pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Gâţa”; cercetări începute în anul 1999, sub egida Complexului
Muzeal Bisriţa-Năsăud. Au fost trasate două secţiuni paralele
(S38-S39), orientate SE-NV, cu o L= 33 m, şi o secţiune
perpendiculară (S40), cu o L= 11 m. Lăţimea secţiunilor este de
1,5 m, iar a martorilor de 0,5 m; rezultând o suprafaţă
cercetată de cca. 150 m 2 . Cu acest prilej, au fost dezvelite încă
două morminte de incineraţie în groapă şi unul de inhumaţie
(M21-M23).
M21 – mormânt de incineraţie, în groapă de formă ovală.
Adâncimea de depunere 0,60 m. Resturile calcinate ale
scheletului uman, împreună cu fragmente de cărbune, au fost
împrăştiate în cuprinsul gropii. Inventar: un vas bitronconic de
dimensiuni medii, lucrat cu mâna, prevăzut în partea
superioară cu patru apucători trapezoidale; un vas bitronconic
de dimensiuni mari, modelat la roată; o strachină lucrată cu
mâna; o verigă din fier; oase de animal (ofranda alimentară).
M22 – mormânt de inhumaţie, cu scheletul orientat S(capul)-N.
Adâncimea de depunere 1,05 m. Scheletul s-a conservat
parţial. Inventar: două brăţări din bronz, decorate cu
„crestături” şi un fragment dintr-o piesă de fier.
M23 – mormânt de incineraţie. Groapă funerară de formă
rectangulară, cu colţurile rotunjite. Adâncimea de depunere
1,32 m. S-a găsit un număr foarte mic de fragmente de oase
umane. Inventar: două vase mari de formă bitronconică,
lucrate la roată; un castron şi o strachină lucrate la roată; o
cană modelată cu mâna; o fibulă din bronz de tip „Pauken”; o
lamă de cuţit din fier; oase de animal (ofranda alimentară).
Complexele dezvelite în campania anului 2006 se datează
la sfârşitul La Tène-ului timpuriu şi începutul La Tène-ului
mijlociu. Nu au fost aduse date noi privind întinderea cimitirului.
Materialul arheologic rezultat a intrat în patrimoniul MG
Năsăud, necesitând, şi de această dată, în special în ceea ce
priveşte vasele ceramice, intervenţia restauratorilor.
Bibliografie:
D. L. Vaida, Cimitirul celtic de la Fântânele (punctul „La Gâţa”)-
informare privind cercetările arheologice, Arhiva Someşană 2,
2003, p. 11-18.
Idem, Cimitirele celtice din nord-estul Transilvaniei. Rit şi ritual
funerar, Arhiva Someşană 3, 2004, p. 375-392.
Idem, Fibule descoperite în cimitirele celtice din nord-estul
Transilvaniei (sec. IV-II î.Chr.), Arhiva Someşană 4, 2005, p. 9-
21.
Idem, Zăbale celtice în descoperirile din nord-estul
Transilvaniei (sec. IV-II î. Chr.), în Fontes Historie. Studia in
honorem Demetrii Protase, 2005, p. 221-229.
Idem, Brăţări descoperite în cimitirele celtice din nord-estul
Transilvaniei (sec. IV-II î. Chr.), Arhiva Someşană 5, 2006, p.
29-48.
Abstract:
In the summer 2006, during the 6 th campaign of
archaeological researches in the Celtic cemetery from
Fântânele (Bistriţa-Năsăud county), „La Gâţa” point, we
discovered another two cremation graves and one inhumation
grave (the total number of graves is 23 now). Together with
human osteological remains, an important quantity of
archaeological material was found: handmade and wheelmade
pottery, bracelets, brooches, iron knifes and animal
bones. They are dated in the first half of the 3 rd century B.C.
The excavation will be continued in 2007.
78. Fegernicu Nou, Sălard, com. Sârbi, Sălard,
jud. Bihor
Punct: Autostrada Borş – Braşov, tronson 3C (Sârbi -
Sălard), Km 044+000 - 054+000 (Valea Şişterea, Valea
Şişterea sud, km. 54)
Cod sit: 31182.04, 31020.02, 31020.06
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr.
155/2006
Colectiv: Cătălin Bem,Gabriel Bălan, Sorin Cleşiu, Eugen
Paraschiv (MNIR), Constantin Haită, Adrian Bălăşescu,
Marius Ignat (MNIR-CNCP), studenţi UAIC Iaşi
Necesitatea iniţierii Programului Naţional de Cercetare
Arheologică “Autostrada Borş-Braşov”, instituit prin OMCC nr.
2040/04.02.2004, nu trebuie argumentată. Evidenţa
obligativităţii realizării de lucrări arheologice având un caracter
preventiv şi de salvare nu îngăduie decât asumarea
responsabilităţii.
Construirea autostrăzii Borş–Braşov a impus şi impune
anterioritatea realizării studiilor de arheologie preventivă şi a
săpăturilor arheologice de salvare.
Afectarea ireversibilă din punct de vedere arheologic (şi nu
numai) a spaţiului în viitor ocupat de autostradă a implicat o
cercetare exhaustivă, înţelegând prin această sintagmă nu o
acoperire efectivă a întregii suprafeţe prin secţiuni sau varii
metode de prospectare arheologică, ci o evaluare completă a
potenţialului istoric al zonei şi o investigare punctuală bazată
pe aceasta.
Baza informaţională a avut ca punct de plecare
perieghezele din perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004
realizate de specialişti ai MTC Oradea, ale căror rezultate au
fost predate Beneficiarului şi Finanţatorului întregului complex
de lucrări de construcţie, Compania Naţională de Autostrăzi şi
Drumuri Naţionale. Cu excepţia acestui studiu preliminar nu
existau în momentul debutului cercetărilor noastre alte
informaţii privind strict zona de interes imediat. Noi am avut
acces la o copie a acestui raport.
Colectivul MNIR a încercat să confirme şi/sau să
completeze prin investigaţii proprii de teren (martie, iunie-iulie
2005, mai 2006) aceste informaţii.
Tronsonul de autostradă care este cercetat de către
colectivul MNIR este situat pe partea dreaptă a râului Barcău,
traversând terasele bine dezvoltate ale acestuia, de vârste
pleistocen superior, holocen inferior şi superior, dar şi albia
majoră a Barcăului. Depunerile pleistocen superioare sunt
reprezentate prin depozite proluviale pe când depozitele
holocene sunt formate din pietrişuri şi nisipuri, sedimente
caracteristice bazinelor superioare ale râurilor.
În zona cercetată, dealurile prezintă înclinări generale spre
NV, fiind tăiate de văi înguste, majoritatea reprezentând cursuri
temporare. Vegetaţia este reprezentată prin păşuni, iar în
vecinătatea nordică a zonei prin păduri de foioase.
Sectorul de autostradă care face obiectul prezentului raport
traversează, aşadar, strict o zonă colinară, străbătută de
pâraie, afluenţi în general temporari ai Barcăului, conferindu-i
un aspect general vălurit şi crestat de văi înguste, aşa cum
menţionam mai sus. Cel puţin în perioadele cu precipitaţii
bogate aceste văi se transformă în veritabile mlaştini, zone
148