23.12.2014 Views

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

pdf (15 MB) - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />

hypocaust aparţinând astfel fazei prime de construcţii din zonă.<br />

Peste acest zid şi sistemul de hypocaust găsim un strat gros<br />

de cca. 0,6 m de umplutură şi pavajul superior aparţinător<br />

construcţiei delimitate de zidurile discutate anterior. Spre N de<br />

SIV/1 după un martor de 1 m şi paralel cu SIV/1 am realizat o<br />

casetare a terenului pe trei rânduri şi pe întreaga lungime a<br />

secţiunii. Casetele au dimensiunea de 4 x 4 m. În caseta C1<br />

apare şi continuă spre N zidul din SIV/1 ceea ce înseamnă că<br />

avem de-a face cu un zid exterior al unei construcţii paralele<br />

cu principia. Aici, în C1, imediat în martorul dintre SIV/1 şi C1 la<br />

cca. <strong>15</strong> cm se conturează un contrafort, de la care pleacă un<br />

pavaj realizat din piatră de râu.<br />

În caseta C3 găsim zidul paralel al construcţiei de 0,9 m<br />

lăţime pe care continuă un contrafort ce apare încă în SIV/1.<br />

Distanţa între cele două ziduri contrafort este de 10,6 m, iar<br />

prin forma şi sistemul de realizare credem că avem de a face<br />

cu un nou horreum. În interiorul dintre ziduri avem o podină<br />

masivă atât ca întindere cât şi ca grosime lucrată din pietriş şi<br />

mortar. Atât în profilul casetelor cât şi în suprafaţă apare o<br />

mare cantitate de arsură şi cărbune dar şi urme de la o serie<br />

de stâlpi care aparţineau unei faze anterioare de construcţie,<br />

faza de lemn.<br />

La S de secţiunea SIV/1 pe direcţia peretelui vestic am<br />

trasat încă 3 casete de 4 x 4 m, orientate N-S. În interiorul lor a<br />

fost dată la iveală prelungirea zidului vestic al construcţiei care<br />

în cea de-a treia casetă spre S face colţul către E. Astfel,<br />

putem spune că acest zid al unui al treilea horreum are<br />

lungimea 31,70 m. De la N spre S la 7,70 m avem primul<br />

contrafort de 0,90 x 1,10 m orientat spre V iar la metru <strong>15</strong>,20<br />

cel de-al doilea contrafort cu aceleaşi dimensiuni. În profilul<br />

casetelor sub nivelul fundaţiei zidului (care este realizată din<br />

piatră de râu pe o adâncime de 0,38 – 0,40 m peste care se<br />

ridică zidul din piatră de stâncă) găsim urma de arsură precum<br />

şi traseul unei bârne de lemn care merge pe direcţia N-S.<br />

În caseta C7 spre E surprindem colţul de NE al clădirii, la<br />

12,20 m. Astfel dimensiunea noului horreum este de 31,70 x<br />

12,20 m.<br />

În SIV/1 în jumătatea estică, prelungită cu 10 m spre E şi la<br />

6,20 m de la zidul estic al horreum-ului avem un complex de<br />

clădiri cu încăperi cu hypocaust. În acest spaţiu este identificat<br />

şi un bazin de baie de 4 x 2,30 m şi 0,42 m adâncime. Bordura<br />

acestuia de 35 cm are înglobată şi cărămizi cu ştampila legiunii<br />

a XIII-a Gemina. Stratul de mortar aflat peste bazin provine de<br />

la prăbuşirea acoperişului din zonă.<br />

La 20 m N de principia a fost trasată o nouă secţiune,<br />

orientată E-V, de 50 x 2 m numerotată SVI/1 şi o alta SVI/2 la 10<br />

m V SVI/1 de 20 x 3 m orientată N-S.<br />

În SVI/1, la 6,20 m de la E spre V apare colţul N-estic al<br />

unei clădiri, la ad. de 0,25 m şi de 0,70 m lăţimea zidului.<br />

Materialul arheologic constă din tegulae cu inscripţia NSB şi<br />

legXIIIG precum şi fragmente ceramice, monede din bronz,<br />

fragmente de bronz de la ţinuta militară.<br />

Bibliografie:<br />

A. Pescaru, E. Pescaru, A. Bălos, Geoagiu, com Goeagiu, jud<br />

Hunedoara (Germisara), CCA 2001, p.88; A. Pescaru, E.<br />

Pescaru, CCA 2002, p.142-143; Idem, CCA 2003, p.131-132;<br />

CCA 2005, p.<strong>15</strong>8-<strong>15</strong>9.<br />

Abstract:<br />

During the campaign of 2006 the archaeological research<br />

from the Germisara Roman military camp (castrum) was<br />

128<br />

focused on the continuation of the diggings in order to delimit<br />

the corner tower of the military camp in the north-eastern side<br />

as well as to uncover the supposed gate tower from the<br />

northern side. At the same time, the extension of the digging,<br />

east of Principia, was considered.<br />

59. Ciocadia, com. Bengeşti-Ciocadia, jud. Gorj<br />

Punct: Codrişoare<br />

Cod sit: 168461.01<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />

56/2006<br />

Colectiv: Vasile Marinoiu, Dumitru Hortopan (MJ Gorj)<br />

Aşezarea rurală (villa rustica) şi necropola romană de la<br />

Ciocadia, com. Bengeşti-Ciocadia, este situată la 34 km E de<br />

municipiul Târgu Jiu, la 4 km N de DN 67 Târgu Jiu–Râmnicu<br />

Vâlcea şi la 300 m E de malul stâng al pârâului Ciocadia.<br />

Aşezarea rurală se află la 3,5 km N de DN 67 Târgu Jiu<br />

Râmnicu Vâlcea, cca. 50 m E de drumul judeţean 67 C<br />

Bengeşti-Novaci şi <strong>15</strong>0 m E de malul stâng al pârâului<br />

Ciocadia, pe o întindere de peste 8 ha.<br />

Necropola se află pe un platou, la cca 200 m N de villa<br />

rustica şi la 300 m E de pârâul Ciocadia, la altitudinea de 440<br />

m, având următoarele coordonate: latitudine 45 0 05' şi<br />

longitudine 23 0 37'.<br />

Primele cercetări în zonă au avut loc în anul 2000, fiind<br />

efectuate de un colectiv de arheologi de la MJ Gorj, având ca<br />

responsabil ştiinţific pe dr. Vasile Marinoiu şi colaborator pe dr.<br />

Dumitru Hortopan.<br />

Obiectivul cercetării a urmărit investigarea unor noi<br />

complexe funerare. In acest scop s-au trasat trei secţiuni,<br />

S1/2006 = <strong>15</strong> x 2 m; S2/2006 = 7,50 x 2 m şi S3/2006 = 8 x 2<br />

m. Secţiunile S1/2006 şi S2/2006 au fost deschise pe<br />

proprietatea profesoarei Aurora Dumitrescu.<br />

Secţiunea S1/2006 s-a trasat pe direcţia N-S la 0,50 m N<br />

faţă de S1/2005. Încă de la înlăturarea stratului vegetal au<br />

ieşit la iveală fragmente de cărămizi, ţigle, olane şi vase<br />

ceramice de culoare neagră, lucrate cu mâna.<br />

Între 0,08 - 0,50 m se află stratul de cultură roman care<br />

conţine fragmente de la materiale de construcţii (ţigle, olane,<br />

cărămizi), de la vase ceramice de culoare neagră lucrate cu<br />

mâna şi obiecte din fier (un piron). De asemenea, s-a<br />

descoperit şi multă piatră măruntă de râu, asociată în<br />

caroul <strong>15</strong>, la -0,20 m adâncime faţă de nivelul actual de<br />

călcare, cu oase calcinate şi cărbune.<br />

Din punct de vedere stratigrafic, se constată o situaţie<br />

similară cu aceea din campaniile precedente:<br />

0 -0,08/0,10 m - strat vegetal<br />

-0,08/0,10 -0,50 m strat de cultură roman negru-cenuşiu<br />

- de la 0,50 m - strat galben, steril din punct de vedere<br />

arheologic<br />

Secţiunea S2/2006 s-a trasat la 8,20 m V de S1/2006<br />

păstrându-se aceeaşi orientare.<br />

In această secţiune s-au găsit, la diferite adâncimi,<br />

fragmente de la vase ceramice de culoare neagră lucrate cu<br />

mâna şi materiale de construcţie (cărămizi, ţigle şi olane).<br />

Stratigrafia este identică cu cea din S1/2006.<br />

Secţiunea S3/2006 orientată N-S s-a trasat pe proprietatea<br />

Mariei Corobea, la 3 m E de S1/2000. Datorită arăturilor care se

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!