pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Campania anului 2006 a avut ca obiectiv cercetarea
integrală a zonei de chirpic ars a unui complex identificat în
casta 2/2005, la ad. de cca. -0,50 m sub nivelul actual de
călcare, care nu a putut fi cercetat integral din cauza vremii
nefavorabile. Paralel cu latura de V a casetei 2/2005 au fost
trasate casetele 3 şi 5, (8 m x 2 m), paralele, cu câte un martor
lat de 0,50 m între ele şi caseta 4 (10 x 3 m) paralelă cu latura
de E a casetei 2/2005, cu un martor de 0,50 m.
În toate casetele, după îndepărtarea stratului de pământ
arat, în care au fost descoperite fragmente de ceramică
nesmălţuită şi smălţuită, între care un fragment de cahlă din a
doua jumătate a sec. XVI, câteva spărturi de cărămidă şi
puţine fragmente de oase de animale sparte şi o monedă
(Dinar, Ungaria, 1550) 3 , s-a aflat un strat de lut de nivelare, cu
o grosime de cca. 0,10 m întrerupt în unele locuri de
dărâmătura cu chirpic ars. Sub această nivelare, la ad. de -
0,60 m a apărut în suprafaţa casetei 2/2005 un strat gros de
dărâmătură de chirpic ars puternic. În celelalte casete s-a aflat
un strat de pământ cafeniu granulat, specific pământului de
umplutură din gropile pentru depunerea rezidurilor menajere.
La ad. de -0,98 m - 1,04 m a fost degajată suprafaţa podelei
unei locuinţe distrusă de incendiu, delimitată foarte clar de
lăcaşul bârnelor - talpă, pe care au fost ridicaţi pereţii (complex
nr. 2). Podeaua locuinţei acoperea o suprafaţă
dreptunghiulară. Laturile lungi (5,60 m) erau orientate SV iar
laturile scurte (4,4 m) erau orientate NE. Aproape de colţul
nordic al podelei se mai păstra, foarte puţin înălţat, soclul sobei
din lut ars la roşu, iar lângă acesta un fragment de bârnă
groasă, carbonizată, probabil de la o grindă a acoperişului.
Paralel cu lungimea laturii de NE s-a surprins în podea un şir
de gropi de pari subţiri (0,10 m), probabil de la o laviţă din
scânduri, adosată peretelui. În faţa acestora se aflau alte gropi
de par subţiri, grupate dezordonat. În colţul de V al podelei se
aflau două gropi alăturate, adânci de 0,20 m, cu diametrul de
0,40 m. Alte două gropi similare se aflau aproape de colţul
sudic şi aproape de mijlocul laturii de SE.
În limita exterioară laturii de NV a locuinţei din suprafaţa
casetei 2/2005 s-a observat, la ad. de -10,5 m, traseul unei
bârne-talpă adâncită într-un strat de nivelare din lut galbencenuşiu,
care părea ca o prelungire a laturii SV a locuinţei. La
o distanţă de1 m spre N de lăcaşul acestei bârne s-au aflat
resturile unui cuptor pentru arderea ceramicii (complex nr. 6),
care a fost distrus din vechime În apropiere de conturul gropii
cuptorului s-au observat 10 gropi de pari subţiri, aprox. aliniate.
Presupunem că locuinţa cercetată a aparţinut unui meşter iar
lăcaşul bârnei talpă din exteriorul ei a fost folosit pentru
amenajarea unei anexe, (şopron) unde a funcţionat cuptorul
olarului. Analiza materialului ceramic şi monedele descoperite
susţin datarea acestui complex în prima jumătate a sec. XVI.
La o distanţă de cca. 2 m spre V de aceste două
complexe, în caseta 3 s-a observat atât în profilul vestic cât şi
în suprafaţa secţiunii o groapă cu diametrul de cca.2 m care a
străpuns un nivelul de locuire incendiat, aflat imediat sub
stratul de pământ vegetal. La ad. de -1 m. în suprafaţa secţiunii
a apărut în stratul de lut galben cenuşiu un şir de gropi de pari
subţiri, oarecum aliniate şi resturile unui cuptor de ars
ceramica (complex nr. 7), sub groapa menţionată mai sus. De
la acest cuptor se mai păstra numai piciorul pentru susţinerea
plăcii pe care se aşezau vasele şi şanţul din jurul lui, pe unde
circula aerul cald, în care s-au găsit bulgări mari de chirpic ars
proveniţi din pereţii şi cupola cuptorului amestecaţi cu
fragmente mici de ceramică, prăbuşiţi peste un strat de cenuşă
fină şi pigment de cărbune. Gura de alimentare a cuptorului se
afla sub peretele estic al casetei. Deoarece groapa în care s-
au găsit resturile acestui cuptor perforează primul nivel de
locuire incendiat, propunem datarea acestui complex în cursul
sec. XVII.
Rezultatele cercetărilor din ultimele campanii susţin ipoteza
că în cursul secolelor XVI – XVII aria de locuire a oraşului pe
Grindul nr.1 se extinde spre N cu un ”cartier al meşteşugarilor”.
Grind nr.3, ”Avicola”
Silviu Oţa
În anul 2006, în luna august, a continuat cercetarea pe
grindul nr. 3, în sectorul E, spre S de săpăturile din anul 2004.
Au fost trasate în total şapte casete, din care şase cu
dimensiunile de 4 x 4 m (Cas. 1 - 6), iar una de 2 x 4 m (Cas.
7). Ele au fost amplasate după cum urmează: caseta 1, la S de
caseta 2/2004. Martorul lăsat este de 0,5 m 4 . Urmează spre în
ordine casetele 2, 3, 4 şi 6. La V de Cas.3 este Cas.5, iar la E
de Cas. 4 este Cas. 7.
Peste stratul de steril au fost identificate gropi menajere şi
porţiuni cu reziduri menajere împrăştiate. Acestea au fost
cercetate integral sau parţial. În Cas.3/2006 a fost cercetată o
porţiune de groapă (Gr.4/a, L = 1,80 m, Ad. = 0,65 m) 5 , în
colţul de NE. Tot în jumătatea nordică a aceleiaşi casete a mai
fost cercetată Gr.3, de formă circulară, cu diametrul de 1,40 m,
iar ad. de 0,25 m. În colţul de SE al Cas.3/2006 şi în
Cas.4/2006, în colţul de NE a fost cercetată parţial Gr.7. Pe
direcţia N-S avea lungimea de 3,4 m. Din profilurile de E ale
ambelor casete, a ieşit cu 1,5 m. Adâncimea este de 0,50 m.
Nu a mai fost însă surprinsă în Cas.7/2006. Conţinea
fragmente de lemn carbonizat, cenuşă, fragmente ceramice,
resturi osteologice, un nasture de os şi o piesă de fier. În
Cas.4/2006 au mai fost cercetate parţial Gr.5/a (lângă profilul
vestic al casetei) şi Gr.6/a (în colţul de SV al casetei). Ambele
au fost tăiate de altele mai recente. Groapa 5 a fost surprinsă
pe o lungime de 1,20 m şi ieşea din profil 0,30 m. Groapa 6, pe
profilul V are L = 0,65 m, iar pe cel S, L = 0,50 m. Adâncimea
este de 0,27 m. Tot în sudul Cas.4/2006 şi în nordul
Cas.6/2006 este o altă groapă (Gr.2/a, b). Pe axe are
următoarele dimensiuni: L= 1,80 m, l = 1,10 m. Adâncimea
este de 0,35 m. O altă groapă (Gr.8), puţin adâncă (0,20 m) a
fost descoperită în colţul de NE al Cas.7/2006. Este cercetată
pe o lungime de 1,20 m (de la N la S), iar în lateralul său au
fost depuse şi alte reziduuri menajere, care cuprind toată
suprafaţa casetei. Reziduuri menajere au mai fost descoperite
şi între gropi, în special în Cas.6/2006.
O locuinţă (Loc.1), contemporană gropilor menajere, a fost
identificată în Cas.3-5/2006. Aceasta este cercetată parţial
datorită faptului că a fost distrusă de amenajări ulterioare şi a
fost suprapusă în NV de către un drum din interiorul fostei
Avicola. Complexul de locuire, orientat pe direcţia SV-NE,
consta dintr-o podea de lut cu grosimea variabilă, de 2-4 cm.
Peste podeaua de lut a fost descoperit chirpic ars, ceea ce
sugerează distrugerea prin incendiere. Lăţimea ei a fost de
3,75 m. După incendiere, a fost refăcută, peste resturile celei
precedente, prin o nouă amenajare cu lut (gr.= 4-5 cm) a
podelei. Aceasta a respectat vechile dimensiuni (atât cât s-a
putut observa), dar a fost deplasată cu 0,40 m mai spre SV.
După scoaterea din uz, peste ea este observabil un strat de
pământ maro-zgrunţuros, gros de 0,10-0,12 m.
166