pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
- s-a observat că nu există zid de incintă şi că nu poate fi vorba
de o mănăstire, ci este o biserică de mir de la marginea
târgului medieval Gherghiţa.
- s-a confirmat existenţa a două faze de construcţie în sec. al
XV-lea şi în sec. al XVI-lea şi a nivelului de incendiu din prima
fază a funcţionării bisericii.
În secţiunea cercetată, în c. 8-12 în afara altarului bisericii
pe latura estică, au fost identificate două complexe de locuire
din prima fază de existenţă a bisericii. Nu se poate explica
deocamdată, dacă aceste complexe au fost cu mult anterioare
construirii bisericii. Aici s-au descoperit în interiorul locuinţei,
bucăţi de mortar şi cărămidă ce ar putea provenii din nivelul de
construcţie al bisericii din prima fază.
Sub nivelul de demantelare al primei faze de construcţie şi
existenţa a bisericii s-a interceptat pe o suprafaţă de 1,50 x 1
m, o amenajare din cărămidă fragmentară (fără mortar) ce ar
putea să provină de la o construcţie cu un rol pe care nu-l
cunoaştem. În ce măsură acest nivel compact aparţine unei
construcţii de suprafaţă din exteriorul apropiat altarului, rămâne
să se clarifice în cercetările ulterioare.
Ultimele observaţii se referă la cele două complexe care au
apărut c. 8-12, şi care nu sunt din aceeaşi epocă.
Una dintre ele c.8-10, este ulterioară dispariţiei bisericii din
a doua fază; ea perforează ultimul nivel de moloz de la
demantelarea bisericii.
Pe de altă parte menţionăm că în structura fundaţiei
absidei altarului s-au descoperit foarte multe bucăţi de
cărămidă, moloz şi fragmente de cahlă de la o sobă.
Pe latura exterioară altarului, apare o platformă foarte
compactă din bucăţi de cărămidă legate cu mortar, ceea ce
demonstrează că aici a fost amenajat ceva, un paviment sau
altceva. Deocamdată nu ştim ce rost avea, campania viitoare
va clarifica această situaţie.
Din punct de vedere stratigrafic prima locuinţă de tip bordei
din c. 10-12, poate fi datată în intervalul dintre cele două faze
de construcţie ale bisericii. S-au găsit în interiorul bordeiului
bucăţi întregi de cărămidă cu urme de mortar de bună calitate,
care au fost folosite în locuinţa respectivă. S-au mai găsit
fragmente ceramice, un fund de vas tip oală din sec. al XV-lea.
În campania anului 2007, vom extinde cercetările în
apropierea acestei secţiuni pentru a clarifica situaţia
stratigrafică. [Ştefan Olteanu, Nina Grigore]
Pl. 37
86. Giroc, com. Giroc, jud. Timiş
Punct: Mescal
Cod sit:155323.01
Autorizaţie de cercetare sistematică nr. 3/2006
Colectiv: Florin Gogâltan – responsabil (IAIA Cluj),
Alexandru Szentmiklosi, Valentin Cedică (MB Timişoara),
studenţii Anatolie Drenţa, Cristian Dumbravă, Andra
Popescu, Roxana Preda, (UV Timişoara)
Comuna Giroc este situată la S de municipiul Timişoara,
punctul Mescal fiind amplasat la aprox. 7 km SSV de comună,
pe malul drept al râului Timiş. Situl a fost cercetat în vara anilor
1992 şi 1993 de către Florin Gogâltan, prilej cu care au fost
stabilite şi etapele de locuire 1 . În primăvara anului 2006 au fost
reluate cercetările arheologice, având ca scop dezvelirea
163
complexelor arheologice situate pe malul râului, ameninţate de
inundaţiile repetate. Săpăturile arheologice au confirmat
existenţa unui nivel aparţinând epocii bronzului (cultura
Cruceni-Belegiš), cu două sub-niveluri distincte de călcare, şi a
unui nivel aparţinând primei epoci a fierului (grupul Gornea-
Kalakača). Cercetările au adus ca noutate identificarea unui
nivel cu fragmente ceramice medievale târzii, precum şi a unei
necropole moderne. Situl este acoperit de un strat de nisip fin
aluvionar, gros de cca. 0,30 m. În cadrul cercetării arheologice
s-a păstrat strategia de abordare pe casete (C), numerotarea
lor fiind dublată de anul de execuţie al săpăturii.
Caseta C1/2006 a fost deschisă spre S, în prelungirea
casetei C1/1993 2 . Pentru o mai bună lămurire a situaţiei
stratigrafice, dar şi pentru dezvelirea integrală a complexelor
arheologice, au fost săpate alte două casete (C2/2006 şi
C3/2006), ambele dispuse în prelungirea sudică a casetei
C1/2006. Dimensiunile casetei C1/2006 au fost de 5,40 x 3,60
m. Caseta C2/2006 a avut o lungime de 6 m şi o lăţime de 4 m,
martorul dintre cele două casete fiind de 0,40 m. Ca urmare a
surprinderii unor complexe arheologice în profil, caseta
C2/2006 a fost prelungită spre S cu încă 2 m (C3/2006).
Suprafaţa totală cercetată în 2006 a fost de aprox. 55 m 2 .
În partea sudică a casetei C1/2006, la ad. de 0,70 m, s-a
conturat o locuinţă semiîngropată de formă elipsoidală
(L1/2006). Pentru dezvelirea acesteia a fost săpată caseta
C2/2006. Locuinţa are diametrul maxim de 3,20 m, în
umplutură fiind distincte două niveluri, respectiv nivelul de
amenajare de culoare galben-închis, gros de aprox. 0,10 m
(probabil cu rol de hidroizolaţie) şi un nivel de umplutură de
culoare neagru-gălbuie, gros de 0,15 m. Latura sudică a
locuinţei L1/2006, dezvelită în caseta C2/2006, a fost tăiată de
un şanţ. Fragmentele ceramice descoperite în umplutura
locuinţei aparţin primei etape a culturii Cruceni-Belegiš. La
aprox. 0,30 m N de locuinţă, s-a conturat o groapă de formă
relativ circulară (G1/2006), având dimensiunile în plan de 0,60
x 0,40 m, fundul acesteia fiind alveolat. Umplutura de culoare
neagră-gălbuie a avut o consistenţă lutoasă. Groapa G1/2006
este contemporană cu locuinţa L1/2006, fiind utilizată, probabil,
ca şi groapă de provizii. La V de locuinţa L1/2006 a fost
dezvelită o altă groapă (G3/2006), de mari dimensiuni, forma
acesteia fiind relativ circulară. Diametrul acestei gropi este de
1,47 m. În umplutura de culoare neagră-gălbuie au fost
descoperite, alături de o căniţă întreagă, numeroase fragmente
ceramice aparţinând primei faze a culturii Cruceni-Belegiš. Din
punct de vedere stratigrafic groapa G3/2006 este mai timpurie
decât locuinţa L1/2006.
Săparea casetei C2/2006 a permis dezvelirea mai multor
complexe aparţinând unor epoci istorice diferite. După
îndepărtarea stratului de depunere aluvionară, în partea sudică
a casetei C2/2006, la ad. de 0,50 m, au fost descoperite două
monede din bronz care au fost emise în anii 1781 şi 1782.
Prezenţa unor fragmente ceramice cu caolin, pictate cu roşu,
sugerează o locuiri vremelnică medievală târzie, fapt surprins
stratigrafic şi pe latura sudică a casetei C2/2006. Mormântul
M1/2006 descoperit în colţul sud-estic al casetei C2/2006,
indică existenţa unui cimitir datat între sfârşitul sec. XVIII –
începutul sec. XIX. Scheletul a fost orientat E-V, membrele
inferioare fiind rupte de la genunchi de viiturile râului Timiş.
Mormântul nu a avut nici un inventar, fragmentele ceramice şi
bucăţile de chirpici din umplutura gropii aparţinând epocii
bronzului