pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC pdf (15 MB) - cIMeC

23.12.2014 Views

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 1. Adresăm calde mulţumiri Serviciului Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Alba pentru sprijinul acordat pe tot parcursul desfăşurării cercetării arheologice. 2. V. Moga, Research stages of the settlement and Dacian fortress of Piatra Craivii (Alba county), în Daco-Geţii, Deva 2004. 71. Creţeşti, com. Creţeşti, jud. Vaslui Punct: La Intersecţie Cod sit: 163217.02 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 7/2006 Colectiv: Vicu Merlan – responsabil, Paul Salomeia (M Huşi) Obiective: decopertarea integrală a L5 din S4; săparea unei noi secţiuni S5. Realizări: săparea integrală a secţiunii S5; decopertarea integrală a locuinţei L5 descoperită din campania 2004 în S4 şi terminată în 2006 în S5; Începând cu m. 9 din S4 a fost descoperit un complex ceramic alcătuit dintr-un bol fragmentar reîntregibil, oase, pietre, iar la m. 14 fragmente ceramice tip „Cucuteni C” cu scoică pisată în pastă, păstrată într-o stare mediocră. În c. 13 la -0,70 m a apărut o statuetă zoomorfă (berbec), păstrând picioarele din spate uşor tocite. Sub masa de chirpici a locuinţei L5 s-a conturat o groapă de fundare cucuteniană G14 în care s-au descoperit fragmente ceramice arse puternic, contorsionate, din cauza unui incendiu. Ceramica păstra încă urme de pictură bicromă iar în jur s-au mai găsit şi câteva oase. În aceeaşi groapă, în dreptul c. 13 (aprox. în zona centrală a locuinţei L5) a fost găsit un corn de bour (Boss primigenius) de 35 cm lungime şi cu un diametrul la baza de 10 cm iar la vârf, unde era rupt din vechime, avea 4 cm. Alături au fost găsite şi fragmente ceramice pictate policrom, dar majoritatea sunt corodate de aciditatea solului. În c. 9 la -0,60 m a apărut un schelet de matur, fiind orientat E-V, cu capul spre răsărit şi picioarele spre apus, mormânt aparţinând culturii Noua. Faţa era orientată în sus, mâinile deasupra toracelui şi bazinului, iar coloana vertebrală avea o curbură pronunţată mai ales la nivelul zonei superioare (cervicale). Starea de conservare a M13 era bună. Avea în inventar o ulcică din lut ars cu tortiţe supraînalţate, păstrată fragmentar, depusă în zona picioarelor. M13 este singurul mormânt descoperit până acum care a străpuns nivelul de chirpici şi platforma locuinţei cucuteniene. A fost trasată şi o nouă secţiune S5 (20 x 2 m) paralel cu S4 pe direcţia SE-NV, care a avut ca scop decopertarea locuinţei L5 descoperită, încă din 2004 în S3, care se prelungea în afara S4 spre V. Locuinţa L5 a fost surprinsă de la m. 7 şi a continuat până la m. 16, dar s-a constatat că aceasta iese şi din perimetrul S5 spre V între c. 11-16 (bucăţi de perete se aflau în exteriorul locuinţei). Decopertarea a fost uşurată şi de lucrările antropice recente de nivelare a platoului cu ocazia astupării gropii de lut, exploatată de localnici. Astfel nivelul cucutenian a apărut la cca. -0,40 m în partea de S a S5 şi la -0,60 m în N. Groapa de fundare descoperită încă din S4 se continua şi în S5 (sub masa de chirpici a platformei care are amprente de bârne masive şi crengi). Intre m. 8 si m. 9, în partea estică a 142 secţiunii şi în martorul dintre S4 şi S5, a apărut un nou mormânt M14. Starea de conservare mediocră; nu avea nici un obiect în inventar. În concluzie, prin campania din iulie - septembrie 2006 s-a decopertat aproape în întregime locuinţa L5, care a fost identificată încă din 2004 în S3 şi a continuat şi în S4 şi S5. Sub chirpicul locuinţei s-a găsit groapa de fundare (caracteristică tuturor locuinţelor cercetate de la Creţeşti – „La Intersecţie”). S-au mai găsit încă două morminte din epoca bronzului, care fac parte dintr-o necropolă Noua. Abstract: During the 2006 campaign, we researched the entire house L5, identified since 2004 in the trenches S3, S4 and S5, and dated in Aeneolithic, Cucuteni Culture. We discovered a fragmentary bowl, ceramic sherds, bones, stones, a zoomorphic statuette (ram), and the foundation pit of the house (G14) with strongly burnt pottery fragments wearing traces of bichrome painting, bones and a Boss primigenius horn 35 cm long and 10 cm wide at the bottom, broken in Antiquity. We excavated the entire south-west area of the house and identified also parts of the platform made of large wooden beams under the earthen clay mass of the fallen walls. We also discovered two inhumation graves from the late Bronze Age (Noua Culture), M13 and M14, probably from a necropolis. M13 had a small double handled fragmentary pot at the feet of the skeleton oriented east-west, looking west. M14 had no inventory. 72. Dalboşeţ, com. Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin Cod sit. 52589.02 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 96/2006 Colectiv: Mariana Crînguş-Balaci, Atalia Ştefănescu (UV Timişoara) În campania din 2006 am continuat cercetarea sistematică a edificiului de la Dalboşeţ prin trasarea a două secţiuni şi a unei casete. Secţiunea numită de noi SI/2006 a fost trasată la 5,75 m de casa proprietarului N. Găină şi perpendiculară pe secţiunea S/2005. Dimensiunile lui SI/2006 au fost de 14X1,20 m, iar caroiajul a fost trasat din 2 în 2 m. În SI au apărut nivele noi care ţin nu de o locuire romană, ci de o locuire preistorică, această atribuire făcând-o pe baza puţinelor fragmente ceramice descoperite de noi, dar care pot fi încadrate unei locuiri preistorice. Stratigrafic situaţia se prezintă astfel: - humus; - pământ lutos negricios cu sporadice pietre de râu, este depunerea peste acoperişul clădirii care s-a distrus în timp şi nu în urma unei intrevenţii agresive umane; - nivel de ţigle şi olane urmărit pe 13 m în lungul lui SI/2006; acest nivel cu o grosime de 0,15 m a fost curăţat de noi şi apoi întoarse fiecare ţiglă şi olan în parte, însă fără a identifica vreo ştampilă pe materialul tegular; - lut de amenajare pentru nivelul roman cu o grosime de 0,30- 0,40 m; - nivel locuire preistorică de suprafaţă reprezentat de un lut negricios, fără urme de material tegular, gros de 0,40 m; aici

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006 au apărut mai multe fragmente ceramice din pastă fină, dar şi grosieră de culoare neagră, unele fragmente prezentând incizii; acest nivel de locuire a apărut între m. 8 - 13,40, adică această locuinţă de suprafaţă avea o lungime de 5,40 m; locuirea la care ne refeim apare la o adâncime de 0,90 m de la suprafaţa solului; - sub nivelul locuinţei de suprafaţă se observă un alt nivel reprezentat de un strat de lut cu urme de arsură şi cioburi; acest nivel credem noi a aparţinut unui bordei, identificat sub locuinţa de suprafaţă, între m. 8,50-12,80, adică bordeiul a avut o lungime de 4,30 m; - nivelul steril. De remarcat că ne aflăm între două ziduri romane, acest spaţiu a fost acoperit cu ţigle şi olane care în timp a dus la degradarea acoperişului şi prăbuşirea sa, fapt pe care l-am remarcat în toate campaniile efectuate de noi începând cu campania din anul 2000. În continuare am trecut la trasarea lui SII/2006 perpendiculară pe SI/2006, lăsând un martor de 0,50 m. Dimensiunile lui SII au fost de 1 x 3 m. În această nouă secţiune a apărut la ad. de 0,30 m de la nivelul solului actual absida care închidea spaţiul dintre cele două ziduri amintite mai sus. Lăţimea absidei este de 0,60 m, absida fiind realizată din piatră de râu legată cu mortar şi prezentând o fundaţie din piatră de râu prinsă cu lut. Caseta C/2006 a fost dispusă la 0,15 m de SII, dimensiunile sale fiind de 2,40 x 2,50 m. Aici a apărut închiderea absidei cu unul din ziduri. S-au putut obesrva 3 asize care s-au mai păstrat din absidă. Fundaţia absidei are dimensiunea de 0,85 m. Pe interior această absidă prezenta un strat de tencuială cu o grosime de 5 cm. Fundaţia absidei a tăiat un nivel de locuire preistoric, identificat de noi şi în SI/2006. Îndreptând profilul în casetă am obţinut următoarea stratigrafie: - humus; - nivel dărâmătură care ţine de nivelul absidei, se caracterizează prin bolovani de râu, mortar, sporadic ţigle, pământ negru; - absida din piatră de râu legată cu mortar; - nivel de locuire de lemn gros de 0,95 m, pare un bordei, caracterizat de un lut gri-negricios; - sterilul. Abstract: In the archaeological campaign from 2006 we have continued the systematic investigation of the building from Dalboşeţ with two sections and a cassette. In S1 we have found new levels that do not belong to a Roman inhabitancy, but to a prehistoric one (according to the few ceramic fragments that were discovered). In SI/2006 we are between two Roman walls, and this space was covered with tegulae; in time, the roof collapsed, and this fact was remarked in all the archaeological campaigns starting with the one in 2000. 73. Desa, com. Desa, jud. Dolj Punct: La Ruptură Cod sit: 72043.02 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 114/2006 143 Colectiv: Petre Gherghe – responsabil (Univ. Craiova), Florin Ridiche – responsabil sector (MO Craiova) Localitatea Desa, din judeţul Dolj, este situată în lunca inundabilă a Dunării, la cca. 21 km SE de oraşul Calafat. Microrelieful din zona localităţii se caracterizează, în prezent, prin existenţa a numeroase grinduri de nisip, care se ridică cu şapte-opt metri peste nivelul general al luncii, ajungând, în mod excepţional, până la înălţimea de 40 m. În vara anului 2001, am organizat o periegheză pe malul Dunării. Rezultatul cercetării s-a materializat prin descoperirea mai multor puncte de interes arheologic şi, în consecinţă, am decis începerea săpăturilor arheologice de salvare, în acelaşi an, în punctele „Castraviţa” şi „La Ruptură”, unde siturile arheologice erau deja distruse, la acea dată, în proporţie de 50%, primul, şi aprox. 80%, al doilea. În anul 2001 cercetările arheologice s-au concentrat mai mult asupra punctului “Castraviţa” unde au aparut fundaţiile unei construcţii romane din piatră de calcar, un mormânt de incineraţie de tip Verbicioara şi câteva complexe de tip Basarabi. Cercetările au continuat şi în anii 2002-2004 în trei movile funerare de tip Basarabi. Totodată, s-au executat sondaje de informare în afara perimetrelor tumulilor, prilej cu care au mai fost descoperite încă două morminte de tip Verbicioara: unul în zona cercetată în 2001 şi celălalt, sub una dintre movilele funerare de tip Basarabi. Tot în vara anului 2001 au fost executate şi primele sondaje de informare în punctul „La Ruptură” prilej cu care au fost surprinse două niveluri de locuire, unul hallstattian şi celălalt roman. Din considerente financiare sapăturile arheologice de aici au fost suspendate până în anul 2005 când au fost reluate şi continuate şi-n anul 2006. În punctul „La Ruptură”, situat în dreptul capătului de V al insulei Acalia, pe un fost grind înalt al Dunării, au fost continuate săpăturile arheologice de salvare, începute în anul 2005. Cercetarea arheologică din anul 2006 s-a concentrat pe cimitirul roman din acest punct. Astfel, au fost deschise noi secţiuni, S. III/2006, cu o lungime de 18 m si o lăţime variabilă de la 2 m la 3,5 m; în baza unor informaţii mai vechi obţinute de la localnici, cum că în perimetrul cercetat de noi, cu ani în urmă, s-a descoperit întâmplător un mormânt de inhumaţie, compus dintr-un „sarcofag” improvizat din ţigle şi olane romane; a mai fost deschisă o secţiune, S IV/2006, cu o lungime de 20 m şi o lăţime variabilă de la 1,5 m la 3 m; pentru realizarea unei verificări stratigrafice a fost trasată şi S V/2006, cu o lungime de 9,5 m şi o lăţime de 1,5 m. De asemenea, s-a făcut o extindere, spre N, a secţiunii S II/2005, cu dimensiunile de 31,5 x 3,5 m pe care am numit-o S II Extindere. Secţiunile S III/2006 şi S IV/2006, cu rol de taluzare a malului Dunării, au fost trasate, spre V, în continuarea lui S II/2005. Secţiunea S V/2006, cu orientare N-S şi perpendiculară pe malul Dunării a fost trasată în apropierea capătului de V al lui S IV/2006 (Planşa IV). Secţiunile executate în anul 2006 se află la aprox. 430 m E de fostul pichet de grăniceri de la Desa, situat tot pe malul Dunării. În toate secţiunile a apărut un strat de nisip eolian cu o grosime medie de 1 m, începând de la nivelul vegetal, situaţie observabilă numai pe profilele nordice. În S III/2006, aproape de capătul estic al secţiunii, a fost descoperit un mormânt de incineraţie roman numerotat de noi cu M. 4 1 format dintr-un urcior, depus orizontal, cu gura către NE, şi oase incinerate umane grupate lângă gura urciorului. Groapa mormântului,

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

1. Adresăm calde mulţumiri Serviciului Salvamont din cadrul<br />

Consiliului Judeţean Alba pentru sprijinul acordat pe tot<br />

parcursul desfăşurării cercetării arheologice.<br />

2. V. Moga, Research stages of the settlement and Dacian<br />

fortress of Piatra Craivii (Alba county), în Daco-Geţii, Deva<br />

2004.<br />

71. Creţeşti, com. Creţeşti, jud. Vaslui<br />

Punct: La Intersecţie<br />

Cod sit: 163217.02<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 7/2006<br />

Colectiv: Vicu Merlan – responsabil, Paul Salomeia (M<br />

Huşi)<br />

Obiective: decopertarea integrală a L5 din S4; săparea<br />

unei noi secţiuni S5.<br />

Realizări: săparea integrală a secţiunii S5; decopertarea<br />

integrală a locuinţei L5 descoperită din campania 2004 în S4 şi<br />

terminată în 2006 în S5;<br />

Începând cu m. 9 din S4 a fost descoperit un complex<br />

ceramic alcătuit dintr-un bol fragmentar reîntregibil, oase,<br />

pietre, iar la m. 14 fragmente ceramice tip „Cucuteni C” cu<br />

scoică pisată în pastă, păstrată într-o stare mediocră. În c. 13<br />

la -0,70 m a apărut o statuetă zoomorfă (berbec), păstrând<br />

picioarele din spate uşor tocite. Sub masa de chirpici a<br />

locuinţei L5 s-a conturat o groapă de fundare cucuteniană G14<br />

în care s-au descoperit fragmente ceramice arse puternic,<br />

contorsionate, din cauza unui incendiu. Ceramica păstra încă<br />

urme de pictură bicromă iar în jur s-au mai găsit şi câteva<br />

oase. În aceeaşi groapă, în dreptul c. 13 (aprox. în zona<br />

centrală a locuinţei L5) a fost găsit un corn de bour (Boss<br />

primigenius) de 35 cm lungime şi cu un diametrul la baza de<br />

10 cm iar la vârf, unde era rupt din vechime, avea 4 cm. Alături<br />

au fost găsite şi fragmente ceramice pictate policrom, dar<br />

majoritatea sunt corodate de aciditatea solului. În c. 9 la -0,60<br />

m a apărut un schelet de matur, fiind orientat E-V, cu capul<br />

spre răsărit şi picioarele spre apus, mormânt aparţinând culturii<br />

Noua. Faţa era orientată în sus, mâinile deasupra toracelui şi<br />

bazinului, iar coloana vertebrală avea o curbură pronunţată<br />

mai ales la nivelul zonei superioare (cervicale). Starea de<br />

conservare a M13 era bună. Avea în inventar o ulcică din lut<br />

ars cu tortiţe supraînalţate, păstrată fragmentar, depusă în<br />

zona picioarelor. M13 este singurul mormânt descoperit până<br />

acum care a străpuns nivelul de chirpici şi platforma locuinţei<br />

cucuteniene.<br />

A fost trasată şi o nouă secţiune S5 (20 x 2 m) paralel cu<br />

S4 pe direcţia SE-NV, care a avut ca scop decopertarea<br />

locuinţei L5 descoperită, încă din 2004 în S3, care se<br />

prelungea în afara S4 spre V. Locuinţa L5 a fost surprinsă de<br />

la m. 7 şi a continuat până la m. 16, dar s-a constatat că<br />

aceasta iese şi din perimetrul S5 spre V între c. 11-16 (bucăţi<br />

de perete se aflau în exteriorul locuinţei). Decopertarea a fost<br />

uşurată şi de lucrările antropice recente de nivelare a platoului<br />

cu ocazia astupării gropii de lut, exploatată de localnici. Astfel<br />

nivelul cucutenian a apărut la cca. -0,40 m în partea de S a S5<br />

şi la -0,60 m în N.<br />

Groapa de fundare descoperită încă din S4 se continua şi<br />

în S5 (sub masa de chirpici a platformei care are amprente de<br />

bârne masive şi crengi). Intre m. 8 si m. 9, în partea estică a<br />

142<br />

secţiunii şi în martorul dintre S4 şi S5, a apărut un nou<br />

mormânt M14. Starea de conservare mediocră; nu avea nici un<br />

obiect în inventar.<br />

În concluzie, prin campania din iulie - septembrie 2006 s-a<br />

decopertat aproape în întregime locuinţa L5, care a fost<br />

identificată încă din 2004 în S3 şi a continuat şi în S4 şi S5.<br />

Sub chirpicul locuinţei s-a găsit groapa de fundare<br />

(caracteristică tuturor locuinţelor cercetate de la Creţeşti – „La<br />

Intersecţie”). S-au mai găsit încă două morminte din epoca<br />

bronzului, care fac parte dintr-o necropolă Noua.<br />

Abstract:<br />

During the 2006 campaign, we researched the entire<br />

house L5, identified since 2004 in the trenches S3, S4 and S5,<br />

and dated in Aeneolithic, Cucuteni Culture. We discovered a<br />

fragmentary bowl, ceramic sherds, bones, stones, a<br />

zoomorphic statuette (ram), and the foundation pit of the house<br />

(G14) with strongly burnt pottery fragments wearing traces of<br />

bichrome painting, bones and a Boss primigenius horn 35 cm<br />

long and 10 cm wide at the bottom, broken in Antiquity. We<br />

excavated the entire south-west area of the house and<br />

identified also parts of the platform made of large wooden<br />

beams under the earthen clay mass of the fallen walls.<br />

We also discovered two inhumation graves from the late<br />

Bronze Age (Noua Culture), M13 and M14, probably from a<br />

necropolis. M13 had a small double handled fragmentary pot at<br />

the feet of the skeleton oriented east-west, looking west. M14<br />

had no inventory.<br />

72. Dalboşeţ, com. Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin<br />

Cod sit. 52589.02<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />

96/2006<br />

Colectiv: Mariana Crînguş-Balaci, Atalia Ştefănescu (UV<br />

Timişoara)<br />

În campania din 2006 am continuat cercetarea sistematică<br />

a edificiului de la Dalboşeţ prin trasarea a două secţiuni şi a<br />

unei casete.<br />

Secţiunea numită de noi SI/2006 a fost trasată la 5,75 m<br />

de casa proprietarului N. Găină şi perpendiculară pe secţiunea<br />

S/2005. Dimensiunile lui SI/2006 au fost de 14X1,20 m, iar<br />

caroiajul a fost trasat din 2 în 2 m.<br />

În SI au apărut nivele noi care ţin nu de o locuire romană,<br />

ci de o locuire preistorică, această atribuire făcând-o pe baza<br />

puţinelor fragmente ceramice descoperite de noi, dar care pot<br />

fi încadrate unei locuiri preistorice.<br />

Stratigrafic situaţia se prezintă astfel:<br />

- humus;<br />

- pământ lutos negricios cu sporadice pietre de râu, este<br />

depunerea peste acoperişul clădirii care s-a distrus în timp şi<br />

nu în urma unei intrevenţii agresive umane;<br />

- nivel de ţigle şi olane urmărit pe 13 m în lungul lui SI/2006;<br />

acest nivel cu o grosime de 0,<strong>15</strong> m a fost curăţat de noi şi apoi<br />

întoarse fiecare ţiglă şi olan în parte, însă fără a identifica vreo<br />

ştampilă pe materialul tegular;<br />

- lut de amenajare pentru nivelul roman cu o grosime de 0,30-<br />

0,40 m;<br />

- nivel locuire preistorică de suprafaţă reprezentat de un lut<br />

negricios, fără urme de material tegular, gros de 0,40 m; aici

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!