pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
a fost utilizat ca fundaţie pentru construcţia gardului şcolii de
0,90 m.
În ceea ce priveşte stratigrafia, cu excepţia menţionată la
S1 săpăturile s-au desfăşurat doar în umpluturi moderne şi
contemporane.
Bibliografie:
H. Fabini, Atlas der siebenburgisch-sachsischen
Kirchenburgen und Dorfkirchen, 1998, Heidelberg.
63. Constanţa, jud. Constanţa [Tomis]
Punct: str. Brâncoveanu
Cod sit : 60428.12
Cercetare arheologică neautorizată
Colectiv: Gheorhe Papuc - responsabil, Valentina-
Mihaela Voinea, George Neagu (MINAC)
În perioada 28 februarie - 28 martie am efectuat cercetări
arheologice de salvare pe proprietatea din strada
Brâncoveanu, nr. 1, Constanţa, în vederea descărcării de
sarcină arheologică a terenului pentru ridicarea unei locuinţe,
conform contractului nr. 521/2005 încheiat între proprietar şi
MINAC. Lotul cercetat se află în raza anticului Tomis, aproape
de rezervaţia arheologică Parcul Catedralei.
Pe suprafaţa destinată construcţiei au fost trasate patru
secţiuni: secţiunile S.1 (3 x 6 m), S.2 (4 x 4 m), S.3 (3 x 6 m) şi
S.4 (13 x 3 m), orientate pe direcţia V-E, paralel cu strada
Brâncoveanu şi despărţite de martori de 1 m. Până la ad. de
aprox. 2 m straturile au fost puternic deranjate de construcţii
moderne şi contemporane. Din umplutura gropilor au fost
recuperate fragmente ceramice de epocă elenistică şi romană,
provenind în special de la amfore, o pipă şi fragmente de vase
smălţuite turceşti. Deoarece în profilul de S al secţiunii S.1 a
apărut un zid de piatră, cu acordul proprietarului am extins
secţiunii cu 2 m spre S. În colţul de SV al acesteia restul de
pavaj şi zid de epocă romană au fost puternic deranjate de o
groapă de var contemporană.
Pe profilul de E, obţinut după demonterea martorilor am
surprins următoarea succesiune stratigrafică:
- între 0 -0,80 m nivelul vegetal în care au fost antrenate
numeroase fragmente ceramice prin lucrări de construcţie; din
acest nivel pornesc mai multe gropi contemporane de
dimensiuni mari (D – 1,80/5 m), întretăiate, fără posibilitatea
unei delimitări clare.
- între -0,80 -1,40 m nivel de locuire roman timpuriu, puternic
deranjat de construcţii contemporane, singurele complexe
arheologice fiind surprinse pe latura de S a secţiunii S.1 şi în
colţul de SE al secţiunii S.3 şi în colţul de E al secţiunii S.4.
Datarea acestui strat în perioadă romană timpurie ne-a fost
sugerată de opaiţul cu disc descoperit în restul de zid C.1 din
secţiunea S.1. De formă discoidală, cu rozete pe marginea
discului, opaiţul se încadrează în tipul XIX după tipologia lui C.
Opaiţ, datat în primul sfert al sec. II p.Chr. Cele două ziduri C1.
şi C.2 şi pavajul C.3 corespund acestei secvenţe de locuire.
Tot în nivelul de distrugere care acoperă zidurile şi pavajul a
apărut un vas getic, lucrat cu mâna, de culoare cenuşie şi ars
secundar.
- între –1.40 m -2,15 m am identificat a doua secvenţă de
locuire din perioadă romană timpurie (prima în ordine
132
cronologică) căreia îi corespunde primul zid C.4, demantelat
când a fost construit pavajul, după cum s-a observat şi după
secţionarea acestuia. Din acelaşi moment datează şi groapa
C.5, cu diametrul D = 2,10 m.
- între –2,20 m -2,80 m primul nivel de locuire, foarte sărac în
material ceramic, cu un singur complex arheologic – o gropă
clopot de dimensiuni mici (D max 0,80 m), surprinsă la baza
profilul magistral. Materialul ceramic din acest nivel
corespunde unei locuiri elenistice: amfore cu stampile,
ceramică pictată cu negru pe fond alb, ceramică cu angobă
firnis. Una dintre stampilele lizibile, provenind de la o amforă
de Sinope (tipul Vb) se datează cca 252 – 243 a.Chr.
- de la -2,80 m solul devine curat, de culoare brun-bej, iar de la
–3 m apare loess-ul, vizibil şi pe peretele gropii C.5, care
atinge ad. de 3,75/3,80 m.
Complexele arheologice din suprafaţa cercetată au fost în
mare parte distruse de construcţiile moderne şi contemporane.
Pe suprafaţa construibilă, extinsă pe latura de S a secţiunii S.1
am surprins următoarele complexe arheologice:
- C.1 şi C.2 – în jumătatea de S a secţiunii S.1 fragmente de
ziduri din piatră, orientate pe direcţia NV-SE, legate cu pământ,
fiecare având grosimea de aprox. 0,50 m, păstrate în elevaţie
aprox. 0,70 m. Între cele două ziduri a fost realizat un pavaj
simplu – C.3 din dale de piatră, cu o lăţime de 2 m. Pe latura
de S a pavajului, paralel cu zidul C.2 s-a observat baza unui
zid demantelat, provenind de la o construcţie anterioară
stradelei. După secţionarea pavajului a fost delimitat acest zid
C.4, care respectă aceeaşi tehnică de conmstrucţie şi orientare
ca şi cele din fază ulterioară. Groapa de var din colţul de SV al
secţiunii S.1 a distrus mare parte din acest ansamblu
constructiv cu două faze, singura certitudine fiind încadrarea lui
cronologică, pe baza opaiţului prins în distrugerea zidului C.1,
în prima jumătate a sec. II p.Chr.
Pl. 29
Bibliografie
Gheorghe Papuc, Valentina Voinea, George Neagu, Cercetări
de salvare în Peninsula Tomis – Str. Brâncoveanu, Pontica 40,
2007, sub tipar
64. Constanţa, jud. Constanţa [Tomis]
Punct: str. George Enescu, nr. 22
Cod sit: 60428.22
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 27/2006
Colectiv: Constantin Băjenaru, Cătălin Dobrinescu
(MINAC), George Neagu, Vitalie Bodolică (studenţi UO
Constanţa)
Ca urmare a încheierii unui contract de cercetare între
MINAC şi beneficiarul Iancu Polifronie s-au efectuat săpături
arheologice pe proprietatea acestuia situată pe str. George
Enescu, nr. 22 din Constanţa. Terenul în cauză se află în
apropiere de Piaţa Griviţei şi Magazinul Tomis, o arie care este
bine cunoscută ca parte importantă a necropolei tomitane de
epocă romană.
După degajarea resturilor fundaţiilor unei clădiri moderne
până la aprox. –1,20 m faţă de nivelul actual, am procedat la
cercetarea în suprafaţă a perimetrului de 15 x 13 m. În aria