pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
55. Ceplea, com. Plopşoru, jud. Gorj
Punct: Valea Satului
Cod sit 81308.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
55/2006
Colectiv: Gheorghe Calotoiu - responsabil, Mădălina
Mărgineanu (MJ Gorj)
Satul Ceplea, (comuna Plopşoru) este situat pe DN 67 Tg-
Jiu - Craiova, la 65 km. S de Tg-Jiu şi la 1,5 km. E de râul Jiu.
Aşezarea preistorică pe care o cercetăm de mai mulţi ani
se află în apropierea casei Cepleanu şi la 50 m SV de pârâul
Valea Sadului.
Scopul cercetărilor arheologice din acest an a constat în
delimitarea aşezării şi investigarea unor eventuale complexe
arheologice. În anul 2006 luna iulie au continuat cercetările
arheologice în punctul Valea Satului, satul Ceplea.
În punctul Valea Satului în faţa casei Cepleanu a fost
trasată o secţiune orientată N-S cu dimensiunile S3-2006 (8 x
2 m), iar la 50 m NE de aceasta în punctul Stâlpul COSMOTE
au fost trasate alte două secţiuni S1 (8 x 2 m) şi S2 (8 x 2 m).
Cele două secţiuni S2 şi S3 au o stratigrafie aprox. identică.
S2/2006 se prezintă astfel:
0 -0,10 m sol vegetal
-0,10/0,15 –0,30/0,35 m strat galben închis
-0,30/0,35 –0,60/0,75 m strat albicios cu pietricele
-0,60/0,75 –1,15/1,25 m strat arheologic de culoare cenuşiu
deschis
-1,15/1,25 m strat steril din punct de vedere arheologic
În S2, în caroul 6 a fost descoperită o căniţă fragmentară
de culoare cenuşie cu toarta trasă din buză. În C7 a fost
descoperită baza de la un vas de formă inelară cu ornamente
incizate circulare. În acelaşi loc a fost descoperite baze drepte
de vase cu pereţii oblici din pastă cenuşie semifină cu buza
tăiată drept şi apucători organice.
În S3 caroul 4 la -0,85 m a fost descoperit un vas mare de
provizii cu buza tăiată drept, cu un rând de ornamente şnuruite
sub ea. Vasul întregibil este din pastă semifină de culoare
cărămizie. În caroul 6, la 0,90 m adâncime au fost găsite două
baze de vase tăiate drept cu urme de arsură secundară şi
două toarte de vas.
S1/2006 (8x2 m ) prezintă următoarea stratigrafie:
0 -0,12/0,15 sol vegetal
-0,12/0,15 –0,65/0,72 m strat de culoare cenuşie deschisă
-0,65/0,72 –0,95/1,05 m strat arheologic de culoare cenuşie
închisă
-0,95/1,05 m sol steril din punct de vedere arheologic
În caroul 2, la –0,90 m a fost descoperită o căniţă
fragmentară cu o toartă, sub buză are triunghiuri incizate
simple cu vârful în jos, iar pe pântec este reprezentat un romb
cu puncte incizate în jurul său. În caroul 3, la –0,85 m a fost
găsit un fragment ceramic de la un vas mic ornamentat sub
buză cu triunghiuri în reţea, iar sub acestea pe pântec sunt
prezente spirale fugătoare. În caroul 6, la –0,87 m a fost
descoperit un fund inelar de la un vas de formă circulară.
În caroul 7, la –0,76 m a fost găsit un vas mic fragmentar
din pastă zgrunţuroasă cu toartă mică pe pântec, cu buza
tăiată drept iar sub aceasta sunt imprimate impresiuni rotunde
sub ea. Vasul pe interior prezintă urme de arsură secundară.
În apropierea acestui vas fragmentar a fost găsită partea
inferioară de la o râşniţă. În aceeaşi secţiune S1/2006 în caroul
123
6-7, la –0,85 m au fost descoperite câteva bucăţi de chirpic de
culoare roşie care provin de la o locuinţă de suprafaţă
descoperită în S3/2004 (secţiunile se află apropiate una de
alta). În secţiunea descoperită (S3/2004) în anii anteriori în
partea de SE de locuinţa de suprafaţă a fost găsită o vatră cu
dimensiunile de 1,05x0,98 m pe care erau depuse mai multe
vase întregibile. Sub vase era un strat gros de cenuşă de 0,20
x 0,35 m şi un tipar de piatră de la un topor de bronz de formă
plată.
Fragmentele de vase tronconice îşi au analogii în
descoperirile de la Verbicioara 1 , Vlădeşti 2 , Curmătura-Măgura 3
. Vasele bitronconice se aseamănă cu cele de la Verbicioara 4
şi Curmătura-Măgura 5 . Castroanele cu buza dreaptă, în unele
situaţii cu ea în colţuri se întâlnesc la Verbicioara 6 şi Oreviţa
Mare 7 .
În S3/2006 s-a descoperit o căniţă fragmentară ce are sub
buză incizate triunghiuri simple iar pe pântec romburi cu
puncte concentrice în afara acestuia. Analogii întâlnim la
Vierşani – Jupâneşti 8 . În aceeaşi secţiune a fost descoperit un
fragment ceramic ce are incizat sub buză triunghiuri în reţea,
iar pe pântec spirale fugătoare, asemănări cu aceste
ornamente întâlnim şi la Vierşani-Jupâneşti 9 .
Cercetările arheologice de la Ceplea-Plopşoru au pus în
evidenţă existenţa unei aşezări specifice culturii Verbicioara,
faza a III-a.
Note:
1. D. Berciu, Die Verbicioara Kultur, Dacia NS 5, 1, p. 123-161
2. D. Berciu, P. Purcărescu, P. Roman, MCA 7, 1959, p. 131-
134
3. M. Nica, Date noi cu privire la geneza şi evoluţia culturii
Verbicioara, Drobeta 7, 1996, p. 18-34
4. D. Berciu, Şantierul Verbicioara, SCIV, 1952, p. 141-189
5. M. Nica, op. cit., p. 18-34
6. D. Berciu, Die Verbicioa Kultur, p. 123-161
7. G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara în judeţul Mehedinţi,
Drobeta 7, 1996, p. 41 şi urm.
8. Gh. Calotoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Verbicioara
în judeţul Gorj, Litua 6, 1994, p. 7-42
9. Ibidem, p. 7-42
Bibliografie:
Gh. Calotoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Verbicioara în
judeţul Gorj, Litua 6, 1994, p. 7-42;
Gh. Calotoiu, Cercetările arheologice de la Vierşani-Jupâneşti,
judeţul Gorj, Drobeta 7, 1996, p. 49-54;
Gh. Calotoiu, M. Mărgineanu, CCA 2004, p. 84-85;
Idem, CCA 2005, p. 111-112.
Abstract:
The objective of the 2006 archaeological campaign was
the delimitation of the site. The archaeological material mostly
consists of ceramics. We mention that the ceramics is
fragmentary, with no complete vase and it was usually made of
a thicker paste. The pottery is specific to the 3 rd phase of
Verbicioara culture.
The archaeological research until the present day showed
the existence of a settlement specific to the Verbicioara
culture, the 3 rd phase.