pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Cx. 2 este un şanţ orientat SE–NV, săpat pe o lungime de
18,60 m. fără a-i fi surprinse capetele. Ductul şanţului este
uşor arcuit, cu lăţimea (la nivelul de conturare) variind între
3,90 şi 5,50 m. La capătul de SE al zonei săpate şanţul se
lărgea spre E luând forma unei gropi. Pereţii şanţului erau
denivelaţi, păstrând însă constant înclinări spre interior. Dealungul
şanţului fundul era plat, însă l sa varia între 0,30 şi
1,30 m. Umplutura era negricioasă şi conţinea o mare cantitate
de fragmente ceramice, chirpic ars, topoare şi aşchii de piatră,
fragmente de râşniţe.
Cx. 3 este o platformă de chirpic cu L= 9 m şi l= 4-4,5 m.
Depunerea de chirpic era destul de compactă, având grosimi
de 0,15-0,20 m. O mare parte din chirpic era faţetat, iar în
câteva fragmente sau păstrat amprentele unor nuiele cu ductul
paralel. Printre chirpic apăreau numeroase fragmente
ceramice (chiar două vase sparte pe locul în care au fost
găsite) şi fragmente de topoare şlefuite.
Cx. 5 s-a conturat ca o pată de culoare închisă, de mari
dimensiuni ce se afla sub platforma de chirpic Cx. 3. După
săparea unui strat de 0,20 m, la răzuire s-a observat
modificarea conturului complexului arheologic acesta luând
forma unui şanţ, orientat N–S (Cx 5a). Lungimea sa era de
9,60 m, iar lăţimea sa la nivelul de conturare era de 2,60–3 m.
Umlutura avea o culoare cenuşie negricioasă cu intruziuni
brune. Pereţii erau uşor neregulaţi, înclinaţi spre interior, având
un fund plat, cu lăţimea de 0,60-0,70 m. Adâncimea era uşor
variabilă, până la maximum 1,30 m.
Cx. 7 este un complex de formă ovală (1,60 x 1,10 x 0,60
m), descoperit în vecinătatea Cx. 2, fiind descoperite în el doar
câteva fragmente ceramice.
Cx. 8 este de formă aproape circulară (1,20 x 1,10 x 0,40
m), cu fundul alveolat, fiind descoperit în zona platformei de
chirpic Cx. 4.
Cx. 9 este un complex de formă ovală (3,80 x 2 x 0,30 m) care
în partea sudică se adânceşte printr-o groapă de formă ovală
(2 x 1,4 x 0,90 m), cu un numeros material în umplutura gropii.
Cx. 10 este o platformă de chirpic (9 x 2 m.) de formă
neregulată, chirpicul fiind în poziţie secundară, cu fragmente
ceramice diseminate printre chirpic.
Cx. 11 este un complex de formă ovală (2,5 x 1,70 m),
care se adânceşte în două gropi de formă ovală (1 x 0,60 m).
În complex au fost descoperite aglomerări de fragmente
ceramice, râşniţe, piese litice.
Cx. 11a este un complex de formă ovală (2,2 x 1,60 m.),
care se adânceşte 1,8 m de la nivelul de identificare.
Cx. 12 are forma unui şanţ (5,60 x 0,80 m), cu umplutură
brun-deschis cu bucăţi de chirpic masiv, făţuit pe o parte.
Complexul se adânceşte 0,40 m de la nivelul de identificare.
Cx. 13, de formă circulară în plan, cu diametrul la
identificare de 2 m, s-a conturat sub o aglomerare de chirpic.
Complexul are fundul uşor alveolat, cu umplutură brun închis,
cu fragmente de chirpic diseminat şi fragmente ceramice.
Cx. 14 este compus din două gropi circulare (cu diametrele
de 2, respectiv 1,8 m) care se întretaie, aflate în imediata
vecinătate a Cx. 4. Au fost descoperite fragmente ceramice,
piese litice, fragmente de chirpic.
Cx. 16 este o groapă (2 x 1,5 m.)‚ cu umplutura brunnegricioasă
şi admax de 0,60 m.
Cx. 17 – groapă ovală (1,80 x 1,40 m.), adâncă de max.
0,60 m. Umplutura e brun negricioasă in partea superioară şi
brun gălbui închis în partea inferioară a complexului. Materialul
arheologic descoperit este puţin.
171
Cx. 18 – groapă aprox. circulară (2 x 2,2 m), cu admax de
0,80 m. Umplutura este brun-negricioasă în partea superioară
a gropii şi brun –gălbui închis în partea inferioară. Se remarcă
în nivelul inferior al gropii prezenţa bulgărilor de chirpic ars.
Cx. 19 – complex alungit (3,20x2,80 m.) sau poate două
gropi care se întretaie. Umplutura e brun-negricioasă şi
materialul extrem de puţin. Adâncimea maximă e de 0,20 cm.
Cx. 20 – groapă săpată parţial (deoarece se află în
marginea zonei afectate de construcţii) cu dimensiunile de 3 x
1,20 m şi ad. de 0,70 m. Umplutura e brun-negricioasă.
Cx. 21 – groapă aprox. circulară (2,90 x 2,60 m.).
Adâncimea max. este de 1,30 m. Umplutura este brun
negricioasă, cu o uşoară tendinţă de trecere spre brun gălbui
închis în jumătatea inferioară a gropii. Materialul (ceramic şi
litic) este abundent.
Cx. 23 – groapă ovală (1,10 x 0,80 m.), cu admax de 0,24
m. Umplutura este brun negricioasă în partea superioară şi
brun gălbui închis în partea inferioară a gropii. Între cele două
umpluturi diferite este un strat subţire de 4 cm. de lut brun
negricios cu pietriş şi nisip.
Cx. 25 – groapă (2,70 x 2,40 m.) cu admax de 0,60 m..
Umplutura gropii este brun-negricioasă. Materialul colectat e
numeros, remarcându-se o figurină feminină.
Cx. 26 – groapă mică circulară (cca. 1 x 1 m), puţin adâncă
(0,24 m), cu umplutură brun negricioasă şi material puţin. Spre
S Cx. 26 întâlneşte marginea Cx.17.
Cx. 27 – groapă circulară (1 x 1 m) cu umplutură brun
negricioasă şi ad. de 0,30 m.
Cx. 28 – groapă circulară (0,90 x 0,90 m) cu umplutură
brun negricioasă şi 0,10 m. adâncime.
Cx. 29 a – groapă circulară (cca. 1 x 1 m) cu umplutură
brun gălbui închis şi admax de 0,40 m. Relaţia stratigrafică cu
Cx. 29 b, nu a putut fi clar surprinsă.
Cx. 29 b – groapă ovală (1,60 x 1,10 m.) cu pereţii
prezentând urme de ardere la roşu. Umplura la bază e brun
gălbui închis, iar în partea superioară a complexului bruncenuşie
(cenuşă). Adâncimea max. a complexului este de 40
cm. Se poate presupune că groapa a servit ca vatră sau cuptor
în aer liber.
Cx. 30 – groapă cu un contur oval la gură (1,65 x 2,70), cu
umplutura de culoare brun-negricioasă, ce conţinea
numeroase fragmente ceramice şi pigmenţi de chirpic. Pereţii
gropii erau drepţi pe latura de N, în rest arcuiţi sau cu uşoare
denivelări sub forma unor trepte. Ca inventar se remarcă o
mare cantitate de ceramică, în primul rând fragmente de oale,
castroane şi fructiere cu picioare înalte. Printre acestea era şi
un fragment ceramic pictat cu bitum şi un vas miniatural. De
asemenea se remarcă materialul litic: fragmente din topoare
şlefuite, râşniţe, zdrobitoare.
Cx. 31 – groapă cu un contur ovoidal-neregulat (4,12 x
2,70 m) delimitându-se foarte clar de sterilul brun – muştariu,
prin culoarea sa neagră-cenuşie. Umplutura sa este brun
cenuşie spre marginile pereţilor şi brun negricioasă în centru,
iar spre fund apar două lentile de culoare brună. În partea de V
groapa se coveţeşte la o adâncime de 0,30 m, în timp ce în
partea de E se adânceşte sub forma unei gropi cu pereţii
înclinaţi până la adâncimea de 0,90 m, după care se lărgeşte
în formă de stup. Fundul este înclinat, admax fiind de 1,20 m de
la conturare. În umplutura gropii s-a găsit o mare cantitate de
fragmente ceramice şi piese din piatră (topoare, râşniţe). O
menţiune specială merită descoperirea în partea de sus a
umpluturii, lângă marginea estică, a unei depuneri formate din