pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
micaşist, care avea în partea superioară diametrele de la 2,15
la 2,50 m. În m. 7–10 este un şir întrerupt de lespezi de calcar
şi de micaşist, care traversează oblic secţiunea. Ici – colo în
secţiune s-a descoperit câte un fragment ceramic dacic.
Cu toate că înfăţişarea de acum a sanctuarului se
încadrează în constantele celor patrulatere, în privinţa
numărului de coloane este necesară verificarea sa în
continuare spre SV.
Concomitent cu săpătura sistematică s-a „periat” din nou
întregul sit pentru a se verifica dacă sunt urme noi ale activităţii
căutătorilor de comori. Rezultatul a fost descoperirea unui
depozit de obiecte de fier dacice format din 27 de piese.
Din altele gropi mai vechi s-au recuperat zgură de fier, un
topor, o daltă, un compas de fier şi un pond de plumb.
În sfârşit, graţie înţelegerii MCC, s-au făcut măsurătorile
necesare şi s-a întocmit planul topografic la scara 1:500 a
întregului cartier civil de V al sitului (240 ha de teren accidentat
şi împădurit).
Pl. 38
Bibliografie:
Cele mai recente date asupra zonei se găsesc în:
I. Glodariu, Addenda aux “Points de repère pour la chronologie
des citadelles et des établissements daciques des Monts
d’Orăştie”, ActaMN 32/1, 1995, p. 103-118;
I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu-Pescaru, Florin Stănescu,
Sarmizegetusa Regia – Capitala Daciei Preromane, Deva,
1996;
I. Glodariu, Sarmizegetusa Regia – capitale du royaume dace,
Transylvanian Review 10, 2, Cluj Napoca, 2001, p. 3-15;
I. Glodariu, Infrastructura sectorului de nord al terasei a XI-a de
la Sarmizegtusa Regia (I), în Daco-Geţii, Deva, 2004, p. 39-46;
E. Iaroslavschi, Zona siderurgică din preajma capitalei statului
dac, în Daco-Geţii, Deva, 2004, p. 55-62;
A. Pescaru, E. Pescaru, C. Bodó, New elements of fortification
in the area of the citadel of Costeşti-Blidaru, în Daco-Geţii,
Deva, 2004, p. 47-54;
G. Florea, L. Suciu, Consideraţii preliminare privind cercetările
arheologice de pe platoul cetăţii de la Grădiştea de Munte, în
Daco-Geţii, Deva, 2004, p. 63-74;
G. Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului, Cluj-
Napoca, 2005.
Abstract:
During the campaign of the year 2006, the archaeological
excavations consisted of three sections. Two of them were
located in the North sector of the X th terrace while the third one
was placed in the SW sector of the XI th terrace.
On the X th terrace, the main results consist of the discovery
of an andesite pilaster 1.55 m high and 0.50 – 0.52 wide and a
fragmentary small column probably placed in the upper part of
the pilaster. Both were found in a pit dug in the native stone
until -2.10 m depth, together with many other fragments of
limestone blocks, and andesite profiled pieces. This piece was
part of the andesite Big Sanctuary on the X th terrace.
Other important finds were the sixth limestone plinths on
the last two rows of the small rectangular sanctuary, located on
the XI th sanctuary. Searching for traces of illegal diggings
made by treasure hunters, we discovered an iron tools deposit
made up of 27 pieces and recovered several other iron tools
and a pond from older holes. We also made the topographic
plan (scale 1:5000) of the entire western civil district of the site
170
(240 sq.m. of forested sloping land), due to the support of the
Ministry of Culture and Religious Affairs.
89. Halmeu, com. Halmeu, jud. Satu Mare
Punct: Vamă
Cod sit: 137773.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 55/2006
Colectiv: Liviu Marta - responsabil, Ciprian Astaloş,
Zoltán Kádas, Cristian Virag (MJ Satu Mare)
Zona de frontieră dintre România şi Ucraina de la Halmeu
este bogată în vestigii arheologice din diferite perioade,
începând cu neoliticul până în evul mediu. Situl din punctul
„Vamă” a fost descoperit în 2000, tot atunci fiind făcute primele
săpături de salvare, care au dus la descoperirea unei aşezări
din neoliticul mijlociu şi a unor complexe aparţinând epocii
bronzului.
În perioada februarie–mai 2006 au fost efectuate noi
săpături de salvare în punctul „Vamă”, într-o zonă uşor mai
joasă decât cea unde au avut loc cercetările precedente, dar
totuşi aflată la o distanţă de sub 100 m. de aceasta. Săpăturile
de salvare au fost necesare datorită construirii unui punct de
control veterinar care urma să se întindă pe 6000 m 2 ,
cuprinzând două clădiri, drumuri şi parcări. Tehnica de
săpătură adoptată a fost aceea de decopertare mecanizată
controlată a humusului şi săpare manuală a complexelor
arheologice.
Toate descoperirile din această campanie au fost atribuite
neoliticului târziu (cultura Herpály) şi duc la concluzia că situl
reprezintă o aşezare. Au fost cercetate cca. 30 complexe
arheologice, în cea mai mare parte gropi, câteva şanţuri,
resturile unor locuinţe incendiate şi două complexe cu un
caracter mai special.
O parte a gropilor par a fi avut destinaţie menajeră,
deoarece inventarul lor era format din materiale şi chirpic
foarte fragmentat. Există însă şi un număr de patru gropi, în
care au fost descoperite artefacte întregi depuse în gropi (Cx.
2, Cx. 9, Cx. 31, Cx. 33). Cele două complexe speciale (Cx. 22
şi Cx. 24) ar putea fi interpretate drept morminte simbolice,
inventarul lor fiind analog celui din morminte şi cenotafuri din
neoliticul târziu din Ungaria. Varietatea complexelor
arheologice, cantitatea mare de artefacte (ceramică, plastică,
piese litice) sunt elemente ce indică importanţa cercetărilor din
vama de la Halmeu pentru neoliticul târziu din regiune.
Materialele rezultate în urma săpăturilor sunt depozitate la MJ
Satu Mare.
Cx. 1 este un complex de formă neregulată (6 x 7,60 m.),
surprins parţial, fiind deranjat de şanţul de drenare a apei de
pe marginea şoselei. Umplutura gropii era de culoare brun
închis. În colţul nordic al complexului a fost descoperită o
groapă ovală (1,40 x 1,40 m.) care prezintă un nivel de
umplere cu fragmente mari de chirpic, în poziţie secundară şi
fragmente ceramice diseminate printre chirpic. Un strat de cca.
0,10 m de pietriş şi cioburi se află la 0,10 m. deasupra fundului
complexului. Acesta se extinde şi deasupra gropii circulare din
colţul nordic, prin urmare, acest pat de pietriş şi cioburi pare un
nivel de umplere a complexului şi nu un nivel de amenajare. A
fost descoperită o cantitate impresionantă de material ceramic,
râşniţe, topoare.