pdf (15 MB) - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 În profilul vestic al casetei C2/2006, sub stratul medieval târziu, s-a conturat o groapă de formă rotundă (G2/2006), diametrul acesteia fiind de 1,<strong>15</strong> m iar ad. de 0,98 m. În jumătatea inferioară a umpluturii gropii au fost descoperite fragmente ceramice şi oase, fapt ce sugerează reutilizarea acestei gropi de provizii ca şi groapă menajeră. Fragmentele ceramice descoperite în umplutură aparţin culturii Cruceni- Belegiš, unele dintre acestea, ornamentate cu şnur fals, datându-se în mod clar în faza I-a acestei culturi. Chiar dacă fragmentele ceramice sunt caracteristice epocii bronzului, din punct de vedere stratigrafic, complexul porneşte din nivelul Gornea-Kalakača. Fotografiile aeriene ale sitului au relevat existenţa unui şanţ a cărui existenţă este marcată nu numai de umplutura tasată care îl face vizibil şi în teren, dar şi prin vegetaţia abundentă (în special urzică) care marchează ductul şanţului. Şanţul delimita în vechime o incintă relativ elipsoidală de aprox. 50 m în diametru, râul Timiş erodând mai mult de două treimi din aceasta. În urma deschiderii casetei C2/2006 s-a constat faptul că şanţul, nu foarte adânc, porneşte din nivelul al II-lea al epocii bronzului, aparţinând culturii Cruceni-Belegiš. Şanţul are o lăţime cuprinsă între 1,30 şi 1,90 m la buză şi 0,70 m adâncime. În zona profilului vestic, buza şanţului a fost tăiată de o groapă circulară (G8/2006), puţin adâncă, a cărei umplutură a fost de culoare neagră şi de consistenţă lutoasă. În acest complex a fost descoperit un fragment de potcoavă şi un vârf, probabil de arbaletă, cu trei muchii. Şanţul taie la rândul său o serie de complexe arheologice preistorice, respectiv gropile de provizii G5/2006 şi G6/2006, precum şi groapa de stâlp G4/2006. Groapa de stâlp G4/2006 a avut o formă circulară, umplutura fiind de culoare neagră-gălbuie şi de consistenţă lutoasă. Nu a conţinut materiale arheologice. Groapa de provizii G5/2006, a avut o formă circulară, fiind tronconică în profil cu marginile uşor curbate şi fundul plat. Umplutura a fost de culoare neagră, consistenţa solului fiind extrem de uscată în comparaţie cu umplutura şanţului care o taie. Groapa G5/2006 a avut un diametru de 1,25 m. Groapa G6/2006 a avut, foarte probabil, o utilizare asemănătoare cu G5/2006. Erodarea malului abrupt al râului Timiş şi şanţul care o taie au distrus-o aproape în întregime. În umplutura păstrată au fost descoperite fragmente ceramice caracteristice epocii bronzului, respectiv fazei I a culturii Cruceni-Belegiš, fragmente de oase şi chirpici. În colţul sudic al casetei C2/2006 s-a conturat un complex de formă ovală, orientat E-V, pentru a cărui lămurire s-a prelungit suprafaţa cu 2 m spre S (caseta C3/2006). În urma îndepărtării martorului dintre casetele C2 şi C3 din 2006, complexul s-a dovedit a fi o groapă (G9/2006) care tăia marginea unei locuinţe preistorice (L2/2006). O primă interpretare a acestei gropi ar fi aceea de groapă de împrumutat lut, deschisă după dezafectarea locuinţei. Forma alungită, uşor lăţită către V şi în pantă către E, nu exclude nici posibilitatea ca această groapă să fii fost o mai veche vizuină de vulpe care a deranjat marginea locuinţei L2/2006. În noua casetă (C3/2006) s-au conturat noi complexe arheologice, din perioade istorice diferite, care alături de G8/2006 au deranjat locuinţa L2/2006. Imediat sub stratul de humus vechi, acoperit astăzi de depunerea de nisip aluvionar, pornesc gropile a două morminte (M2 şi M3 din 2006), care taie atât nivelul medieval târziu, bine evidenţiat în profilul sudic, cât şi cel Gornea-Kalakača, fundul acestora oprindu-se în umplutura locuinţei L2/2006. 164 Mormântul M2/2006, de mici dimensiuni, a aparţinut unui copil, probabil sugar. S–au păstrat părţile laterale ale sicriului de lemn precum şi cuiele cu care au fost prinse scândurile. Între mâinile scheletului a fost descoperită o monedă din bronz, emisă în anul 1802. Groapa mormântului a avut o lungime de 1,25 m şi lăţimea de 0,65 m. Cel de-al treilea mormânt (M3/2006), s-a conturat în profil, fiind dezvelit doar parţial. Scheletul aparţinea tot unui copil, sicriul de lemn al acestuia fiind extrem de friabil. Exceptând cuiele de fier de la sicriu, M3/2006 nu a avut nici un inventar funerar. Groapa mormântului M3/2006 a avut o lungime de 0,90 m, o lăţime dezvelită de 0,30 m şi ad. de 1 m. În profilul vestic al casetei C3/2006 s-a conturat şi un complex preistoric (G7/2006) a cărui umplutură, de culoare neagru-gălbui, a conţinut fragmente ceramice tipice epocii bronzului şi oase de animale. Viitoarele cercetări arheologice intenţionează să prelungească caseta C3/2006, astfel încât se va putea stabili şi utilitatea acestei gropi, care prin dimensiuni, ar putea reprezenta şi o parte a unei locuinţe semiîngropate, dintr-o perioadă mult mai târzie decât locuinţa L2/2006. Locuinţa L2/2006, conturată parţial în caseta C2/2006, s-a dovedit a fi o amenajare semiîngropată de mari dimensiuni, de formă rectangulară, adâncită printr-o treaptă, înspre V. Profilele dinspre S şi dinspre V ale locuinţei evidenţiază clar lutuielile repetate, în număr de cinci, fapt ce sugerează o relativ lungă utilizare a acesteia. Din punct de vedere stratigrafic, locuinţa se dovedeşte a fi una dintre cele mai timpurii complexe Cruceni-Belegiš fapt susţinut nu numai de fragmentele ceramice din umplutura locuinţei dar şi de fragmentul ceramic pseudo-şnurat, descoperit într-una din lutuielile timpurii ale construcţiei. Lutuielile repetate au fost determinate şi de refacerile locuinţei. O astfel de refacere a fost surprinsă şi în ultima etapă de folosire a sa, care pare să fi fost atinsă de un incendiu major. În profilul vestic al casetei C3/2006, se observă un nivel de arsură, mai gros către marginea locuinţei şi mai subţire către centrul acesteia. Nivelul de arsură este acoperit de o lutuială subţire. Campania arheologică din primăvara anului 2006 a confirmat existenţa unor locuiri preistorice ce pot fi atribuite bronzului târziu şi primei epoci a fierului. În cadrul nivelului aparţinând epocii bronzului, cu o grosime cuprinsă între 0,25 şi 0,75 m, au fost distinse două subniveluri. Se remarcă un număr mare de căniţe, unele reîntregibile, ale căror ornamente sunt caracteristice primei faze a culturii Cruceni-Belegiš. A putut fi evidenţiat, totodată, fondul puternic de tip Corneşti- Crvenka (grup regional al culturii Vatina), care a participat efectiv la geneza culturii Cruceni-Belegiš. În ambele niveluri de călcare, se constată prezenţa fragmentelor incizate şi pseudoşnurate în combinaţie cu fragmente ceramice ornamentate cu caneluri verticale şi uşor oblice. Acest fapt pledează pentru ipoteza unei locuiri în două etape distincte, ambele încadrându-se însă cronologic în faza I-a a culturii Cruceni- Belegiš, respectiv în perioada bronzului târziu I (Bz. B2 şi C din sistemul modificat a lui P. Reinecke pentru Europa Centrală). Prezenţa sporadică a unor materiale ceramice canelate atestă continuitatea locuirii sitului şi în faza a II-a a culturii Cruceni- Belegiš. Existenţa acestor comunităţi au fost atestată în punctul Mescal şi de sondajele arheologice din anii 1992 şi 1993, efectuate în mai multe puncte din arealul vestic al sitului. Alături de materialele ceramice caracteristice fazei a II-a a culturii Cruceni-Belegiš au mai fost descoperite, în poziţie secundară, şi câteva fragmente ceramice ce aparţin bronzului
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 timpuriu III, respectiv grupului Gornea-Orleşti. Locuirea de această vreme a fost, de asemenea, surprinsă în cadrul sondajelor anterioare. Nivelul de cultură ce poate fi atribuit grupului Gornea-Kalakača este, în zona cercetată, foarte subţire: aprox. 7-10 cm. Sărăcia extremă a materialului arheologic şi subţierea nivelului faţă de cel existent în C1/1993 ar putea sugera limita sudică a aşezării. Alături de urmele acestor locuiri preistorice a mai fost surprins un nivel subţire medieval târziu şi o necropolă din sec. XVIII-XIX. Rămâne în sarcina cercetărilor viitoare să se lămurească funcţionalitatea spaţiului circular delimitat de şanţul din epoca bronzului, precum şi evoluţia aşezării Cruceni-Belegiš în arealul acestui sit arheologic şi limitele locuirii Gornea-Kalakača. Note: 1. Fl. Gogâltan, Materiale arheologice aparţinând culturii Cruceni-Belegiš [The Archeological Objects Belonging to the Cruceni-Belegiš Culture], Tibiscum 8, 1993, p. 63-73; Fl. Gogâltan, Giroc, jud. Timiş, CCA 1994, p. 28; Fl. Gogâltan, About the Early Bronze Age in the Romanian Banat, în N. Tasić (Ed.), The Yugoslav Danube Basin and the Neighbouring Regions in the 2 nd Millenium B.C., Belgrade-Vršac, 1996, p. 43-67; Fl. Gogâltan, Die späte Gornea-Kalakača Siedlung von Giroc und die Frage des Beginns der Basarabi-Kultur im Südwesten Rumäniens, în Der Basarabi-Komplex in Mittelund Südosteuropa. Kolloquium in Drobeta-Turnu Severin (7.-9. November 1996), Bukarest, 1996, p. 33-51. 2. Coordonatele casetei sunt: colţul nord-vestic 45º39’823 N, 021º17’108 E, colţul sud-vestic 45º39’821 N, 021º17’107 E, altitudinea 99 m. Abstract: The archaeological excavations from 1992 and 1993 lead to the identification of several settlements in the place known as “Mescal”, within the boundaries of the Giroc commune, Timiş County. The site comprises an Early Bronze Age settlement (assigned to the Gornea – Orleşti cultural group), superposed by a Late Bronze Age settlement (Cruceni-Belegiš Culture) and an Early Iron Age Settlement (Gornea-Kalakača cultural group). The researches (covering some 55 sq.m.) had been resumed in May 2006, with the purpose of unearthing the archaeological units alongside the Timiş River right bank, constantly threatened by floods. The results of the 2006 campaign confirmed the existence of certain prehistoric settlements, assignable to the Late Bronze Age and Early Iron Age. Within the Bronze Age layer (0.25 to 0.75 m thick), two sub-layers could be distinguished. A ditch, two dwellings and six pits have been excavated. As for the archaeological inventory, a large number of ornamented fragmentary cups are to be noticed, characteristic of the first phase of the Cruceni-Belegiš Culture. A strong Corneşti- Crvenka type background (defined as a regional group of the Vatina culture) could also be emphasized. This group had effectively taken part in the genesis of the Cruceni-Belegiš Culture. One could notice the presence in both Bronze Age sublayers of incised and pseudo-corded ceramic fragments, associated with vertical and slant grooved ceramics. This situation points to two distinctive dwelling stages, both assignable to the 1 st stage of the Cruceni-Belegiš (i.e. Late Bronze Age I, Bz. B2 and C, according to P. Reinecke’s modified system for Central Europe). The sporadic presence of some grooved ceramics attests the continuity of dwelling along the 2 nd phase of the Cruceni-Belegiš culture. Together with the ceramics characteristic of the 2 nd phase of the Cruceni-Belegiš Culture, some ceramic fragments attributed to Early Bronze Age III (Gornea-Orleşti cultural group) had been found in secondary position. The cultural layer assignable to the Gornea-Kalakača group was only 7 to 10 cm thick. A single complex, a pit, had been identified as belonging to this layer. The extreme scarcity of the artifacts and the thinning out of the Early Iron Age cultural layer (as compared to the 1993 investigated layer) suggests the southern limit of the Gornea-Kalakača settlement. Beside the prehistoric dwellings, a Late Mediaeval pit and three graves dated to 18 th – 19 th c. had also been unearthed. 87. Giurgeni, com. Giurgeni, jud. Ialomiţa [Oraşul de Floci] Punct: Grindurile nr. 1, nr. 3 (Avicola), nr. 9 Cod sit: 124910.02 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 132/2006 Colectiv: Anca Păunescu – responsabil, Irina Ene, Silviu Oţa, Gabriel Vasile (MNIR), Dana Mihai (INMI), Gheorghe Matei - responsabil sector (MJ Ialomiţa) Oraşul de Floci, vechi centru urban medieval, azi dispărut, se afla la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, după cum atestă şi informaţiile documentare sau izvoarele cartografice. În cursul sec. XVIII, un complex de cauze au determinat regresul vieţii urbane şi dispariţia aşezării. Vatra părăsită a Oraşului de Floci a devenit câmp agricol pentru sătenii din Piua Petri. Situaţia topografică specială justifică aspectul oraşului deschis, nefortificat şi deosebit din punct de vedere al evoluţiei spaţiului urban. Importanţa şi caracterul unic al sitului rezidă şi în faptul ca pe suprafaţa lui nu se află construcţii, care să limiteze cercetarea arheologică. Investigaţiile arheologice sistematice, desfăşurate începând din 1975 şi până în prezent, au pus în evidenţă substanţiale informaţii cu privire la organizarea teritoriului locuit, la densitatea locuinţelor, tipologia lor precum şi a tehnicilor şi a materialelor de construcţie. Bogatul material arheologic recoltat, compus din ceramică, unelte, podoabe, aflat în patrimoniul MNIR şi MJ-Ialomiţa a fost valorificat prin expoziţii şi publicaţii 1 . Obiectivele cercetării din anul 2006: -grind nr.1 - începând din anul 2001 2 cercetările s-au concentrat spre limita nordică a grindului, cu scopul de a stabili extinderea celor două nivele de locuire incendiate din sec. XV şi XVII. -grind 3 ”Avicola” - se continuă cercetarea relaţiei între locuinţele cu mai multe faze de refacere din sec. XVI-XVII şi limita necropolei nr. 3. Expertiza antropologică. -grind 9 - verificarea prospecţiilor arheogeofizice efectuate în 2003 de către BCUM Alba Iulia. Grind nr.1 Irina Ene, Anca Păunescu. 165
Page 1 and 2:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO
Page 3:
Cuprins Lista abrevierilor / 5 List
Page 6 and 7:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 9:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 399 and 400:
Page 401:
Page 405 and 406:
Cronica cercetãrilor arheologice d
Page 407 and 408:
Page 409 and 410:
Page 411 and 412:
Page 413 and 414:
Page 415 and 416:
Page 417 and 418:
Page 419 and 420:
Page 421 and 422:
Page 423 and 424:
Page 425 and 426:
Page 427 and 428:
Page 429 and 430:
Page 431 and 432:
Page 433 and 434:
Page 435 and 436:
Page 437 and 438:
Page 439 and 440:
Page 441 and 442:
Page 443 and 444:
Page 445 and 446:
Page 447 and 448:
Page 449 and 450:
Page 451 and 452:
Page 453 and 454:
Page 455 and 456:
Page 457 and 458:
Page 459 and 460:
Page 461 and 462:
Page 463 and 464:
Page 465 and 466:
Page 467 and 468:
Page 469 and 470:
Page 471 and 472:
Page 473 and 474:
Page 475 and 476:
Page 477 and 478:
Page 479 and 480:
Page 481 and 482:
Page 483 and 484:
Page 485 and 486:
Page 487 and 488:
Page 489 and 490:
Page 491 and 492:
Page 493 and 494:
Page 495 and 496:
Page 497 and 498:
Page 499 and 500:
Page 501 and 502:
Page 503 and 504:
Page 505 and 506:
Page 507 and 508:
Page 509 and 510:
Page 511 and 512:
Page 513:
INDICI
Page 516 and 517:
Page 519 and 520:
Page 521 and 522:
Page 523:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
show all

pdf (15 MB) - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?