pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
pdf (15 MB) - cIMeC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006<br />
hypocaust aparţinând astfel fazei prime de construcţii din zonă.<br />
Peste acest zid şi sistemul de hypocaust găsim un strat gros<br />
de cca. 0,6 m de umplutură şi pavajul superior aparţinător<br />
construcţiei delimitate de zidurile discutate anterior. Spre N de<br />
SIV/1 după un martor de 1 m şi paralel cu SIV/1 am realizat o<br />
casetare a terenului pe trei rânduri şi pe întreaga lungime a<br />
secţiunii. Casetele au dimensiunea de 4 x 4 m. În caseta C1<br />
apare şi continuă spre N zidul din SIV/1 ceea ce înseamnă că<br />
avem de-a face cu un zid exterior al unei construcţii paralele<br />
cu principia. Aici, în C1, imediat în martorul dintre SIV/1 şi C1 la<br />
cca. <strong>15</strong> cm se conturează un contrafort, de la care pleacă un<br />
pavaj realizat din piatră de râu.<br />
În caseta C3 găsim zidul paralel al construcţiei de 0,9 m<br />
lăţime pe care continuă un contrafort ce apare încă în SIV/1.<br />
Distanţa între cele două ziduri contrafort este de 10,6 m, iar<br />
prin forma şi sistemul de realizare credem că avem de a face<br />
cu un nou horreum. În interiorul dintre ziduri avem o podină<br />
masivă atât ca întindere cât şi ca grosime lucrată din pietriş şi<br />
mortar. Atât în profilul casetelor cât şi în suprafaţă apare o<br />
mare cantitate de arsură şi cărbune dar şi urme de la o serie<br />
de stâlpi care aparţineau unei faze anterioare de construcţie,<br />
faza de lemn.<br />
La S de secţiunea SIV/1 pe direcţia peretelui vestic am<br />
trasat încă 3 casete de 4 x 4 m, orientate N-S. În interiorul lor a<br />
fost dată la iveală prelungirea zidului vestic al construcţiei care<br />
în cea de-a treia casetă spre S face colţul către E. Astfel,<br />
putem spune că acest zid al unui al treilea horreum are<br />
lungimea 31,70 m. De la N spre S la 7,70 m avem primul<br />
contrafort de 0,90 x 1,10 m orientat spre V iar la metru <strong>15</strong>,20<br />
cel de-al doilea contrafort cu aceleaşi dimensiuni. În profilul<br />
casetelor sub nivelul fundaţiei zidului (care este realizată din<br />
piatră de râu pe o adâncime de 0,38 – 0,40 m peste care se<br />
ridică zidul din piatră de stâncă) găsim urma de arsură precum<br />
şi traseul unei bârne de lemn care merge pe direcţia N-S.<br />
În caseta C7 spre E surprindem colţul de NE al clădirii, la<br />
12,20 m. Astfel dimensiunea noului horreum este de 31,70 x<br />
12,20 m.<br />
În SIV/1 în jumătatea estică, prelungită cu 10 m spre E şi la<br />
6,20 m de la zidul estic al horreum-ului avem un complex de<br />
clădiri cu încăperi cu hypocaust. În acest spaţiu este identificat<br />
şi un bazin de baie de 4 x 2,30 m şi 0,42 m adâncime. Bordura<br />
acestuia de 35 cm are înglobată şi cărămizi cu ştampila legiunii<br />
a XIII-a Gemina. Stratul de mortar aflat peste bazin provine de<br />
la prăbuşirea acoperişului din zonă.<br />
La 20 m N de principia a fost trasată o nouă secţiune,<br />
orientată E-V, de 50 x 2 m numerotată SVI/1 şi o alta SVI/2 la 10<br />
m V SVI/1 de 20 x 3 m orientată N-S.<br />
În SVI/1, la 6,20 m de la E spre V apare colţul N-estic al<br />
unei clădiri, la ad. de 0,25 m şi de 0,70 m lăţimea zidului.<br />
Materialul arheologic constă din tegulae cu inscripţia NSB şi<br />
legXIIIG precum şi fragmente ceramice, monede din bronz,<br />
fragmente de bronz de la ţinuta militară.<br />
Bibliografie:<br />
A. Pescaru, E. Pescaru, A. Bălos, Geoagiu, com Goeagiu, jud<br />
Hunedoara (Germisara), CCA 2001, p.88; A. Pescaru, E.<br />
Pescaru, CCA 2002, p.142-143; Idem, CCA 2003, p.131-132;<br />
CCA 2005, p.<strong>15</strong>8-<strong>15</strong>9.<br />
Abstract:<br />
During the campaign of 2006 the archaeological research<br />
from the Germisara Roman military camp (castrum) was<br />
128<br />
focused on the continuation of the diggings in order to delimit<br />
the corner tower of the military camp in the north-eastern side<br />
as well as to uncover the supposed gate tower from the<br />
northern side. At the same time, the extension of the digging,<br />
east of Principia, was considered.<br />
59. Ciocadia, com. Bengeşti-Ciocadia, jud. Gorj<br />
Punct: Codrişoare<br />
Cod sit: 168461.01<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.<br />
56/2006<br />
Colectiv: Vasile Marinoiu, Dumitru Hortopan (MJ Gorj)<br />
Aşezarea rurală (villa rustica) şi necropola romană de la<br />
Ciocadia, com. Bengeşti-Ciocadia, este situată la 34 km E de<br />
municipiul Târgu Jiu, la 4 km N de DN 67 Târgu Jiu–Râmnicu<br />
Vâlcea şi la 300 m E de malul stâng al pârâului Ciocadia.<br />
Aşezarea rurală se află la 3,5 km N de DN 67 Târgu Jiu<br />
Râmnicu Vâlcea, cca. 50 m E de drumul judeţean 67 C<br />
Bengeşti-Novaci şi <strong>15</strong>0 m E de malul stâng al pârâului<br />
Ciocadia, pe o întindere de peste 8 ha.<br />
Necropola se află pe un platou, la cca 200 m N de villa<br />
rustica şi la 300 m E de pârâul Ciocadia, la altitudinea de 440<br />
m, având următoarele coordonate: latitudine 45 0 05' şi<br />
longitudine 23 0 37'.<br />
Primele cercetări în zonă au avut loc în anul 2000, fiind<br />
efectuate de un colectiv de arheologi de la MJ Gorj, având ca<br />
responsabil ştiinţific pe dr. Vasile Marinoiu şi colaborator pe dr.<br />
Dumitru Hortopan.<br />
Obiectivul cercetării a urmărit investigarea unor noi<br />
complexe funerare. In acest scop s-au trasat trei secţiuni,<br />
S1/2006 = <strong>15</strong> x 2 m; S2/2006 = 7,50 x 2 m şi S3/2006 = 8 x 2<br />
m. Secţiunile S1/2006 şi S2/2006 au fost deschise pe<br />
proprietatea profesoarei Aurora Dumitrescu.<br />
Secţiunea S1/2006 s-a trasat pe direcţia N-S la 0,50 m N<br />
faţă de S1/2005. Încă de la înlăturarea stratului vegetal au<br />
ieşit la iveală fragmente de cărămizi, ţigle, olane şi vase<br />
ceramice de culoare neagră, lucrate cu mâna.<br />
Între 0,08 - 0,50 m se află stratul de cultură roman care<br />
conţine fragmente de la materiale de construcţii (ţigle, olane,<br />
cărămizi), de la vase ceramice de culoare neagră lucrate cu<br />
mâna şi obiecte din fier (un piron). De asemenea, s-a<br />
descoperit şi multă piatră măruntă de râu, asociată în<br />
caroul <strong>15</strong>, la -0,20 m adâncime faţă de nivelul actual de<br />
călcare, cu oase calcinate şi cărbune.<br />
Din punct de vedere stratigrafic, se constată o situaţie<br />
similară cu aceea din campaniile precedente:<br />
0 -0,08/0,10 m - strat vegetal<br />
-0,08/0,10 -0,50 m strat de cultură roman negru-cenuşiu<br />
- de la 0,50 m - strat galben, steril din punct de vedere<br />
arheologic<br />
Secţiunea S2/2006 s-a trasat la 8,20 m V de S1/2006<br />
păstrându-se aceeaşi orientare.<br />
In această secţiune s-au găsit, la diferite adâncimi,<br />
fragmente de la vase ceramice de culoare neagră lucrate cu<br />
mâna şi materiale de construcţie (cărămizi, ţigle şi olane).<br />
Stratigrafia este identică cu cea din S1/2006.<br />
Secţiunea S3/2006 orientată N-S s-a trasat pe proprietatea<br />
Mariei Corobea, la 3 m E de S1/2000. Datorită arăturilor care se