pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
campania 2006, însă inventarul ceramic era mai bogat, atunci
fiind înregistrate atât vase lucrate la roată, puţine ca număr, cât
şi vase borcan lucrate cu mâna. De asemenea, a apărut ca
formă şi tipsia.
Sector B
În acest sector au fost realizate 16 secţiuni cu lungimi
cuprinse între 20 şi 130 m şi o lăţime care a variat între 2 şi
2,50 m.
Şase dintre acestea au fost trasate perpendicular pe malul
râului Colentina (orientare E-V). Alte opt secţiuni au fost
trasate perpendicular pe un braţ al râului (orientare N-S) în
timp ce restul de două secţiuni au fost trasate în interiorul
terasei (orientare N-S) pentru a se obţine o cât mai completă
informaţie stratigrafică şi pentru a acoperi întreaga zonă pentru
care se solicitase descărcarea de sarcină arheologică.
Situaţia stratigrafică surprinsă prin sondajele mecanice din
anul 2005, a fost confirmată prin săpăturile mixte (mecanice şi
manuale) din anul 2006. Acest sector a fos în întregime afectat
de intervenţii moderne, drept care situaţia stratigrafică este
următoarea:
- stratul vegetal, cu o grosime ce variază între 0,03 - 0,05 m,
înlăturat prin decapare mecanică;
- nivelul de intervenţie modernă cu o grosime minimă de 1,50 –
2 m;
- lut galben, “pământul viu”, începe în medie la –1,55 m, atunci
când a putut fi surprins.
Ultimul nivel menţionat a fost identificat doar sporadic, el
fiind extrem de puternic afectat de intervenţiile moderne.
Săpătura în acest sector a fost una mixtă, atât cu ajutorul
unui excavator, cât şi manual. Cu excavatorul se îndepărta
grosul gunoiului de la suprafaţă, până la o adâncime de 1 m,
după care cercetarea continua manual.
Adâncimea de săpare maximă atinsă a fost de -2,50 m. Ea
nu a fost depăşită din motive de protecţie.
În aceste secţiuni nu au fost găsite nici un fel de depuneri
antice (artefacte) in situ sau deranjate.
Intervenţiile moderne identificate sunt de mai multe tipuri:
gropi pentru depozitarea resturilor de construcţii; gropi pentru
deşeuri menajere; gropi pentru depunerea mâlului şi nisipului
rezultat în urma dragării şi amenajării cursului râului Colentina;
gropi pentru deşeuri industriale majoritatea aparţinând cel mai
probabil fostei fabrici de cărămidă; conducte de apă.
În urma observaţiilor efectuate, cele mai vechi intervenţii
sunt gropile cu resturi de construcţii şi cele cu deşeuri
industriale. Acestea sunt de cele mai multe ori suprapuse şi
afectate de gropile cu gunoi menajer şi mai ales de cele cu
depuneri de nisip şi mâl. Cele mai recente intervenţii sunt
unele gropi de deşeuri menajere şi cele două conducte. În
apropiere de sectorul A – Grădină, toate gropile sunt acoperite
de o nivelare cu pământ nisipos adus de actualul proprietar.
Pl. 27
Note:
1. Boroneanţ 1981, p. 195
2. Boroneanţ, Mănucu-Adameşteanu 2006, p. 135
3. Materialul din epoca bronzului a fost identificat de drd.
Cristian Ştefan de la IAB
4. Leahu 2003
5. Leahu 1966, p. 116, fig. 8
6. Leahu 1966, p. 110, fig. 4
7. Constantiniu 1963, 90
8. Dolinescu-Ferche 1979, 179-230
127
9. Leahu 1963, fig.28
10. Boroneanţ 1978, p. 12-16
Bibliografie:
V. Boroneanţ, Cercetări privind secolul al VI-lea în zona de
nord a Bucureştilor, RMMMIA 47, 1978, 2, pp. 12-16.
V. Boroneanţ, Cercetări arheologice privind cultura Tei de la
Chitila Cărămidărie, CAB 3, 1981, p. 195 – 225
V. Boroneanţ, Gh. Mănucu-Adameşteanu, Chitila Cărămidărie,
CCA 2006, p. 134 – 135
M. Constantiniu, P.I.Panait, Săpăturile de la Bucureştii Noi
1960. Sectorul Străuleşti-Lunca, CAB 1, 1963, p. 79-104
S. Dolinescu-Ferche, Ciurel, habitat des VIe-VIIe siécles de
notre ère, Dacia NS 23, 1979, p.179-230
V. Leahu, Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în
1960 la Căţelul Nou, CAB 1, 1963, p.15-48
V. Leahu, Cultura Tei, Bucureşti 1966
V. Leahu, Cultura Tei, B.Thr. 38, Bucureşti 2003
Abstract:
Archaeological excavation made on the right bank of
Colentina River tried to recover all the information from this
site, which was first identified by V. Boroneanţ in 1977.
The excavation was made in two areas called one, Sector A –
“Grădină” and another, Sector B. In 2006 we opened 23
ditches and 6 surfaces. The ditches are over 130 m long.
Most of the Sector A and the entire Sector B have been
destroyed by modern activities such as large garbage pits or
pits for slime and sand from the dredging of Colentina River.
A small area from Sector A was not disturbed by modern
interventions and we the discovered ceramics from the Bronze
Age (Tei culture) and 3 rd – 4 h centuries and a sunken building
from the 6 th - 7 th centuries.
58. Cigmău, oraş Geoagiu, jud. Hunedoara
Punct: Cetatea Urieşilor
Cod sit: 89 570.03
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
57/2006
Colectiv: Adriana Pescaru – responsabil, Eugen Pescaru
(MCDR Deva)
Campania anului 2006 a fost axată pe continuarea
cercetării din 2004, având în vedere că anul 2005 a fost alocat
lucrărilor de conservare primară pentru obiectivul „Principia”.
La 9,50 m, de la zidul estic al Principiei, spre E, a fost trasată o
secţiune SIV/l, orientată E-V de 3 x 25 m. Aici la –0,2 m şi 1,25
m spre E, din marginea vestică a secţiunii, apare un zid a cărui
lăţime este de 0,9 m. După alţi 12,75 m apare un zid de aceeaşi
grosime. În spaţiul dintre zidul vestic şi aceeaşi profil al SIV/1
apare un pavaj de piatră iar la –0,15 m, un strat de arsură cu
cărbune. În interiorul dintre cele două ziduri, în funcţie de
teren, la –0,4/ -0,6 m avem un pavaj compact din pietriş de
stâncă legate cu mortar şi cu o fundaţie, de cca. 0,4 m, din
piatră de râu legate cu pământ. Zidurile străpung un alt nivel
de locuire cu urme de arsură şi cărbune. La 4,1 m de zidul
estic, în aceeaşi direcţie, întâlnim un zid perpendicular lat de
0,6 m, lucrat din lespezi şi mortar care spre capătul estic al
SIV/1 se termină într-un T delimitând astfel nişte încăperi cu