pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 gropilor este NE-SV, unul din morminte intrând sub profilul nordic-estic, astfel că a fost necesară deschiderea unei suprafeţe suplimentare cu dimensiunea de 1,30x1,00 m, întrucât la început, conturul părea să indice un mormânt de incineraţie. Necropola: M1 , (S3/2006, c. 1, caroul B) Mormânt de incineraţie, probabil, integral distrus. Adâncime: 0,70 m. Dimensiunile: 0,54x1,80 m. Forma gropii: rectangulară cu colţurile rotunjite. Din păcate a fost surprins doar fundul gropii, pe o grosime de cca. 0,15 m. Orientare: N-S. Inventar: mici fragmente ceramice şi urme rezultate din ardere (cenuşă şi cărbune). M2 , (S3/2006, c. 1, caroul D) Mormânt de incineraţie probabil, integral distrus. Adâncime: 0,70 m. Dimensiunile: 0,57x0,70 m. Forma gropii: rectangulară cu colţurile rotunjite. Din păcate a fost surprins doar fundul gropii, gros de cca. 0,17 m. Orientare: N-S. Inventar: urme rezultate din ardere (cenuşă şi cărbune). M 3 , (S3/2006, c. 2, caroul B) Mormânt de incineraţie, probabil, integral distrus. Adâncime: 0,70 m. Dimensiunile: 0,55x0,60 m. Forma gropii: rectangulară cu colţurile rotunjite. Din păcate a fost surprins doar fundul gropii, gros de cca. 0,19 m. Orientare: N-S. Inventar: Fără inventar. O suprafaţă suplimentară ne-a ajutat să stabilim limita necropolei. Întrucât în SI/2006 şi SII/2006 nu au fost identificate complexe funerare, ne permitem să considerăm suprafaţa, care a fost investigată prin acestea, ca fiind în afara rezervaţiei arheologice, limita necropolei nedepăşind distanţa de cca. 250- 300 m de cel mai vestic mormânt identificat în anul 2004.[Mihaela Denisia Liuşnea] Note: 1. M. Brudiu, Săpăturile de salvare din castellum de pământ (sec. II-III e.n.), MCA 14, 1980, p. 314-320 ; Idem, Un castellum roman descoperit la Galaţi şi semnificaţia lui, Danubius 10, 1981, p. 59-72. 2. S. Sanie, Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. II î.e.n. – III e.n.), Editura Junimea, Iaşi, 1981, p. 75-127. 3. Au fost cartate 81 de morminte aparţinând celei mai mari necropole romane din Sudul Moldovei, suprafaţa acesteia fiind de aprox. 5 ha. 4. M. Brudiu, Galaţi, jud. Galaţi, Punct cartier Dunărea, CCA 2003, p. 128-129. 5. Idem, Galaţi, jud. Galaţi, Punct cartier Dunărea, CCA 2004, p. 125-126. 6. M. D. Liuşnea, Consideraţii privind limes-ul roman în perioada Principatului, la Dunărea de Jos, Carpica 29, 2000, p. 78; Idem, Câteva consideraţii privind limes-ul dunărean în Nordul Dobrogei, Pontica 31, 1989, p. 217-225; Idem, Fortificaţii şi unităţi militare romane la Dunărea de Jos în perioada cuprinsă între domniile lui diocleţian şi cea a lui Justinian, Mousaios 6, 2001, p. 69. 162 7. L. Petculescu şi colab., Galaţi, jud. Galaţi. Punct: cartier Dunărea, CCA 2005, p. 153-157. 8. L. Petculescu şi colab. op.cit. 84. Garvăn, com. Jijila, jud. Tulcea [Dinogetia] Punct: Bisericuţa Cod sit: 160635.03 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 90/2006 Colectiv: Alexandru Barnea – responsabil, Cristian Olariu (FIB), Mihai Severus Ionescu (Baza aeriană 90 Otopeni), Eugen Paraschiv (MNIR), Ioana Grigore, Filica Drăghici (masteranzi FIB), studenţi FIB În această campanie, accentul s-a pus pe conservarea primară. Astfel, s-a realizat conservare primară în bisericuţa bizantină (în interior) şi în zona domus, în lungime totală de 34,86 m liniari, respectându-se standardele în vigoare. De asemenea, a fost desfiinţat martorul dintre S3C1P-S6, unde au fost identificate mai multe obiecte mărunte: la –0,55 m, un opaiţ păstrat fragmentar, iar la –1 m, un femur aşezat pe o podea (nivel de călcare, format din lut galben bine tasat). Este posibil ca respectiva podea să aparţină unui bordei medieval timpuriu. În timpul conservării primare, a fost descoperită şi o monedă de argint în zona domus, aflată pe zidul de S al casei romane. Din păcate, vremea nefavorabilă nu a permis continuarea lucrărilor. 85. Gherghiţa, com. Gherghiţa, jud. Prahova Punct: Velcovici Cod sit: 13438.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 144/2006 Colectiv: Ştefan Olteanu (UCDC Bucureşti), Nina Grigore (MJIA Prahova), Călin Hoinărescu (SC Restitutio SRL) Situl arheologic se află situat în zona de câmpie, în lunca râului Prahova, la cca. 12 km de D.N 1 (Bucureşti-Ploieşti) şi la 36 km SE de Ploieşti. Săpăturile arheologice sistematice au debutat în anul 1999, în punctul “La târg” aprox. în zona unde se afla aşezarea medievală urbană Gherghiţa, atestată documentar încă din anul 1431. În campania arheologică din toamna anului 2006, cercetările arheologice au continuat în comuna Gherghiţa, punct “Velcovici”, la fundaţia bisericii din sec. XV-XVI-lea, identificată în anul 2003. S-a trasat secţiunea nr. 11 pe latura de E din exterior a altarului, cu lungimea de 34 m, lăţimea 2 m, cu scopul de a surprinde existenţa unui zid de incintă şi pentru a clarifica raportul stratigrafic în legătură cu cele două faze de construcţie a bisericii.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 - s-a observat că nu există zid de incintă şi că nu poate fi vorba de o mănăstire, ci este o biserică de mir de la marginea târgului medieval Gherghiţa. - s-a confirmat existenţa a două faze de construcţie în sec. al XV-lea şi în sec. al XVI-lea şi a nivelului de incendiu din prima fază a funcţionării bisericii. În secţiunea cercetată, în c. 8-12 în afara altarului bisericii pe latura estică, au fost identificate două complexe de locuire din prima fază de existenţă a bisericii. Nu se poate explica deocamdată, dacă aceste complexe au fost cu mult anterioare construirii bisericii. Aici s-au descoperit în interiorul locuinţei, bucăţi de mortar şi cărămidă ce ar putea provenii din nivelul de construcţie al bisericii din prima fază. Sub nivelul de demantelare al primei faze de construcţie şi existenţa a bisericii s-a interceptat pe o suprafaţă de 1,50 x 1 m, o amenajare din cărămidă fragmentară (fără mortar) ce ar putea să provină de la o construcţie cu un rol pe care nu-l cunoaştem. În ce măsură acest nivel compact aparţine unei construcţii de suprafaţă din exteriorul apropiat altarului, rămâne să se clarifice în cercetările ulterioare. Ultimele observaţii se referă la cele două complexe care au apărut c. 8-12, şi care nu sunt din aceeaşi epocă. Una dintre ele c.8-10, este ulterioară dispariţiei bisericii din a doua fază; ea perforează ultimul nivel de moloz de la demantelarea bisericii. Pe de altă parte menţionăm că în structura fundaţiei absidei altarului s-au descoperit foarte multe bucăţi de cărămidă, moloz şi fragmente de cahlă de la o sobă. Pe latura exterioară altarului, apare o platformă foarte compactă din bucăţi de cărămidă legate cu mortar, ceea ce demonstrează că aici a fost amenajat ceva, un paviment sau altceva. Deocamdată nu ştim ce rost avea, campania viitoare va clarifica această situaţie. Din punct de vedere stratigrafic prima locuinţă de tip bordei din c. 10-12, poate fi datată în intervalul dintre cele două faze de construcţie ale bisericii. S-au găsit în interiorul bordeiului bucăţi întregi de cărămidă cu urme de mortar de bună calitate, care au fost folosite în locuinţa respectivă. S-au mai găsit fragmente ceramice, un fund de vas tip oală din sec. al XV-lea. În campania anului 2007, vom extinde cercetările în apropierea acestei secţiuni pentru a clarifica situaţia stratigrafică. [Ştefan Olteanu, Nina Grigore] Pl. 37 86. Giroc, com. Giroc, jud. Timiş Punct: Mescal Cod sit:155323.01 Autorizaţie de cercetare sistematică nr. 3/2006 Colectiv: Florin Gogâltan – responsabil (IAIA Cluj), Alexandru Szentmiklosi, Valentin Cedică (MB Timişoara), studenţii Anatolie Drenţa, Cristian Dumbravă, Andra Popescu, Roxana Preda, (UV Timişoara) Comuna Giroc este situată la S de municipiul Timişoara, punctul Mescal fiind amplasat la aprox. 7 km SSV de comună, pe malul drept al râului Timiş. Situl a fost cercetat în vara anilor 1992 şi 1993 de către Florin Gogâltan, prilej cu care au fost stabilite şi etapele de locuire 1 . În primăvara anului 2006 au fost reluate cercetările arheologice, având ca scop dezvelirea 163 complexelor arheologice situate pe malul râului, ameninţate de inundaţiile repetate. Săpăturile arheologice au confirmat existenţa unui nivel aparţinând epocii bronzului (cultura Cruceni-Belegiš), cu două sub-niveluri distincte de călcare, şi a unui nivel aparţinând primei epoci a fierului (grupul Gornea- Kalakača). Cercetările au adus ca noutate identificarea unui nivel cu fragmente ceramice medievale târzii, precum şi a unei necropole moderne. Situl este acoperit de un strat de nisip fin aluvionar, gros de cca. 0,30 m. În cadrul cercetării arheologice s-a păstrat strategia de abordare pe casete (C), numerotarea lor fiind dublată de anul de execuţie al săpăturii. Caseta C1/2006 a fost deschisă spre S, în prelungirea casetei C1/1993 2 . Pentru o mai bună lămurire a situaţiei stratigrafice, dar şi pentru dezvelirea integrală a complexelor arheologice, au fost săpate alte două casete (C2/2006 şi C3/2006), ambele dispuse în prelungirea sudică a casetei C1/2006. Dimensiunile casetei C1/2006 au fost de 5,40 x 3,60 m. Caseta C2/2006 a avut o lungime de 6 m şi o lăţime de 4 m, martorul dintre cele două casete fiind de 0,40 m. Ca urmare a surprinderii unor complexe arheologice în profil, caseta C2/2006 a fost prelungită spre S cu încă 2 m (C3/2006). Suprafaţa totală cercetată în 2006 a fost de aprox. 55 m 2 . În partea sudică a casetei C1/2006, la ad. de 0,70 m, s-a conturat o locuinţă semiîngropată de formă elipsoidală (L1/2006). Pentru dezvelirea acesteia a fost săpată caseta C2/2006. Locuinţa are diametrul maxim de 3,20 m, în umplutură fiind distincte două niveluri, respectiv nivelul de amenajare de culoare galben-închis, gros de aprox. 0,10 m (probabil cu rol de hidroizolaţie) şi un nivel de umplutură de culoare neagru-gălbuie, gros de 0,15 m. Latura sudică a locuinţei L1/2006, dezvelită în caseta C2/2006, a fost tăiată de un şanţ. Fragmentele ceramice descoperite în umplutura locuinţei aparţin primei etape a culturii Cruceni-Belegiš. La aprox. 0,30 m N de locuinţă, s-a conturat o groapă de formă relativ circulară (G1/2006), având dimensiunile în plan de 0,60 x 0,40 m, fundul acesteia fiind alveolat. Umplutura de culoare neagră-gălbuie a avut o consistenţă lutoasă. Groapa G1/2006 este contemporană cu locuinţa L1/2006, fiind utilizată, probabil, ca şi groapă de provizii. La V de locuinţa L1/2006 a fost dezvelită o altă groapă (G3/2006), de mari dimensiuni, forma acesteia fiind relativ circulară. Diametrul acestei gropi este de 1,47 m. În umplutura de culoare neagră-gălbuie au fost descoperite, alături de o căniţă întreagă, numeroase fragmente ceramice aparţinând primei faze a culturii Cruceni-Belegiš. Din punct de vedere stratigrafic groapa G3/2006 este mai timpurie decât locuinţa L1/2006. Săparea casetei C2/2006 a permis dezvelirea mai multor complexe aparţinând unor epoci istorice diferite. După îndepărtarea stratului de depunere aluvionară, în partea sudică a casetei C2/2006, la ad. de 0,50 m, au fost descoperite două monede din bronz care au fost emise în anii 1781 şi 1782. Prezenţa unor fragmente ceramice cu caolin, pictate cu roşu, sugerează o locuiri vremelnică medievală târzie, fapt surprins stratigrafic şi pe latura sudică a casetei C2/2006. Mormântul M1/2006 descoperit în colţul sud-estic al casetei C2/2006, indică existenţa unui cimitir datat între sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. Scheletul a fost orientat E-V, membrele inferioare fiind rupte de la genunchi de viiturile râului Timiş. Mormântul nu a avut nici un inventar, fragmentele ceramice şi bucăţile de chirpici din umplutura gropii aparţinând epocii bronzului

Page 1 and 2: MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR CO

Page 3: Cuprins Lista abrevierilor / 5 List

Page 6 and 7: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 9: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC


































































































































































































Page 401: Cronica cercetărilor arheologice d

Page 405 and 406: Cronica cercetãrilor arheologice d






















































Page 513: INDICI




Page 523: Cronica cercetărilor arheologice d







fost

arheologice

fragmente

campania

partea

nivelul

fiind

zona

ceramice

descoperite

cimec

cimec.ro

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC ... View more pdf (15 MB) - cIMeC

Delete template?

Save as template ?

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC