pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
segment dintr-o centură cu astragale ne sugerează
funcţionarea s-a în sec. I a. Chr.), dar şi în ceea ce priveşte
sistemul de construcţie (prin surprinderea unui nivel lipitură de
perete ars).
Cercetarea a continuat şi în punctul „Şura”, S II/2005
oferind câteva informaţii suplimentare cu privire la complexul
dacic surprins aici parţial în campania precedentă.
S III/2006 a fost trasată în prelungirea S II/2005, cu un
martor de 0,50 m, având dimensiunile de 10 X 1,5 m. Rostul ei
a fost acela de a surprinde continuarea complexului mai sus
amintit, dar şi de a secţiona complet terasa din acest punct.
Rezultatele s-au dovedit interesante, constatându-se, ca şi în
cazul S II/2005, acelaşi sistem de amenajare a stâncii locale
prin tăiere, după care s-a dezvelit o platformă de piatră
nefasonată, lungă de cca. 8,5 m, ale cărei rosturi nu pot fi încă
precizate.
Pentru dezvelirea integrală a locuinţei dacice menţionate s-
a trasat paralel cu SII/2005 o altă unitate de cercetare şi
anume S IV/2006 cu dimensiunile de 10 X 3 m, ce a fost
săpată până la nivelul complexului.
Un alt sector de cercetare în situl de la Piatra Craivii îl
reprezintă „Terasa Bănuţului, terasa monumentală, situată în
partea estică a masivului, sub vârful Bănuţului.
Aceasta este săpată în stâncă şi are dimensiunile aproximative
de 60 x 14 m. Cercetările mai vechi de aici sugerau existenţa,
printre altele, în antichitate, a unui sanctuar dacic şi a unor
substrucţii medievale. În campania din 2006 s-a trasat o
singură secţiune de control având dimensiunile de 9 X 2 m,
amplasată perpendicular faţă de stâncă, fiind situată în spaţiul
dintre săpăturile din anii ´60 şi cele din 1988. Imediat după
înlăturarea stratului vegetal, au fost găsite fragmente ceramice
aparţinând epocii dacice, evului mediu dar şi contemporane. În
caroul 1, chiar la baza stâncii a fost surprinsă o vatră de foc,
folosită după toate probabilităţile în urmă cu 50 - 60 de ani,
ceramica surprinsă găsindu-şi analogii în ceramica tradiţională
românească. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se
prezintă astfel:
0 –0,15 m - strat vegetal de pădure format din frunze şi resturi
de iarbă.
-0,15 –0,30 m - strat negru amestecat cu piatră şi materiale
aparţinând evului mediu şi epocii dacice.
-0,30 –0, 55 m – nivelul dacic cu artefacte de toate categoriile,
totul „in situ”.
-0,55 –0,65 m – strat de lut gălbui cu piatră măruntă în
compoziţie, formează un pat peste care a fost aşezată locuirea
dacică.
Dacă evul mediu este pentru moment slab reprezentat
materialele descoperite fiind amestecate cu cele de factură
dacică, s-a putut surprinde un nivel de locuire subţire
aparţinând acestei epoci.
Descoperirea cea mai importantă este, pentru moment,
reprezentată de cele două plinte rotunde din calcar aparţinând
unei construcţii ce se circumscrie unui sanctuar dacic. Una din
ele se află clar în poziţie „in situ” fiind surprins, în urma
secţionării, şi patul pe care a fost aşezată. Cea de a doua, deşi
spartă, după toate probabilităţile se află şi ea în aceeaşi
situaţie dar condiţiile (apariţia la finalul şantierului), nu ne-au
permis să verificăm poziţia ei. Plintele au dimensiunile clasice,
ca cele din Munţii Orăştiei, fiind mai mari decât cele
descoperite până acum la Piatra Craivii (diametru 0,55 m,
înălţimea de 0,22 m). Distanţa dintre plinta I şi plinta II este de
0,74 m.
Despre prezenţa unui sanctuar pe această terasă se
presupunea, în urma săpăturilor din anul 1988 dar se
considera că a fost distrus iar plintele reutilizate în evul mediu.
Cu acel prilej a fost găsită întâmplător o jumătate de plintă de
altă formă şi dimensiune (diametru 0,45m; înălţime-0,16) aflată
în poziţie secundară 2
Interesant este că pe nivelul celor două plinte a fost
descoperită o mare cantitate de ceramică în cea mai mare
parte întregibilă, obiecte de podoabă (cca. 8 fibule de fier,
bronz şi argint), fragmente de ţiglă de la acoperiş, cute din
piatră, fusaiole de la un război de ţesut, râşniţă de piatră
fragmentară, monedă republicană de argint datată în anii 42-
41 a.Chr., importuri romane (fragment din ataşul unei situla de
tip Eggers 18), piese de armament (vârfuri de săgeţi).
Moneda a fost descoperită pe nivelul plintei I, la o distanţă
de 1,14 m de aceasta. Nu s-a constatat nicio urmă de
incendiere sau de distrugere intenţionată a respectivului
obiectiv. Acesta este impresia pe care ne-a lăsat-o campania
din acest an dar extinderea săpăturii în aceast punct ne vor
putea aduce, sperăm, date noi în ceea ce priveşte sanctuarul.
Bogăţia materialului descoperit şi diversitatea lui, în contextul
în care restul apariţiilor de acest tip din Dacia se
caracterizează prin lipsa aproape totală a inventarului, să
deschidă noi proiecţii în analiza acestui tip de spaţii. Tocmai în
acest context, se impune o cercetare mai amănunţită şi extinsă
a terasei Bănuţiului pentru dezvelirea integrală a acestui
edificiu.
Un alt punct în care ne-am axat cercetarea în campania
din 2006 l-a reprezentat, ţinând cont de faptul că aşezarea
civilă, în zona nordică a masivului calcaros a fost mai puţin
cercetată, pornind de la o groapă de braconaj sesizată din
campania anterioară, s-a realizat pe terasa a IX-a un sondaj.
Acesta a fost notat S VI având dimensiunile de 4 x 1,5 m,
orientată NNV-SSE. În urma cercetării sale, s-a constatat
existenţa unui nivel sporadic de locuire aparţinând epocii
dacice, cele mai multe materiale aparţinând epocii bronzului
(cultura Wietenberg) şi perioadei de tranziţie la epoca
bronzului (cultura Coţofeni).
În fine, un alt sector pe care s-au desfăşurat activităţi de
cercetare îl reprezintă ”terasa balcon”. Scopul a fost dezvelirea
sanctuarului găsit aici în anii '60, pentru a fi ridicat din punct de
vedere topografic. Din păcate s-a constatat distrugerea sa
aproape integral, din el se mai pastrează doar 5 plinte, aflate şi
ele în poziţie deranjată.
Campania din anul 2006 de la Piatra Craivii s-a dovedit a fi
una deosebit de fructuoasă. Se detaşează dezvelirea parţială a
unui sanctuar cu un bogat inventar, cu interesante elemente
arhitecturale (ne gândim aici şi la faptul că a fost acoperit cu
ţiglă de foarte bună calitate), descoperire ce poate aduce
elemente noi în studiul religiei dacice. A fost continuată
ridicarea topografică, zona teraselor fiind ridicată într-o foarte
mare măsură.
În altă ordine de idei, cu sprijinul şi în parteneriat cu
Consiliul Judeţean Alba au fost realizate şi montate panouri de
prezentare a sitului, fiind alocate fonduri şi pentru cercetarea
interdisciplinară a obiectivului de la Piatra Craivii, dintre care
amintim analize fizico-chimice pentru piesele de metal şi
procurarea de ortofotoplanuri cu situl.
Note:
141