60, unde latura de S este constituită dintr-un zid din cărămidă, gros de 0,70 m, orientat E-V, ce se prelungeşte dincolo de limitele respectivei construcţii şi provine, probabil, de la un alt edificiu. C1 se continuă şi sub martorul de V înspre S2 şi spre martorul de E spre casetele 1 şi 2. Între m. 25 şi 30, zidul de V al construcţiei se află sub martorul dintre S1 şi S2. Zidul de S al acestei construcţii se continuă şi în S2. Construcţia 2 este situată la capătul de S al secţiunii, între m. 42 şi 48, şi aceasta suprapune parţial, pe latura de nord, un alt zid din cărămidă, gros de 0,70 m. Zidul gros are orientare E-V, este paralel cu cel menţionat mai sus şi a fost surprins atât în caseta 4 cât şi în S2. Din punct de vedere stratigrafic se poate menţiona faptul că straturile arheologice au fost puternic deranjate de factorul uman prin desele intervenţii constructive în zonă. Astfel solul vegetal are o grosime de 0,05-0,20 m şi este de regulă urmat de un nivel variind între 0,10-0,80 m format din cărămidă

Page 1 and 2: MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO

Page 3: Cuprins Lista abrevierilor / 5 List

Page 6 and 7: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 9: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC


































































































































































































Page 401: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 405 and 406: Cronica cercetãrilor arheologice d






















































Page 513: INDICI




Page 523: Cronica cercetărilor arheologice d







fost

arheologice

fragmente

campania

partea

nivelul

fiind

zona

ceramice

descoperite

cimec

cimec.ro

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC ... View more pdf (15 MB) - cIMeC

Delete template?

Save as template ?

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC