pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
-s-a trasat caseta C (6 m x 4 m), paralelă cu latura nordică a
casetei A.
-s-a lucrat pe S III/2005 în carourilor 1-6 pentru cercetarea
necropolei nr. 3, surprinsă în această secţiune.
În Secţiunea III, în cuprinsul carourilor 1-6 s-au descoperit
şi cercetat 8 morminte de inhumaţie (M. 80-87) din care un
mormânt de copil şi restul de adulţi. Mormintele au orientarea
V-E cu scheletele aşezate în decubit dorsal cu mâinile aduse
pe piept sau pe bazin, doar într-un singur caz, M. 87
suprapune pe M. 84 în zona bazinului şi a abdomenului.
Mormintele sunt sărace în inventar, doar la M. 82 s-a
descoperit un inel din argint cu şaton în de formă romboidală.
Mai menţionăm situaţia M. 85, adult, care avea ambele braţe
îndoite din cot cu palmele aduse pe umăr. În această zonă a
necropolei se constată că densitatea mormintelor este mai
mică, iar aliniamentul mormintelor se păstrează în proporţie
mai mică.
Caseta B a fost trasată pentru delimitarea estică a
Locuinţei nr. 7/2005. S-au surprins două suprafeţe mici de
pavaj (0,30 m x0,40 m) din cărămizi care făceau parte dintr-o
locuinţă din secolul XVIII distrusă. Locuinţa nr. 7 din caseta
amintită, cu latura de 5 m, orientată V-E, s-a identificat la ad.
de -0,85 m, prin podeaua sa, urme din talpa din lemn, adâncite
în podea şi gropi de par. Pe suprafaţa podelei s-au descoperit
un tripod şi o gripcă.
Caseta C situată lângă latura nordică a casetei A şi
paralelă cu aceasta a fost trasată pentru continuarea cercetării
Locuinţei nr. 4, apărută în cursul cercetărilor din 2005 şi datată
la sfârşitul sec. XV sau începutul sec. XVI. În suprafaţa casetei
a fost cercetată şi o altă locuinţă (L. 8) situată la ad. de 0, 49
m. Din Locuinţa nr. 8/2006, cercetată 25%, s-a păstrat
podeaua groasă de 0,10 m, din lut bătătorit. Sub Locuinţa nr.
8, la ad. de -1 m. s-a surprins bârna talpă a Locuinţei nr. 4, cu
o grosime de 0,20 m şi cu orientarea N-S, iar în vecinătatea ei
era o groapă de par. Mai menţionăm că în suprafaţa casetei C
au mai fost descoperite şi cercetate două gropi. Groapa nr. 1
de formă tronconică, cu diametrul maxim de 1,50 m., avea
adâncimea de 1,50 m., iar pe fundul ei s-a găsit o amenajare
din bârne ca o podea. În interiorul gropii se afla o mare
cantitate de chirpic iar în partea superioară oase de animale
mari. Şi în a doua groapă s-a constatat că fusese podită pe
fund cu bârne.
În Secţiunea I/2003 prelungire (C 21-30), chiar în caroul
21, la ad. de -0,50 m au fost surprinse blocuri de piatră, folosite
la fundaţia unei locuinţe, surprinsă parţial şi în sud-estul
casetei B, la ad. de -0,55 m. şi care urmează să fie cercetată
în campania viitoare. Între carourile 25-26 a fost surprinsă şi
cercetată o groapă menajeră care se adâncea până la cota de
-1,75 m, în umplutura căreia s-au găsit fragmente de cahle
decorate fie cu imaginea Sfântului Gheorghe, fie cu modelul
crinului, fie cu imaginea stilizată a unei siluete umane. Groapa
a perforat nivelul de locuire din sec. X-XI, în care s-au găsit
două străpungătoare din os. În vecinătatea gropii, între
carourile 27 şi 28, la ad. de -0,80 m. s-a cercetat un fragment
din podeaua unei locuinţe (L. 10), delimitată în partea de V prin
două gropi de pari cu diametrul de 0,20 m. La mică distanţă de
Locuinţa 10 a fost delimitată în carourile 29-30 Locuinţa 11,
care are trei faze de refacere după cum sugerează pietrele
folosite la temelia casei. Primul nivel de refacere a fost surprins
la ad. de 0,50 m, al doilea nivel la ad. de –0,70 m, iar nivelul al
treilea, cel mai vechi, la ad. de -0,80 m. În campania viitoare
ne propunem deschiderea unor noi suprafeţe pentru
cercetarea integrală a locuinţelor nr. 2, 4, 10 şi 11.
Grind nr.9
Dana Mihai, Anca Păunescu.
În vederea verificării datelor furnizate de prospecţiile
arheogeofizice efectuate în anul 2003, s-a continuat cercetarea
prin trasarea Secţiunii III/2006 (15 x 1,5 m), orientată N-S.
În cursul cercetării din campaniile anterioare 7 au fost
descoperite 6 morminte cu gropile adâncite în stratul steril,
care păreau să anunţe existenţa unui cimitir plasat mai spre
centrul suprafeţei grindului. Pentru a verifica această ipoteză,
S III/2006 a fost trasată la o distanţă de 18 m. spre V de S
II/2005 şi paralelă cu aceasta.
După îndepărtarea stratului vegetal cu o grosime medie de
0,20 m urmează, pe întreaga suprafaţă a secţiunii, un strat
gros de pământ negru-cenuşos granulat cu aspect de
umplutură de groapă pentru depozitarea rezidurilor, în care s-
au găsit amestecate fragmente ceramice mici, rulate, spărturi
de oase de animale, rare fragmente de chirpic, două fragmente
de cărămizi sparte şi câteva obiecte din fier: cuie, piroane cu
floare, fragmente de balamale, un cârlig de undiţă. Grosimea
acestui strat variază între 0,50 m(la capetele secţiunii) şi 1,40
m (în zona de centru a secţiunii). Sub acest strat se află un
pământ lutos, de culoare galben închis care este steril din
punct de vedere arheologic.
Raport antropologic preliminar
Gabriel Vasile
În campania de săpături arheologice din anul 2006 de la
Giurgeni (Oraşul de Floci), Grindul III Avicola, au fost
descoperite opt morminte, ritul funerar fiind exclusiv inhumaţia.
Acestea au fost notate M 80, M 81, M 82, M 83, M 84, M 85, M
86 şi M 87.
Toate mormintele sunt plane şi individuale, având un inventar
arheologic sărac, scheletele fiind relativ bine conservate şi
reprezentate, orientate V–E (înmormântări creştine).
Categoriile de vârstă în care se încadrează sunt: infans I (M
80), infans II (M 81 şi M 86) şi subiecţi adulţi (M 82, M 83, M
84, M 85 şi M 87).
Sexul a putut fi identificat doar în cazul adulţilor, fiind vorba
despre patru femei şi un bărbat.
M 82, M 85 şi M 86, prezintă elemnte de patologie (exostoze,
vertebre sudate etc).
Note:
1. L. Chiţescu et alii, Cercetări arheologice la Piua Petri
(Oraşul de Floci), jud. Ialomiţa, CA 3, 1979, p.199-240; CA 4,
1981, p.120-143; CA 5, 1982, p.129-158.
2. CCA 2004, p. 129, CCA 2005, p.161-164, CCA 2006, p.168-
169.
3. Identificarea monedelor a fost făcută de Mihai Dima căruia îi
mulţumim şi pe această cale.
4. Toţi martorii dintre casete au avut aceeaşi lăţime.
5. Măsurătorile au fost făcute de la nivelul de călcare medieval,
de la nivelul de la care au început să fie săpate.
6. Toate locuinţele din Cas. 1-2 sunt cercetate parţial ca
urmare a faptului că au fost distruse de lucrările din sec. XX.
7. CCA 2006, p.163-164
Résumé:
168