pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
În profilul vestic al casetei C2/2006, sub stratul medieval
târziu, s-a conturat o groapă de formă rotundă (G2/2006),
diametrul acesteia fiind de 1,15 m iar ad. de 0,98 m. În
jumătatea inferioară a umpluturii gropii au fost descoperite
fragmente ceramice şi oase, fapt ce sugerează reutilizarea
acestei gropi de provizii ca şi groapă menajeră. Fragmentele
ceramice descoperite în umplutură aparţin culturii Cruceni-
Belegiš, unele dintre acestea, ornamentate cu şnur fals,
datându-se în mod clar în faza I-a acestei culturi. Chiar dacă
fragmentele ceramice sunt caracteristice epocii bronzului, din
punct de vedere stratigrafic, complexul porneşte din nivelul
Gornea-Kalakača.
Fotografiile aeriene ale sitului au relevat existenţa unui
şanţ a cărui existenţă este marcată nu numai de umplutura
tasată care îl face vizibil şi în teren, dar şi prin vegetaţia
abundentă (în special urzică) care marchează ductul şanţului.
Şanţul delimita în vechime o incintă relativ elipsoidală de
aprox. 50 m în diametru, râul Timiş erodând mai mult de două
treimi din aceasta. În urma deschiderii casetei C2/2006 s-a
constat faptul că şanţul, nu foarte adânc, porneşte din nivelul al
II-lea al epocii bronzului, aparţinând culturii Cruceni-Belegiš.
Şanţul are o lăţime cuprinsă între 1,30 şi 1,90 m la buză şi 0,70
m adâncime.
În zona profilului vestic, buza şanţului a fost tăiată de o
groapă circulară (G8/2006), puţin adâncă, a cărei umplutură a
fost de culoare neagră şi de consistenţă lutoasă. În acest
complex a fost descoperit un fragment de potcoavă şi un vârf,
probabil de arbaletă, cu trei muchii. Şanţul taie la rândul său o
serie de complexe arheologice preistorice, respectiv gropile de
provizii G5/2006 şi G6/2006, precum şi groapa de stâlp
G4/2006. Groapa de stâlp G4/2006 a avut o formă circulară,
umplutura fiind de culoare neagră-gălbuie şi de consistenţă
lutoasă. Nu a conţinut materiale arheologice. Groapa de
provizii G5/2006, a avut o formă circulară, fiind tronconică în
profil cu marginile uşor curbate şi fundul plat. Umplutura a fost
de culoare neagră, consistenţa solului fiind extrem de uscată în
comparaţie cu umplutura şanţului care o taie. Groapa G5/2006
a avut un diametru de 1,25 m. Groapa G6/2006 a avut, foarte
probabil, o utilizare asemănătoare cu G5/2006. Erodarea
malului abrupt al râului Timiş şi şanţul care o taie au distrus-o
aproape în întregime. În umplutura păstrată au fost descoperite
fragmente ceramice caracteristice epocii bronzului, respectiv
fazei I a culturii Cruceni-Belegiš, fragmente de oase şi chirpici.
În colţul sudic al casetei C2/2006 s-a conturat un complex de
formă ovală, orientat E-V, pentru a cărui lămurire s-a prelungit
suprafaţa cu 2 m spre S (caseta C3/2006). În urma îndepărtării
martorului dintre casetele C2 şi C3 din 2006, complexul s-a
dovedit a fi o groapă (G9/2006) care tăia marginea unei
locuinţe preistorice (L2/2006). O primă interpretare a acestei
gropi ar fi aceea de groapă de împrumutat lut, deschisă după
dezafectarea locuinţei. Forma alungită, uşor lăţită către V şi în
pantă către E, nu exclude nici posibilitatea ca această groapă
să fii fost o mai veche vizuină de vulpe care a deranjat
marginea locuinţei L2/2006.
În noua casetă (C3/2006) s-au conturat noi complexe
arheologice, din perioade istorice diferite, care alături de
G8/2006 au deranjat locuinţa L2/2006. Imediat sub stratul de
humus vechi, acoperit astăzi de depunerea de nisip aluvionar,
pornesc gropile a două morminte (M2 şi M3 din 2006), care
taie atât nivelul medieval târziu, bine evidenţiat în profilul sudic,
cât şi cel Gornea-Kalakača, fundul acestora oprindu-se în
umplutura locuinţei L2/2006.
164
Mormântul M2/2006, de mici dimensiuni, a aparţinut unui
copil, probabil sugar. S–au păstrat părţile laterale ale sicriului
de lemn precum şi cuiele cu care au fost prinse scândurile.
Între mâinile scheletului a fost descoperită o monedă din
bronz, emisă în anul 1802. Groapa mormântului a avut o
lungime de 1,25 m şi lăţimea de 0,65 m. Cel de-al treilea
mormânt (M3/2006), s-a conturat în profil, fiind dezvelit doar
parţial. Scheletul aparţinea tot unui copil, sicriul de lemn al
acestuia fiind extrem de friabil. Exceptând cuiele de fier de la
sicriu, M3/2006 nu a avut nici un inventar funerar. Groapa
mormântului M3/2006 a avut o lungime de 0,90 m, o lăţime
dezvelită de 0,30 m şi ad. de 1 m.
În profilul vestic al casetei C3/2006 s-a conturat şi un
complex preistoric (G7/2006) a cărui umplutură, de culoare
neagru-gălbui, a conţinut fragmente ceramice tipice epocii
bronzului şi oase de animale. Viitoarele cercetări arheologice
intenţionează să prelungească caseta C3/2006, astfel încât se
va putea stabili şi utilitatea acestei gropi, care prin dimensiuni,
ar putea reprezenta şi o parte a unei locuinţe semiîngropate,
dintr-o perioadă mult mai târzie decât locuinţa L2/2006.
Locuinţa L2/2006, conturată parţial în caseta C2/2006, s-a
dovedit a fi o amenajare semiîngropată de mari dimensiuni, de
formă rectangulară, adâncită printr-o treaptă, înspre V.
Profilele dinspre S şi dinspre V ale locuinţei evidenţiază clar
lutuielile repetate, în număr de cinci, fapt ce sugerează o
relativ lungă utilizare a acesteia. Din punct de vedere
stratigrafic, locuinţa se dovedeşte a fi una dintre cele mai
timpurii complexe Cruceni-Belegiš fapt susţinut nu numai de
fragmentele ceramice din umplutura locuinţei dar şi de
fragmentul ceramic pseudo-şnurat, descoperit într-una din
lutuielile timpurii ale construcţiei. Lutuielile repetate au fost
determinate şi de refacerile locuinţei. O astfel de refacere a
fost surprinsă şi în ultima etapă de folosire a sa, care pare să fi
fost atinsă de un incendiu major. În profilul vestic al casetei
C3/2006, se observă un nivel de arsură, mai gros către
marginea locuinţei şi mai subţire către centrul acesteia. Nivelul
de arsură este acoperit de o lutuială subţire.
Campania arheologică din primăvara anului 2006 a
confirmat existenţa unor locuiri preistorice ce pot fi atribuite
bronzului târziu şi primei epoci a fierului. În cadrul nivelului
aparţinând epocii bronzului, cu o grosime cuprinsă între 0,25 şi
0,75 m, au fost distinse două subniveluri. Se remarcă un
număr mare de căniţe, unele reîntregibile, ale căror ornamente
sunt caracteristice primei faze a culturii Cruceni-Belegiš. A
putut fi evidenţiat, totodată, fondul puternic de tip Corneşti-
Crvenka (grup regional al culturii Vatina), care a participat
efectiv la geneza culturii Cruceni-Belegiš. În ambele niveluri de
călcare, se constată prezenţa fragmentelor incizate şi pseudoşnurate
în combinaţie cu fragmente ceramice ornamentate cu
caneluri verticale şi uşor oblice. Acest fapt pledează pentru
ipoteza unei locuiri în două etape distincte, ambele
încadrându-se însă cronologic în faza I-a a culturii Cruceni-
Belegiš, respectiv în perioada bronzului târziu I (Bz. B2 şi C din
sistemul modificat a lui P. Reinecke pentru Europa Centrală).
Prezenţa sporadică a unor materiale ceramice canelate atestă
continuitatea locuirii sitului şi în faza a II-a a culturii Cruceni-
Belegiš. Existenţa acestor comunităţi au fost atestată în
punctul Mescal şi de sondajele arheologice din anii 1992 şi
1993, efectuate în mai multe puncte din arealul vestic al sitului.
Alături de materialele ceramice caracteristice fazei a II-a a
culturii Cruceni-Belegiš au mai fost descoperite, în poziţie
secundară, şi câteva fragmente ceramice ce aparţin bronzului