pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
problema existenţei unor elemente toxice, posibil cu efect
cumulativ asupra organismelor umane (!). În acest caz credem
că extinderea efectuării unor analize cantitative cu aparatură
modernă se impune, studiul nostru fiind doar un început şi o
provocare. De asemenea, se observă că ceramica Hamangia
este foarte diversă, faţă de importurile ceramice Boian care au
punctaj relativ apropiat. Posibil fie ca vasele Hamangia să
provină din mai multe centre fie ca locurile de exploatare a
argilei, folosite de comunitatea de la Cheia, să fi fost diferite.
În privinţa indicatorilor chimici, importurile Boian au un
punctaj cu mult mai ridicat decât ceramica Hamangia, ceea ce
sugerează o mare diversitate chimică, inclusiv existenţa ionilor
de plumb care, aşa cum am arătat mai sus, în anumite condiţii
pot deveni toxici. Analiza indicatorii biologici, slab reprezentaţi
în fragmentele ceramice studiate, constituie subiectul
următoarei lucrări în care vom prezenta, pe lângă speciile
indicatoare ale argilei dobrogene, incluziuni şi amprente.
57. Chitila, jud. Ilfov
Punct: Cărămidărie
Cod sit: 179294.04
Autorizaţiile de cercetare arheologică preventivă nr.
319/2006, 426/2006
Colectiv: Gheorghe Mănucu-Adameşteanu – responsabil,
Zambory Mihaly (MMB), Andrei Măgureanu (IAB)
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină
arheologică pentru un teren proprietate privată, în vederea
amenajării unui complex sportiv.
Situl arheologic se află pe malul drept la râului Colentina,
în partea de NE a oraşului Chitila. Primele cercetări încep în
1977 1 , când a fost efectuată o săpătură de salvare pe un teren
nederanjat de cariera fabricii de cărămidă. Rezultatele
cercetării au constat în identificarea în principal a unei locuiri
aparţinând culturii Tei. Au fost documentate resturile unei
locuinţe adâncite şi a unei gropi de provizii cu secţiune în
formă de clopot aparţinând unui prim nivel de locuire, precum
şi resturi dintr-o a doua locuinţă adâncită din al doilea nivel de
locuire. De asemenea a mai apărut o groapă atribuită unui al
treilea nivel de locuire. Decorul de pe ceramica recuperată
indică fazele I şi II ale culturii Tei. Alături de ceramică au fost
descoperite şi piese realizate din silex, piatră, os sau corn. În
afara locuirii din epoca bronzului, au mai fost identificate
materiale ceramice daco-romane (sec. II-III) şi din sec. VI – VII
p.Chr.
Săpăturile au fost reluate în 2005, la solicitarea
proprietarilor terenului. Cercetarea, limitată la sectorul A –
“Grădină”, a dus la identificarea unor materiale aparţinând
epocii bronzului, cultura Tei, Latene-ului dacic, sec. III-I a.Chr.,
precum şi evului mediu, sec. XVI – XVIII 2 . Şi în această
campanie materialele din epoca bronzului au fost cele mai
numeroase, fără însă a se fi identificat un complex de locuire.
Săpăturile arheologice preventive au fost continuate în
primăvara anului 2006, când s-a lucrat numai în Sectorul B,
zonă ocupată de o groapă de gunoi, formată în anii 70-80 ai
sec. XX. În toamna anului 2006 s-a continuat cercetarea
arheologică preventivă în ambele sectoare.
Sector A – Grădină
Au fost trasate şase secţiuni şi şase casete dispuse pe
direcţia E-V, perpendiculare pe cursul râului Colentina. Pentru
toate suprafeţele cercetate a fost făcută o decapare mecanică
pentru înlăturarea stratului vegetal.
Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea - în acest
sector s-a constatat extinderea gropii de gunoi pe o suprafaţă
apreciabilă. Din păcate, acest sector a fost afectat în cea mai
mare parte de intervenţii moderne:
- strat vegetal, cu o grosime de 0,05-0,10 m, decopertat
mecanic;
- intervenţie modernă cu o grosime minimă de 0,60 m;
- lut galben, steril din punct de vedere arheologic, apare sub
nivelul intervenţiei moderne;
- lut alb-gălbui nisipos, apare după cota de 2 m adâncime, sub
lutul galben.
În porţiunea care nu a fost afectată de intervenţii moderne,
situaţia stratigrafică se prezintă după cum urmează:
- strat vegetal, cu o grosime de 0,05-0,10 m, decopertat
mecanic
- pământ lutos cenuşiu, cu o grosime de 0,40-0,50 m;
- lut galben, “pământul viu”, steril din punct de vedere
arheologic, începe în medie la –0,60 m.
Epoca Bronzului, cultura Tei
Este reprezentată doar prin fragmente ceramice
descoperite în strat. Nu a fost identificat nici un complex
arheologic 3 . Fragmentele ceramice aparţin, în majoritatea lor
epocii bronzului, şi anume fazei a IV-a a culturii Tei (Fundeni) 4 .
Analogii pentru materialul descoperit avem din săpăturile de la
Bucureştii Noi 5 . Un singur fragment ar putea aparţine fazei a
III-a a culturii Tei 6 .
Sec. III-IV sunt reprezentate prin sporadice fragmente
ceramice, lucrate la roată, două de culoare cărămizie,
provenite probabil de la două vase-borcan şi unul cenuşiu,
probabil de la o cană.
Sec. VI-VII
A fost identificat un singur complex arheologic. Este vorba
despre o locuinţă adâncită, de formă rectangulară, orientată cu
axul lung pe direcţia NV-SE. La ad. de surprindere, -0,56 m de
la nivelul actual, dimensiunile surprinse ale complexului sunt
de 3 x 2,40 m. Podeaua a apărut la -1,04 m faţă de nivelul
actual, complexul adâncindu-se cu 0,48 – 0,50 m faţă de
nivelul de surprindere. Nu au fost identificate urme ale
suprastructurii complexului. În centrul său a fost identificată o
mică groapă circulară, puţin adâncă (0,15m sub nivelul
podelei) plină cu resturi de chirpic ars. Ar putea fi urma de la
un stâlp central de susţinere a acoperişului. În colţul de NE,
într-un calup de lut galben cruţat, a fost amenajată instalaţia de
foc. Este vorba despre un cuptor cu o cupolă foarte probabil
realizată din vălătuci de lut, aceştia fiind descoperiţi pe vatră şi
în dreptul gurii cuptorului.
În faţa acestuia, de-a lungul laturii de E a locuinţei, au fost
descoperite fragmente ceramice. Dintre acestea a putut fi
întregit, în mare măsură, un profil de la un vas borcan realizat
prin modelare cu mâna, dintr-o pastă cu pietricele şi sporadice
cioburi pisate. Este de culoare cărămizie şi pe gât are două
orificii destinate pentru prinderea unei toarte din sfoară sau alt
material perisabil. Analogiile pentru această formă de vas se
găsesc în majoritatea siturilor din zona Bucureştiului: Străuleşti
- Lunca 7, Bucureşti – Ciurel 8 , Bucureşti - Căţelul Nou 9 .
Amintim că în campania din 1977 a mai fost cercetată o
locuinţă, alte două fiind distruse de lucrările cărămidăriei 10 .
Sistemul constructiv era asemănător cu cel al locuinţei din
126